ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1261/2019

Ședința publică din data de 11 iunie 2019

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. x/2007, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, în calitate de ordonatori de credite și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării acordarea creșterii salariale de:

- 5% începând cu 1 ianuarie 2007 în raport cu nivelul lunii decembrie 2006;

- 2% începând cu 1 aprilie 2007 față de nivelul lunii martie 2007;

- 11% începând cu 1 octombrie 2007 față de nivelul lunii septembrie 2007. Au mai solicitat actualizarea cu indicele de inflație aplicabil la data plății, acordarea dobânzii legale și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.

În motivare, reclamanții au arătat, în esență, că dețin funcția de procurori în cadrul parchetelor pârâte, că sunt discriminați în raport cu personalul bugetar și cu cei care ocupă funcții de demnitate publică, în contextul în care aceștia din urmă au beneficiat de creșteri salariale în cursul anului 2007 în 3 etape, în temeiul O.G. nr. 10/2007, aprobată prin Legea nr. 231/200, creșteri salariale ce nu le-au fost acordate.

Totodată, au susținut că nu le-au fost acordate majorările salariale de 5%, 2% și 11%, acordate succesiv celorlalți bugetari, deși la data adoptării O.U.G. nr. 27/2006, referitoare la salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, art. 35 prevedea că drepturile ce li se cuvin vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate conform dispozițiilor legale.

Reclamanții au mai arătat că, potrivit anexei II/2 din Legea nr. 154/1998, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General și adjuncții acestuia, salarizați în baza acelorași acte normative (O.U.G. nr. 27/2006) au beneficiat de toate majorările precizate de O.U.G. nr. 10/2007, aprobată prin Legea nr. 231/2007.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile O.U.G. nr. 137/2000 privind discriminarea, prevederile constituționale, art. 1-4 din O.G. nr. 10/2007, art. 1 din O.G. nr. 16/2007, art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 27/2007, dispozițiile Legii nr. 232/2007 de aprobare a O.G. nr. 6/2007.

Pe fondul cererii, toți pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin încheierea din 25 iunie 2008, Tribunalul Bacău, în temeiul art. II alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel Bacău.

Prin sentința civilă nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. x/2007, Curtea de Apel Bacău, secția Civilă, Minori și Familie, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepțiile necompetenței materiale a instanței, inadmisibilității și lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

A admis în parte acțiunea și i-a obligat pe pârâți să plătească reclamanților despăgubiri echivalente cu sumele reprezentând indexări salariale, astfel: 5% începând cu 1 ianuarie 2007 față de nivelul salariului brut din decembrie 2006, 2% începând cu 1 aprilie 2007 față de nivelul salariului brut din martie 2007 și 11% începând cu 1 octombrie 2007 față de nivelul salariului brut din septembrie 2007, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

De asemenea, l-a obligat pe pârâtul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău la efectuarea de mențiuni cu privire la aceste sume în cărțile de muncă ale reclamanților și a respins cererea privind obligarea pârâților la plata dobânzilor.

Această sentință a rămas definitivă prin respingerea ca nefondate a recursurilor formulate de pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Generală a Finanțelor Publice, în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor, prin decizia nr. 469 din 27 7 aprilie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția Civilă, Minori și Familie, conflicte de muncă și asigurări sociale.

La 5 noiembrie 2018, petenții Y., PP. și LL. au formulat cereri identice de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția Civilă, Minori și Familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, solicitând a se lămuri că despăgubirile echivalente cu sumele reprezentând indexări salariale reprezintă drepturi salariale ce urmează a fi acordare și pe viitor.

În acest sens, petenții au arătat că indexările de 5%, 2% și 11% acordate în cursul anului 2007 în baza O.G. nr. 10/2007, deși au fost menționate în considerentele hotărârii evocate ca "drepturi salariale", ceea ce în opinia autorilor implica recunoașterea, respectiv acordarea lor și pentru viitor, nu au fost menționate în acest sens și în dispozitivul hotărârii.

