ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 562/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de P.T. împotriva încheierii din 16 aprilie

2002 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția de

contencios administrativ în dosarul nr.386/2002.

La

apelul nominal au lipsit atât recurentul-reclamant P.T., precum și

intimatul-pârât Guvernul României.

Procedura

completă.

S-a

referit că recursul nu a fost timbrat, recurentul fiind citat cu

mențiunea timbrării acestuia și că Guvernul României a

solicitat judecarea cauzei în absența sa (filele 5 și 6).

Procurorul

a pus concluzii de anulare a recursului, ca netimbrat.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la data de 28.02.2002, reclamantul P.T. a

solicitat anularea Hotărârii Guvernului nr.1223/ 6.12.2001, motivând

că prin acest act administrativ s-a dispus nelegal trecerea în domeniul

privat al statului a terenului situat în București, sector 4, între malul

drept al râului Dîmbovița, Calea Vitan, Sos. Văcărești

și Sos. Olteniței, fiindu-i încălcat dreptul de proprietate

asupra terenului dobândit în baza actului de vânzare-cumpărare încheiat

sub semnătură privată la 10.06.1997.

Curtea

de Apel București – Secția de contencios administrativ a respins

acțiunea ca fiind rămasă fără obiect și în acest

sens a pronunțat sentința civilă nr.598/ 10.06.2002,

reținând că pârâtul a revocat actul administrativ atacat prin

adoptarea Hotărârii Guvernului nr.481 din 16.05.2002, care a abrogat total

și expres Hotărârea Guvernului nr. 1223/2001.

Aceeași

instanță s-a pronunțat prin încheierea din ședința

publică de la 16.04.2002 asupra cererii formulate de reclamant în baza

art.9 din Legea nr.29/1990 și a respins cererea de suspendare a

executării Hotărârii Guvernului nr.1223/2001.

Împotriva

încheierii din 16.04.2002 a declarat recurs reclamantul și a solicitat

casarea încheierii, în sensul admiterii cererii de suspendare în

condițiile art.9 din Legea nr.29/1990.

Verificând

actele dosarului, se reține că recurentul nu a achitat taxa

judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate conform art.3 lit.m,

art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997, art.II lit.m din Anexa la Hotărârea

Guvernului nr.752/1999 și art.3 din Legea nr.123/1997, deși a fost

citat cu mențiunea de a plăti sumele prevăzute de lege.

Constatând

că recurentul nu a îndeplinit obligația de plată a taxei

judiciare de timbru și a timbrului judiciar, Curtea va  aplica

dispozițiile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și art.9 din

Ordonanța Guvernului nr.32/1995, aprobată prin Legea nr.123/1997,

urmând să anuleze ca netimbrat prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează

recursul declarat de P.T. împotriva încheierii din 16 aprilie 2002

pronunțată de Curtea de Apel București – Secția de

contencios administrativ în dosarul nr.386/2002, ca netimbrat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 12 februarie 2003.