ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3832/2010

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1496 din 1 octombrie

2009, pronunțată în Dosarul nr. 423/104/2008, Tribunalul Olt, secția civilă, a

admis acțiunea formulată de reclamantul P.G., în contradictoriu cu pârâții

Consiliul Local al Orașului Balș și Orașul Balș - prin Primar; a desființat

Dispoziția nr. 6843 din 19 decembrie 2007 emisă de Primarul localității Balș în

soluționarea notificării nr. 10/N/2001 și a dispus restituirea în natură a

terenului intravilan în suprafață de 1,50 ha situat pe raza localității Balș,

județul Olt, str. F., teren ocupat de târgul orașului Balș cu vecinătățile

individualizate în raportul de expertiză, respectiv: N - str. F. (fostă str.

A.) și O.G.A. (actual S.G.A. Olt - sediu formație Balș ); S - proprietăți

private și SC H.I. SRL; E - proprietăți private și V - parcare târg, str. F.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a reținut că este întemeiată cererea formulată de reclamant în

baza Legii nr. 10/2001, fiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 2 lit.

"i" din această lege cu caracter reparatoriu, întrucât a fost dovedită

atât calitatea de persoană îndreptățită, calitatea de imobil preluată abuziv de

către stat, posibilitatea restituirii în natură, precum și calitatea de

moștenitor al persoanelor ce au fost deposedate abuziv.

S-a reținut, că

terenul a aparținut autorilor reclamantului P.A. și P.L. care au fost

deposedați abuziv la data de 15 februarie 1951 de suprafața de teren de 1,50

ha, nefiind justificate apărările pârâtului potrivit cărora terenul respectiv a

fost reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991, precum și faptul că terenul a

fost donat în baza Decretului nr. 308/1953.

S-a constatat și

faptul că terenul solicitat poate fi restituit în natură, întrucât nu este

destinat unor activități de interes public, iar construcțiile ridicate pe el

sunt provizorii și pot fi mutate pe un alt amplasament.

Prin Decizia civilă

nr. 149 din 22 aprilie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru

cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de pârâtul Orașul Balș,

prin Primar. A schimbat în totalitate Sentința civilă nr. 1496 din 1 octombrie

2008 a Tribunalului Olt, secția civilă, în sensul că a respins în totalitate

cererea formulată de către reclamant.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța de apel a reținut că, în mod greșit, Tribunalul Olt, secția

civilă, a admis cererea formulată de reclamant și a dispus restituirea

suprafeței de 1,50 ha teren intravilan situat pe raza orașului Balș, întrucât

din înscrisurile depuse la dosar a rezultat faptul că acestuia i s-a

reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren deținută

de autorii săi și preluată de către stat, pe baza legilor fondului funciar,

inclusiv pentru terenul aflat în litigiu, teren acordat pe un alt amplasament.

S-a reținut astfel

că, pe calea Legii nr. 10/2001, intimatului-reclamant nu i se mai poate

restitui, în natură sau prin echivalent, terenul în litigiu, întrucât s-ar

ajunge la o îmbogățire fără justă cauză din obținerea unei duble reparații

pentru același bun preluat abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Împotriva hotărârii

respective, la data de 2 iulie 2009, în termen legal, a declarat recurs

reclamantul P.G., criticând-o ca fiind nelegală și solicitând modificarea

acesteia, în sensul respingerii apelului declarat de pârât și menținerea, ca

legală și temeinică, a hotărârii primei instanțe prin care s-a dispus

restituirea suprafeței de 1,50 ha teren pe raza orașului Balș.

Prin motivele de

recurs, depuse pe aceeași dată, s-a susținut că în mod greșit instanța de apel

a reținut că, pentru aceeași suprafață, i s-a reconstituit dreptul de

proprietate în baza legii fondului funciar, întrucât cererea sa de restituire a

aceleiași suprafețe în baza Legii nr. 18/1991 a fost respinsă definitiv și

irevocabil prin Decizia civilă nr. 1511 din 11 octombrie 2007 a Tribunalului

Olt și unde s-a statuat, cu autoritate de lucru judecat, că terenul solicitat

nu face obiectul legilor fondului funciar ci al Legii nr. 10/2001.

