ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3668/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București, la 24 februarie 2000, reclamanta M.J.E. a chemat în judecată pârâții S.S.R., P.M.V., P.P.M. și Consiliul General al Municipiului București, pentru ca prin sentința ce instanța va pronunța să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în București, și să-i constate calitatea de proprietari coindivizari împreună cu pârâții. Reclamanta a arătat că este moștenitoarea defunctului P.P. (bunic) decedat la 30 ianuarie 1954, acesta avându-i ca moștenitori și pe pârâți, în calitate de fii ai lui P.N., acesta din urmă decedat la 7 februarie 2000 și că imobilul mai sus individualizat dobândit de defunctul P.I.P.

conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8425 din 7 august 1908 a trecut abuziv, fără titlu, în proprietatea statului, conform Decretului nr. 92/1950, poziția 5679 anexă. Prin sentința civilă nr. 4905 pronunțată la 28 martie 2000 această instanță și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Pe rolul acestei din urmă instanțe, cauza a fost înregistrată sub nr. 2712/2000, iar prin sentința civilă 1576 din 22 octombrie 2001, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâtul Consiliul General al Municipiului București să lase în deplină proprietate imobilul, respingând ca inadmisibil capătul de cerere privind constatarea calității de proprietari indivizi în cote de 1/2.

În motivarea hotărârii, tribunalul a reținut în esență că imobilul revendicat, compus din teren în suprafață de 2800 m 2 și patru corpuri de construcții a aparținut defunctului P.P., fiind preluat de Stat în mod abuziv, fără titlu, cu încălcarea dispozițiilor reglementate de Decretul nr. 92/1950, întrucât acesta nu a figurat în lista anexă. Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, instanța l-a apreciat ca inadmisibil, deoarece pretențiile reclamanților puteau fi realizate prin procedură notarială. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Consiliul General al Municipiului București, reprezentat legal de Primarul General criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, în primul motiv s-a arătat că în mod greșit a fost chemat în judecată Consiliul General al Municipiului București care nu are, potrivit Legii nr. 215/2001, legitimarea procesuală pasivă, Municipiul București având calitatea de pârât într-o acțiune în revendicare.

În cel de-al doilea motiv, apelantul a susținut că instanța a interpretat greșit situația de fapt, deoarece imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului cu titlu. Prin decizia civilă nr. 158 A din 27 martie 2002 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, ca instanță de control judiciar a admis apelul pârâtului Consiliul General al Municipiului București, a schimbat în tot sentința apelată și pe fond a respins acțiunea formulată de reclamanta M.J.E. ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat că instanța de fond nu a lămurit situația de fapt, ignorând că în anul 1934 imobilul ce a format obiectul revendicării a trecut în activul societății „S.A.R. Frații P.”, acesta figurând în folosința unor societăți din domeniul energetic și al industrializării, iar simpla mențiune că imobilul nu figurează în anexele la Decretul nr. 92/1950 nu face dovada trecerii în proprietatea statului a imobilului.

S-a susținut și împrejurarea că sub aspectul legitimării procesuale active, acțiunea în revendicare a fost formulată doar de reclamanta M.J.E. cu ignorarea drepturilor ce s-ar fi cuvenit tuturor moștenitorilor, respectiv S.S.R., P.M.V .și P.P.M., care, deși au figurat ca pârâți nu și-au conturat o poziție procesuală exprimată prin revendicarea imobilului, neformulând în cauză pretenții pe calea unei cereri reconvenționale, cerere de intervenție etc. Cum intenția de revendicare nu a fost exercitată și de pârât, deși aveau dreptul procesual, instanța de control judiciar ordinar și-a argumentat soluția de respingere a acțiunii motivat și de încălcarea regulei unanimității coproprietarilor indivizi în apărarea și protiguirea dreptului de proprietate și cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, privind constatarea cotelor de indiviziune.

În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Consiliului General al Municipiului București, motivul de apel nu a putut fi primit; Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, apreciind în considerentele deciziei nr. 158 A din 27 martie 2002 că, în descrierea raportului juridic procesual, în acțiunile de revendicare Statul, prin Consiliul General al Municipiului București are legitimarea procesuală pasivă. Împotriva acestei decizii, reclamanta M.J.E. a declarat recurs, criticând hotărârea pronunțată în apel prin prisma motivelor prevăzute de art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., vizând greșita interpretare dată de instanța de apel raportului juridic de revendicare, care a considerat că imobilul în litigiu a fost preluat cu titlu de către stat întrucât susține recurenta – din înscrisurile depuse a rezultat că trecerea imobilului în proprietatea Statului s-a făcut pe numele unor neproprietari.

La termenul din 26 septembrie 2003 recurenta reclamantă M.J. E. a solicitat renunțarea la judecata recursului. Față de actul de dispoziție exercitat de recurenta-reclamantă, Curtea urmează a lua act de manifestarea de voință care întrunește toate condițiile de fond și de formă, în înțelesul prevăzut de art. 246 din C. proc. civ., care se înscrie în conținutul principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta M.J.E. împotriva deciziei 158 A din 27 martie 2002 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Casează decizia recurată precum și sentința civilă 1576 din 22 octombrie 2001 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă și ia act de renunțarea reclamantei la judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2003.