ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1984/2019

HOTĂRÂRE

06.11.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1984/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 6 noiembrie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competență din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3505 din 20 martie 2019 a Judecătoriei Sectorul 4 București, secția Civilă, instanța a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei Sibiu.

A reținut instanța că cererea de chemare în judecată are ca obiect solicitarea reclamantei A. de obligare a pârâtei S.C. B. S.R.L., la plata sumei de 18.600 RON, reprezentând reducerea corespunzătoare a prețului pentru lipsa conformității produsului livrat și montat - casă din lemn, conform contractului nr. x/18.07.2016.

Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/18.07.2016 a fost încheiat între pârâtă, în calitate de producător și numitul C., în calitate de cumpărător, având ca obiect vânzarea de către producător a produsului casă din lemn, dimensiuni 7×9,5 m, în schimbul unui preț de 54.360 RON +TVA.

Potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., ce reprezintă regula generală în materia competenței teritoriale, "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel". Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente (...) 8. instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor."

Din relațiile O.N.R.C. depuse la dosar rezultă că, la data introducerii acțiunii, pârâta avea sediul în comuna Șura Mare, jud. Sibiu, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sibiu, astfel încât din perspectiva prevederilor art. 107 C. proc. civ., instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta cerere este Judecătoria Sibiu.

În ceea ce privește competența alternativă prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța a reținut că acest text de lege nu este aplicabil în speță, întrucât contractul de vânzare-cumpărare nr. x/18.07.2016, ce face obiectul cauzei, nu a fost încheiat de reclamantă, în calitate de cumpărător, ci de numitul C.. Or, în aceste condiții, reclamanta nu a făcut dovada calității de consumator, în sensul prevederilor art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 (orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale), prin raportare la contractul de vânzare-cumpărare nr. x/18.07.2016. Chiar și în situația în care numitul C. ar fi soțul reclamantei, deși acest aspect nu rezultă din actele dosarului, reclamanta nu ar dobândi calitatea de consumator în raport cu pârâta, atât timp cât reclamanta nu a încheiat contractul de vânzare-cumpărare. În consecință, nefiind făcută dovada calității de consumator a reclamantei, cu privire la contractul al cărui preț se solicită a fi redus pentru lipsa conformității produsului livrat și montat, nu pot fi incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse mai sus, în cauză nefiind incidente norme de competență teritorială alternativă în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, în baza art. 132 alin. (1) și (3) și art. 129 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 107 C. proc. civ., instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, în a cărei circumscripție teritorială se află sediul pârâtei.

Prin sentința civilă nr. 3723 din 25 iunie 2019, pronunțată de Judecătoria Sibiu, secția Civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de către reclamantă și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a stabilit că au fost invocate dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care stabilesc competența de soluționare a cauzei și în favoarea instanței de la domiciliul reclamantului, iar acțiunea a fost întemeiată în drept, printre altele pe dispozițiile art. 5-9, art. 13 din Legea 449/2003, art. 3, 9, 12, 13, art. 16-18 din O.G. nr. 21/1992.

Instanța a avut în vedere că, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor".

Totodată, conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 449/2003 (invocată drept temei legal al acțiunii), "prezenta lege reglementează aspecte privind vânzarea produselor, inclusiv a celor executate la comandă, și garanțiile asociate acestora, în vederea asigurării protecției consumatorului", iar în conformitate cu art. 10 din același act normativ "în cazul lipsei conformității, consumatorul are dreptul de a solicita vânzătorului să i se aducă produsul la conformitate, fără plată, prin reparare sau înlocuire, conform art. 11, sau să beneficieze de reducerea corespunzătoare a prețului ori de rezoluțiunea contractului privind acest produs, în condițiile art. 13 și 14".

Pe cale de consecință, și reducerea corespunzătoare a prețului reprezintă o formă specifică de reparare a pagubei produse consumatorului, contrar poziției pârâtei adoptate prin întâmpinare.

Pe de altă parte, Judecătoria Sectorului 4 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu motivat de aspectul - neinvocat de către pârâtă - că în cauză contractul este semnat de către o altă persoană decât reclamanta, iar reclamanta nu a făcut dovada calității sale de consumator prin raportare la contractul de vânzare-cumpărare.

Or, în cauză nu se poate contesta calitatea de consumator a reclamantei chiar raportat la contractul de vânzare-cumpărare, având în vedere că pe fișa de comandă de la fila x apar atât reclamanta, cât și soțul acesteia C., reclamanta apărând și pe autorizația de construire de la fila x, iar corespondența electronică este purtată cu reclamantă .

În fine, nu se poate face abstracție nici de specificul raporturilor de familie ce rezultă din dispozițiile art. 345 noul C. civ. și care dau dreptul dobândirii bunurilor comune de către un singur soț.

Așa fiind, văzând că ambii soți apar a fi acționat în calitate de consumatori în sensul art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale -, nu se poate contesta competența instanței de la domiciliul acestora.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Sectorul 4 București, secția Civilă competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Instanța reține că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., având ca obiect pretenții în sumă de 18.600 RON, reprezentând reducerea corespunzătoare a prețului pentru lipsa conformității produsului livrat și montat - casă din lemn, conform contractului nr. x/18.07.2016.

Astfel cum arată reclamanta, temeiul de drept al acțiunii este reprezentat de dispozițiile Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora și ale Ordonanței nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Regula generală de drept comun, în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 din C. proc. civ., care prevede că "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Conform art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în afară de instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, mai este competentă "instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor".

Pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, opțiune susținută de art. 116 din C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010.

Reclamanta-consumator a introdus cererea de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Sectorul 4 București, secția Civilă, instanță în circumscripția căreia se află domiciliul său, competentă din punct de vedere teritorial.

Raportat la aceste considerente, în mod corect Judecătoria Sibiu a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., având în vedere obiectul cauzei și domiciliul reclamantei.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorul 4 București, secția Civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.