ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1295/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1295/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra cauzei civile de față, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului
Cluj la data de 27 septembrie 2012, sub nr. 13119/117/2012,
reclamantul Sindicatul Transportatorilor
Vagonari din Revizia de Vagoane Cluj-Napoca a chemat în judecată pe pârâta Societatea
Națională de Transport Feroviar de Călători SA, solicitând obligarea acesteia la
plata drepturilor salariale pentru membrii săi de sindicat
Prin sentința nr. 10552 din 15
octombrie 2012, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal,
de conflicte de muncă și asigurări sociale,
și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Brașov, reținând că în stabilirea competenței sunt aplicabile dispozițiile
art. 269 alin. (2) C. muncii, care prevăd că judecarea conflictelor de muncă se
adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are sediul,
iar, în cazul de față, reclamantul își are sediul în Brașov.
Învestit prin declinare, Tribunalul Brașov,
secția
I
civilă, prin sentința civilă nr. 1775/M
din 26 noiembrie 2012
și-a
declinat, la rândul său, competența în favoarea primei instanțe sesizate, Tribunalul
Cluj și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul
Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a hotărî astfel, această din urmă
instanță a reținut că, potrivit înscrisului depus de reclamant, respectiv sentința
civilă nr. 654/CC din 27 februarie 2009 prin care s-a dispus înscrierea modificărilor
la statutul sindicatului, din dispozitivul acestei hotărâri rezultă că sediul reclamantului
este situat în Cluj Napoca, jud. Cluj.
În aceste condiții sunt aplicabile prevederile
art. 269 alin. (2) C. muncii, potrivit cărora „cererile referitoare la cauzele prevăzute
la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul
își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
Domiciliul ales la cel al avocatului angajat
în cauză nu este de natură a atrage competența Tribunalului Brașov, cum a reținut
prima instanță învestită, în caz contrar putând fi eludate prevederile legale imperative
cu privire la competența exclusivă, stabilită de legiuitor prin norme speciale de
dreptul muncii.
Cu privire la conflictul negativ de competență,
cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art 22 alin. (3) raportat la art
20 pct 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, ce
are ca obiect drepturi salariale, întemeiate pe dispozițiile C. muncii, reclamantul
Sindicatul Transportatorilor Vagonari din Revizia de Vagoane Cluj-Napoca a indicat
faptul că are domiciliul ales pentru comunicarea actelor procedurale la cel al apărătorului
său, situat în Brașov, jud. Brașov.
Potrivit normei de competență teritorială
absolută prevăzută de art. 269 alin. (2) C. muncii, astfel de litigii de natura
celui din cauză sunt date în competența tribunalului în circumscripția căruia își
are sediul reclamantul, înțelegând prin sediu acel element de identificare a persoanei
juridice și nu domiciliul ales la care o persoană solicită să îi fie comunicate
actele de procedură.
De asemenea, este de reținut că, potrivit
dispozițiilor art. 227 alin. (1) din noul C. civ., „sediul unei persoane juridice
se stabilește potrivit actului de constituire sau statutului".
Chiar dacă reclamantul și-a indicat un
domiciliu procesual ales pe raza județului Brașov, respectiv la avocatul acestuia,
acest domiciliu nu poate atrage competența Tribunalului Brașov, art. 269 alin.
(2) C. muncii având în vedere sediul stabil și efectiv al reclamantului, iar nu
domiciliul mandatarului/avocatului acestuia sau sediul cabinetului apărătorului
ales. Dacă s-ar admite determinarea competenței în raport de domiciliul/sediul apărătorului
ales sau mandatarului reclamantului s-ar ajunge la situația în care reclamantului
i s-ar permite să aleagă instanța la care să se judece în funcție de baroul avocațial
din cadrul căruia își alege apărătorul sau în funcție de domiciliul mandatarului.
Așa fiind, cum sediul reclamantului nu
este în județul Brașov, ci, potrivit statutului său, acesta este situat în muncipiul
Cluj-Napoca, competența teritorială aparține Tribunalului Cluj.
Față de cele reținute, Înalta Curte, în
baza art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența judecării cauzei
în favoarea Tribunalului Cluj în a cărui rază teritorială se află sediul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și
fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
8 martie 2013.