ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2007/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2007/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
S-a
luat în examinare recursul declarat de reclamanții
La apelul
nominal s-au prezentat recurenții prin avocat H. R. și intimata A.V.A.B. prin
consilier juridic H. A, lipsind intimata pârâtă SC „S. & C. L. I. E.” SRL
Oradea.
Procedura legal
îndeplinită.
S-a referit de
către magistratul asistent că recursurile sunt legal timbrate și declarate în
termen.
Recurenții
solicită admiterea excepției de necompetență materială a instanței investite cu
soluționarea acțiunii și în fond admiterea recursului astfel cum a fost
precizat.
Intimata, prin
reprezentant, solicită admiterea excepției și, implicit, admiterea recursului.
C U
R T E A
Asupra
recursului de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanții Ș.
D. O. și Ș. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâții S.C.”S.C.L.I.E.”SRL
Oradea și A.V.A.B. București să se constate nulitatea absolută a contractului
de cesiune de creanță nr.283113/21 iulie 1999 încheiat între B.SA și A.V.A.B.
și să se dispună radierea ipotecii în sumă de 100.000.000 lei înscrisă în foaia
de sarcini din C.F. nr.33370 Oradea, constituită în favoarea B. SA în garantarea
creditului acordat de bancă conform convenției de credit nr.28.PS.24.96/21
octombrie 1996.
Curtea de Apel
Oradea ,Secția Comercială prin sentința nr.47 din 3 decembrie 2002 a respins ca
nefondată acțiunea reclamanților privind radierea ipotecii în sumă de
100.000.000 lei înscrisă în C.F. 33370 Oradea și excepția prescripției
dreptului de a cere executarea silită luând act, totodată de renunțarea la
judecată a reclamanților cu privire la capătul de cerere privind constatarea
nulității absolute a contractului de cesiune de creanță nr.283113/21 iulie 1999
încheiat între B. SA și A.V.A.B.
Excepția
prescripției dreptului de a cere executarea silită cu incidența art.405 Cod
procedură civilă a fost respinsă deoarece termenul de prescripție începe să
curgă la data când se naște dreptul la executarea silită, biletele la ordin
fiind investite cu formulă executorie la 21 mai 1998 iar cursul prescripției a
fost întrerupt prin recunoașterea făcută de pârâta SC” S. C. L.I.E.” SRL la
data de 7 octombrie 1999 conform înscrisului de la fila 69 dosar , fiind astfel
aplicabil art.16 alin.1 din Decretul nr.167/1958.
Cu privire la
cererea de radiere s-a reținut că în cauză nu s-a dovedit stingerea obligației
prin nici una din căile prevăzute de lege și chiar dacă s-a achitat o parte din
debit cererea nu poate fi admisă dat fiind caracterul indivizibil al ipotecii
conferit de art.1746 alin.2 Cod civil.
La aceeași
instanță s-a înregistrat și acțiunea reclamanților B. T și B. I. care au chemat
în judecată aceeași pârâți, cu același obiect și aceeași motivare din acțiunea
reclamanților Ș. D. O. și Ș. I. iar instanța prin sentința nr.48 din 3
decembrie 2002 a pronunțat o soluție identică pentru considerentele deja
expuse.
Împotriva
sentințelor pronunțate reclamanții au declarat recurs.
Cum și motivele
de recurs sunt identice ca de altfel și întâmpinările depuse de intimata
A.V.A.B., Curtea constatând îndeplinite cerințele art.164 Cod procedură civilă
la termenul din 1 aprilie 2003 a dispus conexarea dosarelor de recurs.
Criticile
formulate vizează în esență:
- greșita
respingere a cererii de radiere – motivarea deciziei fiind străină de natura
pricinii deoarece caracterul indivizibil al ipotecii nu poate înlătura
dispozițiile legale privind prescrierea dreptului de a cere executarea silită.
- întreruperea
prescripției prin recunoașterea făcută de debitorul principal nu este opozabilă
debitorilor garanți care nu pot fi caracterizați ca fidejusori, între aceștia
neexistând solidaritate pasivă.
Intimata
A.V.A.B. București a depus întâmpinare prin care solicita respingerea
recursurilor deoarece prin acțiune reclamanții au formulat două capete de
cerere: să se constate nulitatea absolută a contractului de cesiune de creanță
încheiat între B. SA și A.V.A.B. și să se dispună radierea ipotecii
constituite pentru garantarea creditului acordat debitorului SC S. & C. L.
I. E.” SRL, invocând în fața instanței de fond stingerea pe cale accesorie a
ipotecii pentru nulitatea obligației principale.
În altă ordine
de idei, susține intimata termenul de prescripție a dreptului de a cere
executarea silită a creditelor preluate de A.V.A.B., constatată prin acte
care constituie titlu executoriu sau care, după caz, au fost investite cu
formulă executorie, este de 7 ani, conform art.13 din O.U.G. nr.15/1998
republicată și aprobată prin Legea nr.409/2001.
Recursurile
sunt întemeiate pentru considerentele care urmează:
Reclamanții au
sesizat instanța cu o acțiune prin care solicita:
a) –
constatarea nulității absolute a contractului de cesiune de creanță încheiat
între B. SA și A.V.A.B. la 21 iulie 1999;
b) – radierea
ipotecii în sumă de 100.000.000 lei înscrisă în foaia de sarcini din C.F. 33370
Oradea (reclamanții Ș. D. O și Ș. I.) și respectiv a ipotecii în sumă de
46.983.000 lei înscrisă în foaia de sarcini din C.F. nr.6370 Seleuș și a
ipotecii în sumă de 326.837.000 lei înscrisă în foaia de sarcini C.F. 792 Leș,
constituite în favoarea B. SA în garantarea creditului acordat de bancă conform
convenției de credit nr.28.PS.24.96/21 octombrie 1996.
Reclamanții au
renunțat la primul capăt de cerere, instanța luând act în acest sens conform
art.246 Cod procedură civilă.
În
atare situație nu mai subzistă temeiul care potrivit art.19
19
din
Legea nr.409/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.51/1998 privind
unele măsuri premergătoare privatizării băncilor atrage competența Curții de
apel.
Constatând că
s-a procedat la soluționarea cererilor de radiere cu încălcarea competenței
speciale instituită de 49, 51, 52 din Legea cadastrului și publicității
imobiliare, nr.7/1996, potrivit cărora acestea se rezolvă de judecătorul de la
biroul de carte funciară prin încheiere, Curtea, în baza art.304 pct.5 și 312
Cod procedură civilă va admite recursurile conexate, va casa în parte
sentințele atacate și va trimite cauzele reunite la judecătorul delegat la
Biroul de publicitate imobiliară din cadrul Judecătoriei Oradea.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D
E C I D E
Admite recursurile
conexe declarate de reclamanții Ș.D. O. și Ș. I.pe de o parte și de B. T. și
B. I., pe de altă parte împotriva sentințelor nr.47 și 48 din 3 decembrie
2002 ale Curții de Apel Oradea, casează sentințele recurate și trimite cauzele
reunite la Judecătoria Oradea – Biroul de Publicitate Imobiliară – judecător
delegat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 1aprilie 2003.