ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4623/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4623/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de
14 aprilie 2003, reclamanta C.D. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii
Cluj, solicitând anularea hotărârii nr. 9157 din 27 martie 2003 și obligarea
pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor Legii nr. 189/2000, privind
aprobarea O.G. nr. 105/1999, pentru modificarea și completarea Decretului-lege
nr. 118/1990.
În motivarea cererii, reclamanta a
învederat că hotărârea emisă de pârâtă este nelegală și netemeinică, întrucât
în martie 1949 a fost deposedată de avere și obligată să-și părăsească
localitatea de domiciliu.
Prin sentința civilă nr. 558 din 14
mai 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și contencios administrativ, a
respins acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța a reținut că persecuția de natură politică, suferită de reclamantă
după data de 6 martie 1945, nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000,
care acordă drepturi persoanelor care au suportat persecuții din motive etnice,
în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.
Împotriva sentinței a declarat
recurs reclamanta C.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamanta a învederat că
instanța a reținut în mod greșit că nu se încadrează în prevederile Legii nr.
189/2000, deși probele administrate, declarații de martori și acte, converg
spre concluzia că întreaga familie a suferit persecuții din motive politice și
etnice.
Examinând cauza în raport cu
motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304
1
C.
proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins
ca atare.
Astfel, s-a reținut în mod
justificat că nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 189/2000, care acordă o
serie de drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, pe o perioadă
limitată de timp, respectiv în intervalul 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.
Întrucât reclamanta a susținut că
persecuțiile la care a fost supusă ea și familia sa, au avut loc începând cu
anul 1949, se constată temeinicia soluției pronunțate.
În consecință, Curtea va respinge recursul
declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.D.,
împotriva sentinței civile nr. 558 din 14 mai 2003 a Curții de Apel Cluj,
secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 decembrie 2003.