ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7385/2012

Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 25 mai 2011, reclamantul Sindicatul Drumarilor "E.R." a chemat în judecată pârâta C.N.A.D.N. din România S.A., solicitând să se constate ilegal proiectul de concediere colectivă inițiat de intimată privind concedierea a 395 salariați, să se dispună obligarea pârâtei la parcurgerea procedurii prevăzute de Legea nr. 467/2006 și la respectarea contractului colectiv de muncă, în sensul evaluării salariaților.

Prin Sentința civilă nr. 41 din 11 ianuarie 2012 Tribunalul Iași, secția I civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, reținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 264 alin. (2) C. muncii, potrivit cărora cererile prin care se solicită soluționarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul. Cum niciunul dintre reclamanții-persoane fizice în numele cărora Sindicatul Drumarilor "E.R." a formulat cerere de chemare în judecată nu își are domiciliul pe raza județului Iași, se impune declinarea competenței în favoarea Tribunalului Cluj, în a cărui rază teritorială își au domiciliul reclamanții.

Învestit prin declinare, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a pronunțat Sentința civilă nr. 8945 din 10 septembrie 2012, prin care și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea Tribunalului Iași și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Pentru a hotărî astfel, această din urmă instanță a reținut că potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor ce decurg din legislația muncii, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă în fața instanțelor judecătorești.

Alin. (3) al acestui articol conferă calitate procesuală pasivă organizațiilor sindicale în exercitarea acestor atribuții. Coroborând aceste prevederi legale cu cele ale art. 269 alin. (2) C. muncii și față de împrejurarea că reclamantul are sediul în Iași, indiferent de domiciliul membrilor de sindicat reprezentați, instanța a constatat competența teritorială a Tribunalului Iași, în favoarea căruia a declinat competența. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Cererea ce a învestit instanța de judecată a fost formulată de către Sindicatul Drumarilor "E.R.", în valorificarea unor drepturi aparținând membrilor de sindicat referitoare la obligarea pârâtei la parcurgerea procedurii prevăzute de Legea nr. 467/2006 și la respectarea contractului colectiv de muncă.

Declinarea reciprocă de competență a fost determinată de aprecierea diferită făcută de tribunale în legătură cu legitimarea ca reclamant în cauză, respectiv dacă aceasta trebuie recunoscută sindicatului sau membrilor de sindicat, pentru ca, raportat la sediul/domiciliul acestora, să se stabilească și competența teritorială, conform art. 284 alin. (2) C. muncii. Această dispută jurisdicțională a fost generată de modalitatea, imprecisă, în care, prin dispozițiile art. 28 din Legea nr. 54/2003 se recunoștea organizațiilor sindicale posibilitatea de a formula acțiuni în justiție în numele și interesul membrilor lor (în valorificarea așadar, a drepturilor acestora) dar fără a avea nevoie de mandat expres din partea lor.

Norma legală conducea la o confuzie între calitatea de reprezentant și aceea de reclamant, care a fost tranșată însă, prin noua Lege a dialogului social nr. 62/2011 (care a abrogat, printre altele, și Legea nr. 54/2003). Potrivit art. 28 din Legea nr. 62/2011, organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, atribuții în exercitarea cărora au dreptul de a introduce orice acțiune în justiție în numele membrilor lor. De asemenea, se statuează expres (alin. (3) al art. 28 din lege) că în exercitarea acestor atribuții, organizațiile sindicale au calitate procesuală activă. Așadar, în determinarea competenței teritoriale în asemenea cauze, în care sindicatului i se recunoaște nu doar calitatea de a acționa ca reprezentant, ci și legitimare procesuală activă care se verifică în persoana reclamantului, se va ține seama, în sensul art. 284 alin. (2) C. muncii, de sediul sindicatului-reclamant.

Cum în speță, sediul sindicatului se află în circumscripția Tribunalului Iași, în favoarea acestei instanțe, pe calea regulatorului, va fi stabilită competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2012. Procesat de GGC - CL