În susținere, au reprodus considerentele în care instanțele de fond și recurs au reținut mențiunile anterior evocate, apreciind că reprezintă argumente în sensul că indexările de 5%, 2% și 11% nu sunt altceva decât drepturi salariale și, în consecință, trebuie recunoscute și pe viitor.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău au depus întâmpinări, prin care au invocat excepția lipsei de interes în promovarea cererii, arătând că titlul executoriu a fost executat în totalitate, conform O.U.G. nr. 71/2009, iar pe fondul cererii au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată raportat la cele statuate prin decizia nr. 25/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în recurs în interesul legii.

Prin întâmpinarea depusă, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția inadmisibilității cererii, apreciind că, raportat la dispozițiile art. 401 alin. (1)

1

C. proc. civ. de la 1865 și ale art. 6 și 7 din Decretul nr. 167/1958, termenul în care contestatorii puteau formula demersul judiciar pendinte a expirat la 10 noiembrie 2011. De asemenea, acest intimat a invocat și excepția lipsei de interes, întemeiată pe împrejurarea că titlul executoriu a fost executat în întregime, iar pe fondul cauzei a arătat că solicitarea petenților nu poate fi analizată pe calea contestației reglementate de art. 400 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, deoarece instanța nu poate încuviința o pretenție care nu a făcut obiectul judecății.

A mai susținut acest intimat că din analiza dispozițiilor legale aplicabile în speță rezultă că noile îndemnizații de încadrare ale magistraților nu puteau fi decât cele prevăzute în Legea nr. 330/2009, iar la acestea nu puteau fi adăugate decât sporurile, majorările și adaosurile acordate prin aceeași lege.

Prin încheierea din 8 aprilie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2007, Curtea de Apel Bacău, secția Civilă, Minori și Familie, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondate excepțiile tardivității și lipsei de interes a petenților în fomularea cererii; a admis cererile de lămurire a dispozitivului a sentinței civile nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de aceeași instanță, pe care l-a lămurit în sensul că indexările de 5%, 2% și 11% fac parte din îndemnizația de bază brută lunară și pentru viitor.

Pentru a dispune în acest sens, curtea de apel a pornit în analiza cererilor formulate de petenți de la temeiul de drept invocat de aceștia, respectiv de la prevederile art. 281

1

din C. proc. civ. de la 1865, care statuează că "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cerere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".

Astfel, curtea, notând că legiuitorul nu a instituit un termen limită în interiorul căruia să poată fi exercitată această cerere și dând eficiență principiului "ubi lex non distringuit, nec nos distinguere debemus", a respins excepția tardivității formulării cererii.

De asemenea, a subliniat că intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat alte texte de lege în susținerea excepției, distincte de cele invocate de părți; art. 281

1

C. proc. civ. de la 1865, respectiv art. 401 alin. (1)

1

din același Cod, care reglementează instituția contestației la titlu.

Cu privire la excepția lipsei de interes, instanța a consemnat că interesul petenților în promovarea cererii de lămurire a dispozitivului rezidă în primirea indexărilor și în viitor, argument în considerarea căruia a respins și această excepție. În continuare, a consemnat că executarea invocată de intimați vizează doar perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2008, iar petenții au susținut că au solicitat executarea silită, înregistrând dosarul execuțional nr. x/2018, aspecte în considerarea cărora se impune lămurirea titlului executoriu de către instanță care l-a pronunțat în sensul explicitării noțiunii anterior menționate.

Asupra fondului cauzei, curtea a subliniat că prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul, ci doar se clarifică, se interpretează măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se solicită.

De asemenea, a notat că indexările de 5%, 2% și 11% acordate în cursul anului 2007 au fost recunoscute în considerentele sentinței civile nr. 147/2008 ca fiind "drepturi salariale" și că "indexarea este acordată pentru înlăturarea totală sau parțială a efectelor inflaționiste". .

