ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 84/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 84/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 03.02.2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 8299/15.04.2016, privind angajarea răspunderii solidare, în condițiile art. 25 alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, decizie emisă de A.J.F.P. Arad - Serviciul Colectare și Executare Silită PJ - Compartimentul Insolvabilitate și Atragerea Răspunderii Solidare, până la pronunțarea instanței de fond.
Prin Sentința nr. 140 din 15 mai 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara.
S-a admis cererea de suspendare a executării formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara.
S-a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 8299/15.04.2016 de angajare a răspunderii solidare, emisă de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad, până la pronunțarea instanței de fond.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad în nume propriu și în reprezentarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de recurs invocate se încadrează în dispozițiile art. 488 (1) pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor normei materiale respectiv a dispozițiilor Legii nr. 554/20004 atât în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive DGRFP Timișoara cât și în ceea ce privește soluția de admitere a cererii de suspendare formulată în baza art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP Timișoara recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad arată că în mod nelegal a fost respinsă această excepție. Aceasta deoarece prezenta cauză are ca obiect numai suspendarea provizorie a executării Deciziei nr. 8299 din 15.04.2016 emisă de recurenta-pârâtă, în cauză nefiind contestat un act emis de DGRFP Timișoara.
Se invocă încălcarea dispozițiilor art. 9 alin. (2) C. proc. civ.
Al doilea aspect de nelegalitate privește soluția de admitere a cererii de suspendare având ca obiect Decizia nr. 8299/15.04.2016 privind angajarea răspunderii solidare a reclamantei-intimate pentru suma de 1.032.561 RON.
Se invocă faptul că în cauză în mod nelegal prima instanță a apreciat că cererea de suspendare astfel cum a fost formulată îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2014.
Aceasta în condițiile în care în opinia recurentei-pârâte nu erau îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de lege atât în ceea ce privește existența unor cazuri bine justificate care să răstoarne prezumția de legalitate pe care se fondează caracterul executoriu al deciziei cât și în ceea ce privește iminența producerii unei pagube în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii cererii de suspendare.
La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La dosar s-a depus punct de vedere cu privire la acțiunea în anulare.
Analizând recursul declarat, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, sentința atacată fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în ceea ce privește soluția de admitere a cererii de suspendare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP - Timișoara, Curtea apreciază că în mod corect această excepție a fost respinsă de prima instanță.
Soluția de respingere este legală în raport de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 554/2004 care se aplică cu prioritate ținând cont de faptul că cererea de suspendare a fost formulată în baza art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 până la pronunțarea instanței de fond.
În cauză reclamanta-intimată a formulat contestație administrativă împotriva deciziei de atragere a răspunderii solidare a cărei suspendare s-a solicitat, iar competența soluționării contestației aparține DGRFP Timișoara.
Decizia de soluționare a contestației a fost contestată în dosarul de fond prin acțiunea în anulare care a format obiectul Dosarului nr. x/2017, acțiune respinsă prin Sentința nedefinitivă pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, nr. 296/13 octombrie 2017.
Dat fiind strânsa legătură dintre cauze, Curtea apreciază că nu poate fi reținută excepția lipsei calității procesuale pasive a DGRFP Timișoara chiar dacă în cauză se solicită suspendarea unei decizii emise de o altă parte respectiv de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad.
În ceea ce privește soluția dispusă de instanța de fond de admitere a cererii de suspendare, Curtea apreciază că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în cauză, în opinia instanței de recurs nefiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În cauză motivele invocate de către reclamanta-intimată și reținute de instanța de fond nu se încadrează în cadrul condiției cazului bine justificat astfel cum este definit conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 de natură a răsturna vădit prezumția de legalitate a deciziei de antrenare a răspunderii solidare.
Curtea apreciază că aspectele de nelegalitate invocate reprezintă critici de fond privind modul în care organele fiscale au interpretat și aplicat dispozițiile art. 25 alin. (2) lit. c) și d) din C. proc. fisc. respectiv îndeplinirea condițiilor legale pentru a fi atrasă răspunderea solidară a reclamanta-intimată.
Clarificarea acestor aspecte care privesc interpretarea dispozițiilor legale aplicabile și valoarea probatorie a înscrisurilor prezentate nu se poate realiza pe calea sumară a procedurii reglementate de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ci doar în cadrul acțiunii având ca obiect anularea Deciziei nr. 8299/15.04.2016.
Fără a constitui un argument hotărâtor, Curtea reține și faptul că prin Sentința nedefinitivă nr. 296/13 octombrie 2017 a fost respinsă acțiunea în anulare având ca obiect Decizia nr. 8299/15.04.2016 și Decizia de soluționare a contestației administrative.
Curtea apreciază că în cauză nu este îndeplinită condiția existenței unei pagube iminente, cuantumul mare al sumei imputate nefiind de natură a determina în lipsa unor alte motive îndeplinirea condiției prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004.
Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va admite recursul și va casa sentința atacată.
Rejudecând va respinge cererea de suspendare ca nefondată în cauză nefiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad în nume propriu și în reprezentarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara împotriva Sentinței nr. 140 din 15 mai 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și, rejudecând, respinge cererea de suspendare ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - GV