ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4454/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4454/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 03 octombrie 2019
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1.1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Pitești, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x/12.06.2015 emis de Agenția Națională de Integritate.
1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin sentința nr. 150/F-CONT din 12 iulie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte cererea reclamantului, în sensul că a fost anulat Raportul de evaluare nr. x/12.06.2015 emis de Agenția Națională de Integritate în ceea ce privește constatarea conflictului de interese de natură administrativă.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs Agenția Națională de Integritate, fiind criticată sentința atacată pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Recurenta a susținut că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile cauzei, întrucât din analiza coroborată a dispozițiilor legale aplicabile rezultă faptul că elementele constitutive ale unui conflict de interese sunt evidențiate în speța dedusă judecății, întrucât intimatul exercită o funcție publică- primar al comunei Dâmbovicioara; în exercitarea funcției de primar a întocmit o Notă de fundamentare prin care a propus elaborarea unui proiect de hotărâre privind atribuirea contractului de transport deșeuri solide la goapa de gunoi Albota către S.C. Cherestea Dâmbovicioara S.R.L. și înaintarea acestuia spre aprobarea Consiliului Local al comunei Dâmbovicioara. S-a arătat că asociatul unic și administratorul S.C. Cherestea Dâmbovicioara S.R.L. este B., fiul intimatului.
Recurenta a arătat că în mod eronat a reținut instanța de fond că Nota de fundamentare nu face parte din categoria actelor enumerate de art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât fără existența acestei Note de fundamentare nu ar fi fost adoptată de către Consiliul Local Hotărârea nr. 23/17.05.2010.
Astfel, recurenta a arătat că prin conduita sa intimatul a urmărit un interes personal, care a constat în obținerea de către societatea comercială unde asociat unic și administrator este fiul său, a contractului de transport deșeuri solide la goapa de gunoi, obiectiv pentru care nu a manifestat o atitudine neutră, imparțială și obiectivă față de interesele patrimoniale ale familiei sale.
Astfel, recurenta a susținut că întocmirea și semnarea Notei de fundamentare reprezintă o manifestare de voință săvârșită cu intenția de a produce în final efecte juridice.
S-a concluzionat faptul că intimatul-reclamant avea obligația de a exercita funcția publică cu respectarea principiilor privind imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public pentru a preveni un eventual conflic de interese, obligație pe care nu a respectat-o.
1.4. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs intimatul a invocat excepția nulității recursului declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, arătând că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de cele arătate la art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.
II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentința atacată și dispozițiile legale incidente cauzei, instanța de control judiciar va menține soluția dată de instanța de primă jurisdicție ca fiind legală și, pe cale de consecință, recursul formulat va fi respins, pentru considerentele ce urmează.
2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.
2.1.1. Cu privire la excepția nulității recursului
Analizând cererea de recurs și susținerile expuse în cuprinsul acesteia, Înalta Curte reține că recurenta-pârâtă a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și a formulat critici cu privire la hotărârea primei instanțe, motiv pentru care se constată că este neîntemeiată excepția nulității recursului invocată în cauză.
2.1.2. Cu privire la recursul formulat
Înalta Curte reține că criticile formulate de recurentă nu sunt fondate, având în vedere argumentele ce urmează.
Prin acțiunea introductivă, reclamantul a supus controlului judiciar Raportul de evaluare întocmit de pârâtă, prin care s-a reținut existența unui conflict de interese, întrucât a întocmit o Notă de fundamentare, fiind încălcate dispozițiile art. 76 din Legea nr. 161/2003.
Prin sentința pronunțată de instanța de primă jurisdicție s-a reținut faptul că Nota de fundamentare nr. x/10.05.2010 întocmită de reclamant nu are caracterul unui act administrativ ori al unui act juridic, nefiind susceptibil să producă efecte juridice de sine stătătoare. Aceasta pentru că notei de fundamentare îi lipsește această aptitudine, ea având caracterul unei operațiuni administrative prealabile întocmite în vederea emiterii unui act administrativ, respectiv a hotărârii consiliului local.
De asemenea, instanța de primă jurisdicție a reținut că interdicția aleșilor locali de a emite acte administrative sau de a încheia acte juridice operează numai în ipoteza în care actul respectiv ar produce un folos material pentru sine, pentru soțul său sau pentru rudele de gradul I. Or, din înscrisurile dosarului a reținut instanța de fond că a rezultat că nu au fost obținute foloase materiale.
Înalta Curte reține că este nerelevantă în cauză împrejurarea că a fost clasată lucrarea nr. 85146/A/II/17.11.2010 prin raportul de evaluare nr. x/07.06.2019 al Agenției Naționale de Integritate, întrucât obiectul evaluării prin raportul indicat l-a constituit averea și respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către A., aspect care nu face obiectul prezentului litigiu.
Ca atare, instanța de control judicar constată că înscrisul depus de intimat în recurs în cadrul probei cu înscrisuri nu poate fi avut în vedere la soluționarea acestei cauze.
Critica recurentei ce vizează faptul că Nota de fundamentare a creat efecte ulterioare prin faptul adoptării unei Hotărâri de Consiliu Local care a creat un interes intimatului-reclamant nu poate fi primită de Înalta Curte.
Dispozițiile legale, respectiv art. 70 din Legea nr. 161/2003, prevăd faptul că "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative".
În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 "Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele de gradul I."
Astfel, se constată că nu poate fi extinsă sfera de aplicare a acestei dispoziții și altor categorii de acte, întrucât aceasta ar însemna o adăugare la lege, ceea ce nu poate fi realizat pe calea controlului de legalitate a actului atacat.
Este de netăgăduit că actul întocmit de intimatul-reclamant, Nota de fundamentare, nu întrunește cerințele prevăzute de Legea contenciosului administrativ pentru a fi catalogată ca fiind un act administrativ, nefiind aptă de a produce efectele pe care legea le prevede, iar apărarea formulată de recurentă, în sensul că această notă a creat efecte ulterioare, nu are suport legal și pentru aceste motive a fost înlăturată de Înalta Curte.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 150/F-CONT din 12 iulie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 octombrie 2019.