ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3312/2014

Asupra contestației în anulare constată următoarele: La data de 8 august 2014, I.E.F. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 2146 din 09 iulie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 4379/88/2010, precizând că o va motiva în fapt și în drept după ce-i va fi comunicată hotărârea. Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 2928/1/2014, fiind fixat termen pentru soluționare la 19 noiembrie 2014. La data de 3 noiembrie 2014, I.E.F. și-a precizat și motivat calea de atac exercitată împotriva Deciziei nr. 2146 din 09 iulie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secția I civilă ca fiind contestație în anulare și nu revizuire.

Invocând în drept dispozițiile art. 318 C. proc. civ., contestatorul I.E.F. a susținut că hotărârea pronunțată este rezultatul unei grave erori materiale deoarece a fost constatată nulitatea recursului deși prin cererea de recurs a indicat expres motive care puteau fi încadrate în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. Contestatorul a susținut că eroarea instanței este aceea de a confunda o eventuală netemeinicie a motivelor (care, în urma analizei lor ar putea determina o soluție de respingere a recursului, ca nefondat) cu lipsa de facto a acestor motive (care ar fi făcut inutila cercetarea recursului și ar fi atras, într-adevăr, soluția de anulare a acestuia). A arătat că instanța de recurs și-a întemeiat soluția pe dispozițiile art. 306 C. proc.

civ. dar acest text de lege se aplică în situația în care motivele de recurs lipsesc, nu când acestea exista (chiar netemeinice fiind), în speță instanța confundând eventualitatea netemeiniciei motivelor de recurs cu chiar lipsa acestora. A mai susținut că este notabilă situația de confuzie a instanței, care, invocând o chestiune prealabila, refuză deopotrivă soluționarea cu prioritate a chestiunii, precum și să o unească cu fondul. La termenul din 19 noiembrie 2014, Înalta Curte a pus în discuție admisibilitatea contestației în anulare din perspectiva încadrării criticilor formulate în motivele prevăzute de art. 318 C. proc. civ. Contestația în anulare va fi respinsă, ca inadmisibilă, pentru considerentele care succed.

Prin Decizia nr. 2146 din 09 iulie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 4379/88/2010, irevocabilă, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a constatat nul recursul declarat de reclamanții I.E.F., A.C.V., A.L.D., K.F., B.I., A.D.M., C.H., O.F., R.E. și B.A. împotriva Deciziei nr. 91C din 6 noiembrie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, pronunțată într-o acțiune în revendicare. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că reclamanții, în dezvoltarea motivelor de recurs, nu au formulat veritabile critici de nelegalitate, care să poată fi examinate din perspectiva vreunui caz de modificare ori de casare prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ., care să poată constitui obiect de analiză în recurs și nici nu au fost decelate motive de ordine publică ce s-ar fi impus a fi invocate din oficiu de instanță.

Instanța de recurs a reținut că, în ipoteza în care au invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în oricare dintre tezele descrise în cuprinsul acestui text legal, (când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii), recurenții erau datori să argumenteze rațiunea pentru care consideră că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și să indice în mod expres care sunt dispozițiile legale încălcate sau aplicate în mod greșit, or aceștia nu s-au conformat acestor exigențe legale. Instanța de recurs a reținut că indicarea ca temei juridic a art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

nu poate fi apreciată decât ca o întemeiere formală a recursului pe aceste dispoziții, câtă vreme acest motiv nu este dezvoltat și nu se susține de către recurenți, în baza unei argumentații juridice, o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății, ci se invocă, în esență, o interpretare greșită a probelor administrate în cauză, ce constituie o chestiune de fapt care excede controlului de legalitate pe care îl poate exercita instanța de recurs. În ceea ce privește indicarea art. 304 pct. 7 C. proc. civ., instanța de recurs a constatat, de asemenea, că nici acestui temei juridic nu îi este circumscrisă nicio argumentație juridică, interogațiile retorice sau limbajul ireverențios la adresa instanței de apel neputând substitui motivele de drept pe care ar trebui fondat un recurs, în cauză, instanța de apel expunând argumentele de fapt și de drept ce au stat la baza adoptării hotărârii pronunțate.

