ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1556/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 253-2011 PCA din 29 noiembrie 2011, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Județean Bihor, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Județului Bihor, prin care solicita suspendarea executării Deciziei nr. 31/2011 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului Bihor, în ce privește punctele II.1, II.8 și II.9.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele: Conform prevederilor art. 14 - 15 din Legea 554/2004, persoana vătămată în drepturile și interesele sale legitime, poate să ceară instanței de contencios administrativ competente, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței asupra acțiunii în anularea actului respectiv. Cazul bine justificat implică existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul este executoriu din oficiu, paguba iminentă constând potrivit art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004 într-un prejudiciu material viitor, dar previzibil ori perturbarea previzibilă gravă a funcționării autorității publice.

Noțiunea de "caz bine justificat" nu presupune o dovadă de nelegalitate evidentă, fiind suficientă existența unor indicii de nelegalitate a actului administrativ și a unor argumente juridice aparent valabile în ce privește nelegalitatea. Cele două condiții impuse cumulativ de legiuitor pentru suspendarea actului administrativ, trebuie analizate în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea vătămată, aspecte ce trebuie să ofere suficiente indicii pentru răsturnarea prezumției de legalitate și să facă verosimilă posibilitatea producerii pagubei invocate. Reclamantul nu a indicat în concret în ce constă cazul bine justificat și paguba iminentă, rezumându-se la a afirma existența lor cumulativă.

Se reține că prin punctele contestate din Decizia nr. 31/2011 a Curții de Conturi a României (pct. II. 1, II.8 și II.9) s-au dispus măsuri de identificare, de stabilirea întinderii prejudiciului, a persoanelor responsabile și de luare a măsurilor de recuperare a creditelor bugetare utilizate în alte scopuri decât cele ce servesc atribuțiilor instituției, ori legate de legalitatea și realitatea valorii unor situații de plată și recuperarea sumelor cu daune interese, precum și a dobânzilor achitate nejustificat pentru obiectivul "Reparații capitale și amenajări sediu nou Muzeul Țării Crișurilor". S-a constatat că nu s-a făcut dovada vreunui indiciu de nelegalitate a acestor măsuri și că nu s-a dovedit că ar fi îndeplinită nici cea de-a doua condiție impusă de lege, privitoare la paguba iminentă la care ar fi supus reclamantul dacă s-ar pune în executare actul atacat.

Prin decizia a cărei suspendare s-a solicitat s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului cauzat bugetului Consiliului Județean Bihor și luarea măsurilor legale de recuperare a acestuia; or, prin punerea în executare a acestei decizii nu se poate produce o pagubă în patrimoniul reclamantului sau vreo perturbare gravă a funcționării instituției. Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul Consiliul Județean Bihor. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat în esență că aplicarea dispozițiilor a căror suspendare s-a solicitat ar fi injustă în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra fondului dedus judecății (acțiunea în anulare) și că autoritatea recurentă dispune de un amplu probatoriu care o îndreptățește să aprecieze că instanța va dispune anularea parțială a Deciziei nr. 31/2011 a Camerei de Conturi a Județului Bihor.

S-a mai arătat că în mod greșit prima instanță a reținut că suspendarea s-a cerut din considerentul că prin aplicarea punctelor indicate din decizia Camerei de Conturi ar fi prejudiciat bugetul Consiliului Județean Bihor, în realitate bugetul persoanelor fizice, angajați ai instituției împotriva cărora este obligat Consiliul Județean să se îndrepte la solicitarea auditorilor financiari externi fiind diminuate prin măsurile legislative (reducerea cu 35% a salariilor, eliminarea premiilor și a orelor suplimentare) și prin aplicarea dispozițiilor Camerei de Conturi Bihor de recuperare a unor drepturi salariale acordate prin contracte/acorduri colective de muncă.

Prin întâmpinare, Curtea de Conturi a României a solicitat menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, nefiind întrunite în cauză condițiile referitoare la cazul bine justificat și paguba iminentă în sensul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a art. 2 alin. (1) lit. t) și ș) din aceeași lege. Examinând cauza în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocat de recurent și în temeiul art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat și îl va respinge în consecință, pentru cele ce vor fi punctate în continuare: În mod corect instanța fondului a analizat prin prisma art. 15 raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cererea formulată de Consiliul Județean Bihor pentru suspendarea aplicării Deciziei nr. 31/2011 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului Bihor, pct. II.1, II.8 și II.9.

S-a remarcat că prin punctele contestate din Decizia nr. 31/2011 s-au dispus măsuri de identificare, de stabilire a întinderii prejudiciului, a persoanelor responsabile și de luare a măsurilor de recuperare a creditelor bugetare utilizate în alte scopuri decât cele ce servesc atribuțiilor instituției, ori legate de legalitatea și realitatea valorii unor situații de plată și recuperarea sumelor cu daune interese, precum și a dobânzilor achitate nejustificat pentru obiectivul „Reparații capitale și amenajări sediu nou Muzeul Țării Crișurilor”. Așadar prin Decizia contestată - pct. II.1, II.9 și II.9 - s-au stabilit în sarcina Consiliului Județean Bihor mai multe măsuri în vederea recuperării unor sume de bani apreciate a fi fost cheltuite fără temei legal, urmărindu-se deci recuperarea prejudiciului cauzat acestei autorități.

Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, fiind supus regulii executării imediate și din oficiu, iar măsura suspendării executării este una de excepție conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și în condițiile în care nu s-a dovedit în cauză că există vreun indiciu de nelegalitate a măsurilor dispuse și nici că punerea în executare a Deciziei nr. 31/2011 ar produce o pagubă în patrimoniul Consiliului Județean sau vreo perturbare gravă a funcționării acestuia, abordarea și concluzia judecătorului fondului sunt juste.

De altfel, nici cu ocazia exercitării căii de atac permise de art. 14 alin. (4) raportat la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, recurentul nu a adus argumente consistente și nici dovezi în susținerea cererii de suspendare a aplicării Deciziei Camerei de Conturi a Județului Bihor, rezumându-se la a afirma că probatoriul de care dispune este de natură a-l îndreptăți să considere că acțiunea în anulare a acestei decizii va fi admisă. Legalitatea actului administrativ va fi într-adevăr verificată de instanța sesizată cu cererea în anulare însă instanța învestită cu cererea de suspendare nu este în măsură să dispună suspendarea aplicării actului pendinte în condițiile în care nu sunt îndeplinire exigențele prevăzute în art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care se identifică cu definiția legală dată sintagmelor caz bine justificat și pagubă iminentă prin art. 2 alin. (1) lit. t) și ș) din actul normativ menționat.

Soluția Curții de Apel este în acord și cu principiile cuprinse în Recomandarea nr. R (89) 8 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind protecția provizorie în materie de contencios administrativ, astfel că nu pot fi primite criticile recurentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Județean Bihor împotriva Sentinței nr. 253-2011 PCA din 29 noiembrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 martie 2012. Procesat de GGC - AS