Totodată, a reținut că indexările acordate într-un anumit an continuă să producă efecte și în anii următori, în sensul că salariile din anii următori anului în care s-au acordat aceste indexări nu se vor micșora proporțional cu creșterea bazei de calcul (salariul) rezultând din aplicarea indexărilor sau majorărilor salariale, perspectivă în care a menționat că s-a pronunțat și instanța supremă, sesizată fiind de Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, dată în dosarul nr. x/2008.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recursuri pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat cazul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a solicitat modificarea în tot a încheierii recurate, în principal în sensul admiterii excepției tardivității și al respingerii cererii ca tardivă sau în sensul admiterii excepției lipsei de interes și al respingerii cererii ca lipsită de interes. În măsura în care ar fi respinse excepțiile anterior evocate, a solicitat respingerea cererii de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția Civilă, Minori și Familie, conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2007, ca neîntemeiată.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin recursul formulat, a indicat motivul de nelegalitate reglementat de prevederile art. 304 pct. 4 și 9, coroborate cu art. 304

1

C. proc. civ. și a solicitat modificarea încheierii recurate, în sensul respingerii cererii de lămurire dispozitiv ca neîntemeiate.

Prin recursul său, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a formulat motive și concluzii similare celor ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

La termenul din 11 iunie 2019, examinând cu prioritate, în baza art. 316, raportat la art. 298 și la art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței sale materiale, Înalta Curte reține următoarele:

Petenții și-au întemeiat cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 147/2008 din 10 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția Civilă, Minori și Familie, conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2007, pe dispozițiile art. 281

1

din C. proc. civ. de la 1865.

Potrivit normei legale evocate, "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cerere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice."

Instanța supremă reține că art. 281

3

alin. (1) din același Cod statuează că "încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și 281

1

, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281

2

sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea."

Astfel, textul legal precitat statuează asupra regimului juridic al căilor de atac, hotărârea dată asupra îndreptării/lămuririi/înlăturari dispozițiilor potrivnice sau completării unei hotărâri fiind supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea lămurită, îndreptată sau completată.

Pentru identitate de rațiune, regimul juridic care guvernează căile de atac declarate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare se cere se impune și în ceea ce privește competența de soluționare a cererilor de lămurire, îndreptare sau completare.

Astfel, hotărârea de lămurire, îndreptare sau completare este susceptibilă de a fi cenzurată de aceleași instanțe competente să soluționeze căile de atac îndreptate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare s-a cerut.

În speță, litigiul dedus judecății, soluționat prin sentința a cărei lămurire s-a cerut, este un litigiu guvernat de legislația muncii, situația de discriminare invocată de reclamanți vizând drepturile salariale ce le revin în baza contractului de muncă de la ordonatorii de credite pârâți.

Se constată că atât hotărârea de primă instanță, cât și hotărârea pronunțată în temeiul art. 281

1

C. proc. civ. au fost soluționate de către curtea de apel, competența de la data soluționării în primă instanță, stabilită potrivit dispozițiilor art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 75/2008 păstrându-se și în cazul cererii de lămurire de dispozitiv.

Se mai constată că, urmare a abrogării art. II din O.U.G. nr. 75/2008 prin Legea nr. 76/2009, recursurile formulate împotriva hotărârii de primă instanță au fost soluționate tot de curtea de apel, în complet format din trei judecători.

Identitatea de rațiune care se desprinde din examinarea dispozițiilor art. 281

1

și art. 281

3

C. proc. civ. impune, așadar, ca și în cazul recursurilor îndreptate împotriva hotărârii de lămurire a dispozitivului competența de soluționare a cauzei să se determine similar și să revină tot curții de apel, în complet format din trei judecători.

În plus, se reține și că prin sentința a cărei lămurire de dispozitiv s-a solicitat a fost respinsă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Bacău în soluționarea litigiului, această hotărâre rămânând irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate împotriva ei, instanța supremă impunând concluzia că dezlegarea dată acestei chestiuni a intrat în puterea lucrului judecat, nemaiputând fi supusă cenzurii unei alte instanțe.

Or, așa cum s-a arătat în precedent, regimul juridic care guvernează căile de atac declarate împotriva unei hotărâri care se cere a fi lămurită guvernează pentru identitate de rațiune și competența materială de soluționare a acestora.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 316, raportat la art. 298 și la art. 137, cu referire la art. 97, la art. 281

1

și la art. 281

3

C. proc. civ., văzând și articolul unic pct. 1 și pct. 2 din Legea nr. 76/2009, instanța supremă va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină în favoarea Curții de Apel Bacău competența de soluționare a recursurilor declarate de recurenții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva încheierii de ședință din 8 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă în dosarul nr. x/2007.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2019.