S-a mai arătat, că

prin legile fondului funciar i s-a reconstituit dreptul de proprietate după

autorul P.A., ori terenul în litigiu, solicitat în baza Legii nr. 10/2001, a

aparținut unui alt autor, respectiv mamei sale P.L., teren dobândit de aceasta

de la donatorul V.D.I. (tatăl acesteia și respectiv bunicul reclamantului),

situație dovedită cu actul de donație depus în primă instanță, iar, pe de altă

parte, de pe urma tatălui său P.A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate

doar pentru suprafața de teren extravilan de 6,5 ha, teren situat pe raza

comunei Bobicești, județul Olt, conform titlului de proprietate din 40 din 5

decembrie 2003, teren stăpânit în indiviziune cu alți moștenitori ai tatălui

său.

Analizând recursul

declarat de către reclamant care poate fi încadrat în funcție de motivele

invocate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte îl

privește ca fiind întemeiat și-l va admite, avându-se în vedere considerentele

ce vor urma:

Potrivit

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilul preluat în mod abuziv de

stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în

perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în

baza Legii nr. 139/1990 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie, în

natură, în condițiile prezentei legi. În cazurile în care restituirea în natură

nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.

Pornind de la

principiul fundamental instituit de legea specială cu caracter reparatoriu,

Legea nr. 10/2001, potrivit căruia bunurile preluate de către stat sau de orice

altă persoană juridică în perioada de referință prevăzută de lege se restituie,

în natură, persoanelor îndreptățite, se constată faptul că, în cauză, prima

instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, dispunând

restituirea în natură către reclamant a terenului intravilan în suprafață de

1,50 ha teren situat pe raza localității Balș, județul Olt.

Hotărârea primei

instanțe a fost însă schimbată nejustificat de către instanța de apel, pe baza

considerentelor greșite potrivit cărora terenul solicitat i-a fost reconstituit

reclamantului pe baza legilor fondului funciar.

Cele reținute de

instanța de apel sunt greșite, întrucât terenul aflat în litigiu a fost

într-adevăr solicitat în baza legilor fondului funciar, în urma apariției Legii

nr. 247/2005, însă, prin Decizia civilă nr. 1511 din 11 octombrie 2007,

Tribunalul Olt i-a respins petentului P.G. cererea respectivă, pe considerentul

că terenul solicitat nu face obiectul legilor fondului funciar, ci al Legii nr.

10/2001, hotărâre judecătorească care nu a fost avută în vedere de către Curtea

de Apel Craiova la pronunțarea deciziei atacate.

Acest teren a fost

dobândit prin donație de către autoarea sa, P.L., de la donatorul V.D.I., lucru

dovedit cu actul de donație depus în primă instanță, precum și faptul că, în

temeiul legilor fondului funciar, i s-a reconstituit dreptul de proprietate

doar pentru suprafața de teren extravilan de 6,5 ha situată pe raza comunei

Bobicești, județul Olt, conform titlului de proprietate din 5 decembrie 2003,

suprafață de teren care a provenit de la autorul său P.A. și nu de la autoarea

P.L.

Prin urmare, în cauză

nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, așa cum a

reținut instanța de apel.

În raport de aceste

prevederi și de dispozițiile art. 2 lit. "i" din Legea nr. 10/2001,

în mod corect prima instanță a reținut calitatea de persoană îndreptățită la

restituire a reclamantului, calitatea de moștenitor al autoarei sale P.L.,

precum și faptul că terenul în suprafață de 1,50 ha a fost preluat în mod

abuziv de către stat.

În ceea ce privește

apărările formulate de către intimații-pârâți, se constată că sunt nefondate,

întrucât terenul aflat în litigiu poate fi restituit în natură, în condițiile

în care nu este destinat unor activități de interes public, iar construcțiile

situate pe el, în număr de trei, fac parte din categoria construcțiilor ușor

demontabile, conform art. dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr.

10/2001.

În consecință, față

de cele arătate, se constată că este întemeiat motivul de modificare prevăzut

în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel încât, în baza art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamant, va modifica

decizia recurată în sensul respingerii apelului declarat de pârât și a

menținerii hotărârii Tribunalului Olt.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamantul P.G. împotriva Deciziei nr. 149 din 29 aprilie 2009 a

Curții de Apel Craiova, secția I-a civilă și pentru cauze cu minori și de

familie.

Modifică decizia mai

sus menționată, în sensul că respinge apelul declarat de pârâtul Orașul Balș,

prin Primar, împotriva Sentinței civile nr. 1946 din 1 octombrie 2008 a

Tribunalului Olt, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 iunie 2010.

Procesat

de GGC - NN