Pentru considerentele expuse, instanța de recurs a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. deoarece, în cazul imposibilității încadrării motivelor dezvoltate de parte într-unul din motivele prevăzute expres și exhaustiv de art. 304 C. proc. civ., se aplică sancțiunea nulității recursului, întrucât nu orice nemulțumire a părții poate duce la modificarea ori casarea hotărârii recurate. Potrivit dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. - invocat de contestator ca temei de drept -, contestația în anulare specială poate fi promovată în două situații: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

În jurisprudență au fost considerate greșeli materiale în sensul dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. teza I respingerea greșită a unui recurs ca tardiv, anularea greșită a recursului ca netimbrat sau ca declarat de un mandatar fără calitate. Greșelile la care se referă art. 318 C. proc. civ. teza I vizează aspecte formale ale judecății, care trebuie să fie evidente și săvârșite de instanță ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale din dosarul cauzei, cum ar fi neobservarea faptului că la dosar există chitanța de plată a taxei de timbru, ori recipisa de expediere a recursului prin poștă, înăuntrul termenului legal ori dovada că a fost formulat de o persoană îndreptățită a-l declara, respectiv greșeli cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.

Totodată, arătând că hotărârea instanței de recurs poate fi retractată când instanța "a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare", textul art. 318 teza II C. proc. civ. are în vedere acele situații în care partea, prin recursul declarat, fie sub forma enunțiativă, fie prin dezvoltarea criticilor, a înțeles să invoce mai multe din motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., iar instanța, din greșeală, a analizat doar parte dintre acestea. În atare situație, partea este îndreptățită ca, pe calea contestației în anulare, să obțină răspuns și la motivul/motivele de casare ori de modificare pe care instanța de recurs a omis a le examina prin decizia pronunțată.

Contestația în anulare specială este o cale de retractare și nicidecum o cale de reformare a unei decizii irevocabile, pronunțată de o instanță de judecată, ceea ce înseamnă că nu se poate formula contestație în anulare pentru a "provoca" rejudecarea cauzei pe fondul său, respectiv pentru a repune în discuție nelegalitatea hotărârii pronunțate, sub pretextul "omisiunii" unora dintre motivele de recurs sau al invocării unor greșeli materiale care, în fapt, vizează greșeli de judecată, relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus judecății, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare și aplicare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural. În speță, contestatorul a reproșat instanței de recurs că a constatat nulitatea recursului și că a făcut o aplicare greșită a art. 306 C. proc.

civ. în condițiile în care motivele invocate prin cererea de recurs puteau fi încadrate, în opinia sa, în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. precum și că instanța s-ar fi aflat într-o situație de confuzie atunci când, invocând o chestiune prealabilă, "a refuzat deopotrivă soluționarea cu prioritate a chestiunii, precum și să o unească cu fondul." Or, având în vedere temeiurile expuse, rezultă cu evidență că, în exercitarea căii de atac a contestației în anulare, prin criticile formulate, contestatorul nu vizează greșeli materiale în sensul art. 318 teza I C. proc. civ., așa cum neîntemeiat susține, ci vizează elemente ale cauzei care, departe de a fi greșeli care să privească aspecte de ordin formal ale judecății, țin de dezlegarea dată de către instanța de recurs aspectelor pricinii, respectiv greșeli de judecată.

Astfel, dacă instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare ar examina motivele contestației din perspectiva celor solicitate de contestator, s-ar ajunge la o veritabilă rejudecare a recursului, contestația în anulare neputând fi însă convertită într-un recurs la recurs. În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ. deoarece acest text de lege reglementează ipoteza în care instanța a omis, din greșeală, să examineze vreunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. invocat de partea care a declarat recurs, or, în speță, instanța de recurs a constatat că nu poate exercita controlul de nelegalitate al deciziei instanței de apel deoarece criticile formulate de recurenți nu se pot încadra în niciunul din motivele de nelegalitate, limitativ și expres prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. Cum criticile formulate de contestator nu se circumscriu motivelor limitativ prevăzute de art. 318 C. proc. civ. care nu pot fi extinse, prin analogie, la alte situații decât cele vizate în mod expres de acest text de lege, față de temeiurile care preced, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul I.E.F. împotriva Deciziei nr. 2146 din 09 iulie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 4379/88/2010. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 noiembrie 2014. Procesat de GGC - NN