ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2768/2011

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 79 din 18 august 2010, Tribunalul Timiș, secția comercială și de

contencios administrativ, a respins ca nefondată acțiunea reclamantei F.G.,

prin care a solicitat obligarea pârâtei SC R. SA București la rebranșarea

serviciilor de telefonie și internet, la anularea penalităților menționate în

factura nr.8894062 și la plata de daune materiale și morale în valoare de

10.000 Euro.

Curtea de Apel

Timișoara, secția comercială, prin decizia civilă nr.64/2011 din 21 februarie

2011, a respins ca nefondat apelul reclamantei F.G. împotriva sentinței civile

nr.795/PI din 18 august 2010 a Tribunalului Timiș.

Împotriva

menționatei decizii, la data de 29 martie 2011, în termen legal, reclamanta a

declarat recurs nemotivat, depunând prin poștă, la termenul de astăzi, 22

septembrie 2011, la dosarul cauzei „precizări privind motivarea recursului”

însoțite de un set de acte.

Recursul

reclamantei fiind nemotivat, motivele de recurs nefiind depuse în interiorul

termenului procedural prevăzut de dispozițiile art. 301 C. proc. civ., la

termenul de astăzi, din oficiu, Înalta Curte, a invocat excepția nulității

recursului.

Art.303 alin.

(1) C. proc. civ. prevede că, recursul se motivează prin însăși cererea de

recurs sau în termenul de 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate,

dacă legea nu dispune altfel, iar alin. (2) al aceluiași text legal statuează

că: „Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea

hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.”

Potrivit

art.306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul, dacă nu a fost motivat în

termenul legal, cu excepția cazurilor menționate la alin. (2), iar conform

dispozițiilor art.302 alin. (1) C. proc. civ., este sancționată cu nulitatea

recursului nerespectarea condițiilor prevăzute pentru cererea de recurs, între

acestea, la lit. c) a aceluiași text legal, fiind reținute expres: „motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Astfel, cum în

speță, hotărârea atacată, respectiv decizia civilă nr.64/2011 din 21 februarie

2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, a fost

comunicată reclamantei la data de 17 martie 2011, cererea nemotivată de recurs

împotriva acesteia a fost înregistrată la data de 31 martie 2011, iar memoriul

intitulat „precizări la motivele de recurs” a fost depus abia astăzi, Înalta

Curte, reține că, cererea de recurs nu a fost motivată în termenul legal.

În considerarea

celor anterior expuse și în temeiul dispozițiilor art. 137 alin (1) C. proc.

civ., luând în examinare cu prioritate excepția nulității recursului, Înalta

Curte, constatând că reclamanta nu a depus motivele de recurs în termenul

legal, iar în cauză nu au fost identificate nici motive de ordine publică care

să fie invocate din oficiu, va constata nulitatea recursului conform

dispozițiilor art.306 alin. (1) raportat la art.302

1

alin. (1) lit. c)

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul

recursul declarat de reclamanta F.G. împotriva Deciziei nr.64/2011 din 21

februarie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2011.