ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3667/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația formulată de P.F., N.T., C.I., I.F., A.C.E., I.G.N., F.M., R.I., R.M.S., H.D.V., S.F., M.C.

la 31 ianuarie 2002 pe rolul Tribunalului Teleorman în contradictoriu cu Primăria comunei Mârzănești, aceștia au arătat că au depus notificarea în baza Legii nr. 10/2001 privind retrocedarea în natură a imobilului (anexe gospodărești) situat în comuna Mârzănești, compus din: una casă din pământ acoperită cu țiglă, una cramă pivniță, una magazie construcție din cărămidă acoperită cu țiglă deasupra pivniței, etc.. Contestatorii au arătat că Primăria comunei Mârzănești nu a răspuns notificării în termenul legal de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1948 – 22 decembrie 1989. Ulterior, contestatorii au depus o precizare la contestație arătând că aceasta vizează dispoziția 138 din 26 noiembrie 2001 a Primăriei comunei Mârzănești, prin care li s-a respins cererea de restituire a imobilului în natură.

Prin sentința civilă 899 din 8 aprilie 2002 Tribunalul Teleorman, a respins acțiunea cu obligarea contestatorilor la 3.000.00 lei cheltuieli de judecată către intimata Primăria comunei Mârzănești, Județul Teleorman, cu motivarea că reclamanții nu și-au dovedit calitatea de succesori ai defuncților I.T.G. și N. Împotriva hotărârii instanței de fond au declarat apel contestatorii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nu au făcut dovada calității procesuale active de moștenitori ai defuncților și că sentința civilă 1215/1 octombrie 2001 a aceleiași instanțe s-a hotărât asupra imobilului, nu și asupra anexelor. Prin decizia 406 din 29 octombrie 2002, Curtea de Apel București, secția a IV – a civilă, a admis apelul contestatorilor, a anulat sentința civilă 899 pronunțată la 8 aprilie 2002 pronunțată de Tribunalul Teleorman și a reținut cauza pentru evocarea fondului, după rămânerea irevocabilă a acestei decizii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în realitate, contestatorii s-au legitimat procesual – a se vedea înscrisurile: acte de stare civilă și certificatele de moștenitori (filele 7 – 37, 113) dosar fond și 44 – 46 și că nu există autoritate de lucru judecat, nefiind întrunite condițiile – triplei identități de obiect, cauză și părți prevăzute de art. 1201 C. civ., care să justifice respingerea acțiunii, printr-o excepție de fond, dirimantă. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Primăria comunei Mârzănești, invocând lipsa de temei legal a acestei hotărâri și ignorarea dovezilor administrate în cauză. Recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 297 alin. (1) din C. proc.

civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 138/2000, în cazul în care prima instanță a respins sau a anulat cererea de chemare în judecată, fără a intra în cercetarea fondului și instanța de apel, găsind apelul întemeiat a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul și va judeca procesul, pronunțând o hotărâre definitivă. În redactarea acestui text de lege, anterioară modificării lui prin O.U.G. nr. 138/2000, în situația în care prima instanță nu intra în cercetarea fondului, instanța de apel desființa hotărârea atacată și dispunea trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanței de fond. Rațiunea modificării prevederilor art. 297 alin. (1) din C. proc. civ. a fost aceea de a evita trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a putea fi asigurată judecata cauzelor cu celeritate, posibilă, fără a fi private părțile de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.

Evocarea fondului și judecarea procesului se realizează în interesul devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului, și atâta timp cât judecata nu a fost finalizată, prin hotărârea definitivă, la care se referă prevederile art. 297 alin. (1) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 138/2000, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului. Astfel, decizia prin care a fost anulată hotărârea apelată și a fost reținută cauza de instanța de apel pentru judecarea în fond a procesului, are caracterul unei hotărâri parțiale și nu este susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, ci doar o dată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai această hotărâre având caracter definitiv.

În consecință, recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de Primăria comunei Mârzănești împotriva deciziei 406 din 29 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV – a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2003.