ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1241/2003

S-au luat în examinare recursurile declarate

de  reclamanții SC „E.T.” SRL ș. a.  împotriva sentinței civile nr.170 din 14

februarie 2001 a  Curții de Apel București – Secția de contencios

administrativ.

La

apelul nominal  s-au prezentat: recurenții reclamanți G.M.S. și S.I. lipsind

celelalte părți.

Procedura

completă.

S-a

referit că recursurile au rămas în nelucrare mai mult de un an, judecata lor

fiind suspendată prin încheierea de  ședință din 13 februarie 2002.

Recurenții

reclamanți prezenți la termenul de față au lăsat la aprecierea instanței

decizia ce urmează a fi luată.

C

U R T E A

Asupra

recursurilor  de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 7 februarie 2001, reclamanții SC „E.T.” SRL ș. a.  au

solicitat anularea hotărârii nr.160 din 1 iunie 2000 adoptată de Consiliul

General al Municipiului București, a dispozițiilor nr.1040/2000, nr.1333/2000

și nr.22952 din 26 ianuarie 2001 de desființare pe cale administrativă a

construcțiilor provizorii cu destinație comercială aparținând societăților

utilizatoare ale domeniului public, obligarea consiliului pârât să reglementeze

adecvat și echitabil situația comercianților stradali, obligarea pârâților în

solidar cu funcționarii vinovați de aplicarea și executarea măsurilor de

dezafectare a construcțiilor cu destinație comercială.

Curtea

de Apel București – Secția de contencios administrativ a  respins acțiunea prin

sentința civilă nr.170 din 14 februarie 2001, cu motivarea că reclamanții s-au

adresat prematur instanței de judecată, în condițiile în care plângerile

adresate Primăriei Municipiului București nu au fost încă soluționate, având

termen la 5 și respectiv, la 6 martie 2001.

Împotriva

acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând casarea hotărârii

ca nelegală și netemeinică.

Judecarea

cauzei a fost suspendată în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă în ședința

publică de la 13 februarie 2002 și cauza a fost respinsă pe rol din oficiu la

data de 27 februarie 2003.

Verificând

actele dosarului, Curtea constată că sunt întrunite cerințele prevăzute de

art.248 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora, orice cerere de chemare

în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice cerere de reformare

sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas

în nelucrare din vina părții timp de un an.

În

consecință, aplicând prevederile legale susmenționate, Curtea va constata

perimat prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată  perimate recursurile declarate

împotriva sentinței civile nr.170 din 14 februarie 2001 a  Curții de Apel

București – Secția de contencios administrativ.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 26 martie 2003.