ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2156/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2156/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Dezbaterile în
fond au avut loc în ședința publică de la 2 aprilie 2003 și sunt consemnate în
încheierea de la acea dată ce face parte din prezenta decizie și când instanța
a amânat pronunțarea pentru azi 8 aprilie 2003.
C U
R T E A
Asupra
recursului se rețin următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată la Tribunalul Maramureș sub nr.5065/2000 astfel cum a fost
precizată, SC „M.”SRL Vișeul de Sus a solicitat instanței ca prin sentința ce o
va da în contradictoriu cu Consiliul Local Vișeu de Sus să oblige pârâtul la
plata sumei de 128.446.230 lei ,despăgubiri cu dobânda legală de 35% pe an de
la data pronunțării sentinței până la achitarea debitului, cu cheltuieli de
judecată.
Consiliul Local
Vișeu de Sus a depus la dosar o cerere de chemare în garanție a Spitalului Orășenesc
Vișeu de Sus, în cazul când va fi admisă acțiunea, arătând că imobilul în care
reclamanta a făcut investiții a fost trecut în folosința gratuită a acestuia.
Tribunalul
Maramureș prin sentința civilă nr.41 din 22 ianuarie 2001 a admis acțiunea astfel
cum a fost precizată cu 14.396.055 lei cheltuieli de judecată și a respins
cererea de chemare în garanție.
Pentru a hotărî
astfel instanța a reținut din actele dosarului că, prin sentința civilă nr.2089
din 29 septembrie 1997, irevocabilă, pârâtul a fost obligat la plata sumei de
50.689.120 lei contravaloarea lucrărilor de investiții efectuate de reclamantă
la un imobil proprietatea acestuia. Suma nu a fost achitată astfel că, având în
vedere dispozițiile O.G. nr.9/2000 la data pronunțării sentinței debitul era de
128.446.230 lei, se datorează în continuare dobânzi de 35% pe an până la data
achitării datoriei.
Cererea de
chemare în garanție a fost respinsă având în vedere faptul că imobilul este
proprietatea pârâtei, chemate în garanție având doar folosința acestuia.
Curtea de Apel
Cluj ,prin decizia civilă nr.598 din 31 mai 2001 a respins ca nefondat apelul
declarat de Primăria Vișeu de Sus împotriva sentinței mai sus menționate cu
3.000.000 lei cheltuieli de judecată în sarcina apelantei.
Primăria
orașului Vișeu de Sus a declarat recurs împotriva deciziei prin care critică
dispozițiile sentinței nr.2089/1997 arătând de asemenea că investițiile au
profitat reclamantei, iar la predarea imobilului acesta era într-o stare
avansată de degradare.
Asupra
excepției se rețin următoarele:
Prin acțiune
reclamanta SC „M.”SRL a chemat în judecată Consiliul Local Vișeu de Sus.
Din
interpretarea dispozițiilor art.292 și art.311 Cod procedură civilă rezultă că
doar părțile din proces pot ataca o hotărâre cu apel și respectiv cu recurs.
Cum Primăria orașului Vișeu de Sus nu a fost parte în proces și recursul a fost
făcut în numele acesteia, se va admite excepția lipsei calității procesuale
active, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate și se va
respinge recursul.
Motivele de
casare nu se analizează fiind formulate de o persoană fără calitate.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei calității
procesuale active a recurentei pârâte Primăria orașului Vișeul de Sus, invocată
de intimata reclamantă.
Respinge recursul
declarat de pârâta Primăria orașului Vișeulde Sus împotriva deciziei nr.598
din 31 mai 2001 a Curții de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios
administrativ.
Obligă
recurenta pârâtă să plătească intimatei reclamante SC „M.” SRL Vișeul de Sus
la plata sumei de 10.000.700 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 8 aprilie 2003.