ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2119/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2119/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul M.E. a solicitat în
contradictoriu cu pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Alba
Centrul Agricol Alba anularea procesului-verbal din 2009 emis de pârâtă. În
motivarea acțiunii, se arată că a primit suma de 2.000 RON ajutor financiar
nerambursabil din fonduri europene pentru agricultură, că a cultivat suprafața
de teren agricol, dar din anumite cauze, grâul nu a răsărit.
Secția de contencios administrativ
a Tribunalului Alba prin sentința nr. 474/CAF/2010 a respins acțiunea în contencios
administrativ. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca reclamantul a primit
sumele de bani cu titlu de ajutor financiar nerambursabil, în temeiul O.U.G.
nr. 123/2006 și H.G. nr. 1153/2008, și, ca potrivit art. 11 din H.G. nr. 1153/2008,
dacă suprafețele de teren nu sunt cultivate se restituie ajutorul financiar.
Reclamantul a formulat
recurs împotriva hotărârii, solicitând modificarea sentinței și admiterea acțiunii.
Prin motivele de recurs se arată că apreciază că nu datorează suma reținută prin
procesul-verbal susmenționat deoarece ajutorul este nerambursabil.
Curtea de Apel Alba Iulia,
secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 1407/CA din 30 iunie
2010, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul M.E., reținând că nu
a făcut dovada cu probe concludente, administrate nemijlocit în instanță că a realizat
cultura, astfel că în urma verificărilor efectuate de Direcție, în mod corect s-a
constatat că scopul pentru care a fost acordat sprijinul financiar nu s-a realizat,
- sprijinirea persoanelor fizice care lucrează în agricultură,- astfel că suma de
bani trebuie restituită, conform legii. Este adevărat că ajutorul financiar este
nerambursabil, dar sprijinul financiar nu se restituie în cazul care se realizează
cultura, în caz contrar sumele de bani se vor întoarce în bugetul Comunității Europene.
Împotriva deciziei
nr. 1407/CA din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, a formulat recurs reclamantul
M.E..
Înainte de a proceda la
analiza motivelor de recurs, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea
unui recurs declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate
în soluționarea unui recurs.
Or, potrivit art. 299
alin. (1) teza întâi din
C. proc. civ.
, „hotărârile
date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de
lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului”.
Rezultă astfel, fără echivoc,
faptul că hotărârea judecătorească atacată cu recurs nu face parte din categoria
hotărârilor care, potrivit dispozițiilor citate, pot fi atacate cu recurs.
În aceste condiții, în
raport cu dispozițiile art. 299 alin. (1)
C. proc.
civ.
, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de M.E.
împotriva deciziei nr. 1407/CA din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția
de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.E. împotriva deciziei
nr. 1407/CA din 30 iunie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios
administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 aprilie
2011.