ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6133/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin adresa înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, la data de 29 mai 2012, sub nr. 561/216/2012, Biroul Executorului Judecătoresc "G.E." a înaintat cererea creditoarei SC S.C. SRL, prin care a solicitat încuviințarea executării silite a debitorilor D.D. și D.M., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit din 15 noiembrie 2007 și a contractelor de garanție accesorii la acesta. Prin Sentința civilă nr. 741 din 08 iunie 2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei judecătorii, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În motivarea excepției, Judecătoria Curtea de Argeș a reținut că potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Instanța a arătat că, în speță, ambii debitori față de care se solicită a se încuviința executarea silită a contractului de credit din 15 noiembrie 2007 au domiciliul în mun. București, sector 3 și, prin urmare executarea silită urmează să se facă la acest domiciliu, în raza teritorială de competență a Judecătoriei Sectorului 3 București. Prin Sentința civilă nr. 12293 din 09 iulie 2012, Judecătoria sector 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii formulată de creditoarea SC S.C.

SRL, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție. Judecătoria sector 3 București a reținut incidența art. 373 alin. (2) C. proc. civ. care prevede: "Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea." Instanța a constatat că, astfel cum rezultă din cererea formulată de executorul judecătoresc, acesta nu a indicat anumite bunuri pe care intenționează să le urmărească silit, însă a adresat cererea de încuviințare a executării silite în mod expres către Judecătoria Curtea de Argeș, rezultând astfel, fără putință de tăgadă, că executorul a solicitat încuviințarea executării silite pe raza de competență a acestei instanțe, iar nu a Judecătoriei Sectorului 3 București.

Instanța a mai reținut că, în materia executării silite, legea stabilește competența nu în funcție de criteriul general, conform art. 5 C. proc. civ., ci sunt incidente dispozițiile speciale ale art. 373 1 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 373 alin. (2) C. proc. civ., competența revenind instanței în circumscripția căreia se face executarea. Or, nu se poate reține că Judecătoria Curtea de Argeș nu reprezintă instanța de executare, în condițiile în care titlul executoriu dedus judecății a fost garantat prin ipoteca asupra unor terenuri situate în comuna M., sat M.-B., jud. Argeș, după cum rezultă din contractul de ipotecă autentificat din 15 noiembrie 2007 de BN C., existent în copie la dosar, terenuri care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Curtea de Argeș, iar nu a Judecătoriei Sectorului 3 București.

Mai mult chiar, din cererea de executare formulată de către creditor rezultă că acesta a solicitat și executarea silită imobiliară asupra terenurilor ipotecate. Instanța a avut în vedere faptul că creanța creditoarei a fost garantată cu ipoteca asupra unor terenuri situate în circumscripția teritorială a Judecătoriei Curtea de Argeș, precum și faptul că creditoarea a solicitat executarea silită și asupra acestor imobile, coroborat cu faptul că executorul judecătoresc a înaintat cererea de executare silită la Judecătoria Curtea de Argeș, rezultând că și-a dorit încuviințarea executării silite în circumscripția teritorială a acestei instanțe, iar nu în sectorul 3 București, unde se află domiciliile debitorilor.

Prin urmare, Judecătoria sectorului 3 București, având în vedere locul situării terenurilor mai sus menționate, a apreciat că instanța de executare este Judecătoria Curtea de Argeș, căreia îi revine competența de a se pronunța cu privire la cererea de încuviințare a executării silite a acestor imobile. Cu privire la conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele: În raport de obiectul cererii deduse judecății - încuviințare executare silită, norma de competență aplicabilă în speță este cea cuprinsă în art. 373 1 alin. (1) C. proc. civ., care prevede "... executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare ...". Calificarea instanței de executare este făcută de legiuitor la art. 373 alin. (2) C. proc.

civ., ca fiind Judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, dacă legea nu prevede altfel." Rezultă că locul executării silite este criteriul stabilit de lege în determinarea instanței de executare, ca instanță căreia îi revine competența teritorială de soluționare a cererilor de încuviințare a executării, or acest criteriu are în vedere locul unde se realizează în mod efectiv executarea. În procedura executării silite, locul executării este acela unde se află bunurile supuse urmăririi, or, în speță, debitorii dețin bunuri urmăribile ce se află pe raza municipiului Curtea de Argeș, sens în care creditorul a solicitat încuviințarea executării silite a acestor bunuri. Așadar, Judecătoria Curtea de Argeș este instanța de executare și, implicit, instanța căreia îi revine competența teritorială de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 octombrie 2012. Procesat de GGC - GV