ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1767/2016

HOTĂRÂRE

04.10.2016

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1767/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Decizia nr. 1767/2016

Asupra cauzei de față, constata următoarele:

Prin acțiunea formulată pe cale de ordonanță președințială, înregistrata pe rolul Tribunalului Iași, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/99/2016, reclamantul Sindicatul Drumarilor "A." în numele și pentru membrii acestuia, B., C., D., E., F., G., H., (...) a chemat în judecată pe pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA solicitând suspendarea Hotărârii nr. 5 din 05 mai 2016 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor C.N.A.D.N.R. și a Hotărârii nr. 6 din 05 mai 2016 a Consiliului de Administrație al C.N.A.D.N.R., până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a acestor acte, cu cheltuieli de judecată.

De asemenea, prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 12 mai 2016 a solicitat anularea Hotărârii nr. 5 din 05 mai 2016 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor C.N.A.D.N.R. și a Hotărârii nr. 6 din 05 mai 2016 a Consiliului de Administrație al C.N.A.D.N.R.; anularea actelor subsecvente acestor hotărâri și repunerea părților în situația anterioară în cazul în care acestea se vor efectua până la momentul pronunțării hotărârii judecătorești; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest dosar.

Tribunalul Iași, Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 17 mai 2016, în temeiul art. 200 alin. (1

) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției I civile, completul litigii de muncă, reținând că obiectul cererii constă într-un litigiu de muncă.

La rândul său, această instanță a admis excepțiile de necompetență teritorială și funcțională, invocate de pârâtă și, prin Sentința nr. 1009 din 03 iunie 2016, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului București, Secția specializată în soluționarea litigiilor cu profesioniștii.

Pentru a decide astfel, s-a constatat că, din punct de vedere al competenței materiale, natura juridică a prezentei cauze este determinata de natura juridică a actelor a căror suspendare se solicită, Hotărârea nr. 5 din 05 mai 2016 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor C.N.A.D.N.R. și Hotărârea nr. 6 din 05 mai 2016 a Consiliului de Administrație al C.N.A.D.N.R. Acestea fiind acte ale unei societăți comerciale pe acțiuni emise de organele de conducere au caracterul și natura juridică a unor acte comerciale, deși măsurile luate privesc managementul resurselor umane ale societății pârâte.

În conformitate cu prevederile art. 266 C. muncii, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă, prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

Cu toate că hotărârile a căror suspendare se solicită au efecte în relația angajator - salariați, reprezentați de sindicat, acestea sunt emise în relația societate pe acțiuni - organe de conducere ale societății pe acțiuni și nu în relația angajator - angajați.

În situația dată, s-a reținut că revine secției specializate în litigii cu profesioniștii a tribunalului competența materială de soluționare a cererii formulate pe cale de ordonanță președințială în cauza de față.

Cu privire la competența teritorială, s-a apreciat că nu poate fi avută în vedere Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, întrucât prezenta cauză nu reprezintă un conflict de muncă. Potrivit acestei decizii, competența teritorială este atrasă de sediul sindicatului reclamant doar în materia conflictelor de muncă și nu în orice materii în care sindicatul acționează în numele membrilor săi.

Prin Sentința nr. 4218 din 7 iulie 2016, Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecării cauzei și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În ceea ce privește competența materială, instanța a reținut că hotărârile a căror suspendare se solicită pe calea ordonanței președințiale au ca obiect raporturile de muncă în care societatea pârâtă are calitatea de angajator, câtă vreme organul de decizie al pârâtei a aprobat o nouă structură organizatorică în virtutea dreptului angajatorului de a stabili organizarea și funcționarea unității (drept prevăzut de art. 40 C. muncii).

Așa fiind și, având în vedere că în speță se invocă nelegalitatea hotărârilor prin raportare la dispoziții din materia dreptului muncii, nerespectarea prevederilor Legii nr. 467/2006, art. 9.1 C. muncii (dispoziții referitoare la obligația angajatorului de a informa și consulta sindicatele cu privire la situația, structura și evoluția probabilă a ocupării forței de muncă și în privința deciziilor care pot duce la modificări importante în organizarea muncii), art. 68 - 72 C. muncii privind procedura concedierilor colective, nerespectarea procedurii de angajare în cadrul C.N.A.D.N.R. și a legislației privind sănătatea și securitatea în muncă, s-a apreciat că instanța este chemată să se pronunțe asupra unui conflict de muncă conform art. 266 C. muncii, astfel încât competența de soluționare a pricinii revine completului specializat în materia litigiilor de muncă.

Referitor la determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei, aceasta revine Tribunalului Iași, având în vedere Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile în care reclamantul sindicat are sediul în municipiul Iași.

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Pe calea ordonanței președințiale, reclamantul Sindicatul Drumarilor "A." în numele și pentru membrii acestuia, B., C., D., E., F., G., H., (...) a solicitat în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA suspendarea Hotărârii nr. 5 din 05 mai 2016 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor C.N.A.D.N.R. și a Hotărârii nr. 6 din 05 mai 2016 a Consiliului de Administrație al C.N.A.D.N.R. până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a acestor acte, cu cheltuieli de judecată.

Pe fondul litigiului, a solicitat anularea Hotărârii nr. 5 din 05 mai 2016 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor C.N.A.D.N.R. și a Hotărârii nr. 6 din 05 mai 2016 a Consiliului de Administrație al C.N.A.D.N.R.; anularea actelor subsecvente acestor hotărâri și repunerea părților în situația anterioară în cazul în care acestea se vor efectua până la momentul pronunțării hotărârii judecătorești; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces.

Din parcursul dosarului, se constată că, ia data introducerii cererii de ordonanță președințială, dosarul de fond nr. x/99/2016 se afla înregistrat la Tribunalul Iași, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, din data de 12 mai 2016.

Potrivit art. 133 alin. (1) din Legea societăților nr. 31/1990 "O dată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate."

Dispozițiile art. 998 C. proc. civ. reglementate în Titlul VI al Procedurii ordonanței președințiale, stipulează că "Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului. "Așadar, competența de a soluționa cererea de ordonanță președințială este determinată de instanța competentă să judece fondul dreptului, dispozițiile citate mai sus vizând atât competența materială cât și cea teritorială a instanței.

Cum litigiul având ca obiect anularea Hotărârii nr. 5 din 05 mai 2016 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor C.N.A.D.N.R. și a Hotărârii nr. 6 din 05 mai 2016 a Consiliului de Administrație al C.N.A.D.N.R., precum și a actelor subsecvente acestor hotărâri (Dosar nr. x/99/2016) se afla pe rolul Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, aceasta este instanța competentă să judece și cererea de ordonanță președințială.

Față de considerentele expuse, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.