ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4293/2003

Ședința publică de la 28 octombrie 2003 Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. La 11 octombrie 2002 a fost înregistrată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 1505/13 septembrie 2002 a acelei instanțe pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., fiind potrivnică deciziei civile nr. 36 din 29 octombrie 1993 a Tribunalului Argeș ca instanță de recurs extraordinar. Prin decizia nr. 2170/R din 18 noiembrie 2002 Curtea de Apel Pitești, secția civilă, și-a declinat competența în favoarea Curții Supreme de Justiție., pe temeiul art. 323 pct. 2 C. proc. civ., în raport de decizia atacată a Curții de apel.

2. Cererea de revizuire este nefondată. 2.1. Revizuienții susțin că prin decizia nr. 1505 din 13 septembrie 2002, atacată cu vânzare, s-a modificat decizia nr. 476/2002 a Tribunalului Argeș, constatându-se nulitatea titlului de proprietate nr. 108535/99, fiind înlăturați de la moștenire toți ceilalți succesori. Anterior, prin decizia nr. 36/R din 29 octombrie 1993 a Tribunalului Argeș, ca instanță de recurs extraordinar, a fost desființată sentința nr. 300 din 3 noiembrie 1992 a Judecătoriei Câmpulung, stabilindu-se că dreptul de proprietate aparține moștenitorilor (S.M. și H.I., A. și P., iar, pe baza acestei decizii, s-a eliberat titlul de proprietate nr. 108535/1999. 2.2. Instanța de recurs prin decizia atacată reține că față de S.O.

nu are autoritate de lucru judecat, deciziile invocate de partea potrivnică (nr. 2758/1996 și 36/1993), întrucât aceasta nu a fost parte în acele procese. Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea poate fi admisă când „există hotărâri potrivnice pronunțate de instanțe de același grad sau de grad diferit, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate”. Textul art. 322 alin. (1) mai cere ca în cauză să existe hotărâri definitive sau irevocabile, care să evoce fondul, ambele condiții fiind îndeplinite. Celelalte condiții din art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt, însă, îndeplinite, ceea ce atrage respingerea cererii. Cele două hotărâri trebuie să fie potrivnice, adică în dispozitivul lor să existe măsuri care nu se pot aduce la îndeplinire, ceea ce nu se regăsește în cauză.

De asemenea, nu se constată existența triplei identități – de părți, obiect și cauză, recurentul S.O. din decizia atacată în revizuire nefiind parte în prima cauză (decizia nr. 36/1993), iar obiectul este diferit. Legea mai cere ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii lucrulu i judecat sau dacă a fost ridicată ea să nu fi format obiect de dezbatere ori dacă a fost respinsă nu există decât calea de atac a recursului și nu a revizuirii. Or, cum rezultă din decizia nr. 476/2002 s-a reținut puterea lucrului judecat a deciziei nr. 36/1993, soluție infirmată prin decizia nr. 1505/2002 atacată în revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienții H.I. și H. P. împotriva deciziei nr. 1505 din 13 septembrie 2002 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2003.