ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 806/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 9720 din 24 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație șl Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 42597/1/2004 (nr. vechi 19895/2004), instanța supremă a scos cauza de pe rol și a înainta-o Curții de Apel Cluj în vederea soluționării recursului declarat de SC F.S. SA Năsăud, prin lichidator SC C.E. SRL Bistrița împotriva Deciziei civile nr. 1435 din 08 iunie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea SC G.I. SRL, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ., arătând că din conținutul Ordonanței din 14 noiembrie 2014, dată în Dosarul penal nr. 19457/P/2010 rezultă că în urma cercetărilor s-a reținut o infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată cu privire la înscrisul ce constă în cererea de recurs ce a format obiectul Dosarului nr. 42597/1/2004 al instanței supreme.

Solicită anularea hotărârii pronunțate în acel dosar, având în vedere că aceasta a fost dată în baza unei cereri de recurs falsificate. Analizând contestația în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente: Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc. civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 C. proc. civ. (contestația In anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs). Cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două: când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competența.

Contestația în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare. Prin urmare, pe calea contestației in anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus judecății. în speță, deși decizia împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare este dată de o instanță de recurs, Înalta Curte constată că cele arătate de contestatoare prin motivele cererii sale nu se încadrează în dispozițiile art. 318 C. proc.

civ., criticile formulate de aceasta (referitoare la faptul că, din conținutul Ordonanței din 14 noiembrie 2014, dată în Dosarul penal nr. 19457/P/2010 rezultă că în urma cercetărilor s-a reținut o infracțiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată în înscrisul ce a constituit cererea de recurs ce a format obiectul Dosarului nr. 42597/1/2004 al instanței supreme) neputând fi circumscrise noțiunii de „greșeală materială". Mai mult, pe calea contestației în anulare nu se pot valorifica eventualele greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale, contestația în anulare fiind o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată numai in cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 317 - 318 C. proc.

civ. Prin urmare, contestația în anulare formulată de contestatoarea SC G.I. SRL urmează a se respinge, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea SC G.I. SRL împotriva Deciziei nr. 9720 din 24 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 42597/1/2004 (nr. vechi 19895/2004). Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2015.