ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1784/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2018, la data de 13.06.2018, revizuenții A. și B. au solicitat anularea Deciziei nr. 482 A/11 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, ca fiind contrară și întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat în sens pozitiv a Deciziei civile irevocabile nr. 489A/20.09.2000 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2000, cu referire la statuarea cu putere de lucru judecat în privința preluării fără titlu de către Statul român a întregului imobil (și nu doar a unei părți din el) situat în București, str. x, așadar inclusiv a apt. nr. 5 și 6 plus teren aferent, revendicat în Dosarul nr. x/2016.

Acest aspect rezultă din considerentele Deciziei civile nr. 489A/20.09.2000 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, care fac corp comun cu dispozitivul, și prin care s-a stabilit că întreg imobilul situat în str. x a fost preluat de stat fără titlu.

Revizuenții au invocat prevederile art. 431 alin. (2) C. proc. civ. și au susținut că între Dosarele nr. x/2000 și nr. y/202016 există o evidentă legătură, fiind vorba despre același imobil, iar despre hotărârile pretins potrivnice, că acestea sunt definitive și nu pot fi aduse la îndeplinire.

Cu referire la Decizia nr. 482A/11.05.2018, a cărei anulare s-a solicitat, s-a susținut că aceasta este fundamental și vădit nelegală întrucât este rezultatul direct și nemijlocit al nesocotirii de către instanța de apel a puterii lucrului judecat stabilit de o instanța anterioara, cu referire la actul de naționalizare care nu a privit o parte din imobil (cu excluderea ap. 5 și 6), ci întregul imobil, or Decizia nr. 482/2018 repercutează în mod nelegal cu efect direct asupra revizuenților în calitate de succesori titlu particular pentru întreg imobilul, conform Deciziei 646/02.12.2009 a CAB, secția a III-a, care dispune în favoarea acestora pentru întreaga suprafața de 400 mp și 3 (trei) corpuri de clădire. Efectul nesocotirii și încălcării puterii de lucru judecat a Deciziei nr. 489 A/2000 a condus în mod direct la pronunțarea Deciziei nr. 482A/11.05.2018 nelegale și netemeinice, măsurile din deciziile potrivnice menționate neputând fi aduse la îndeplinire.

Deși revizuenții B. și A. sunt proprietarii tabulari și ai imobilului corp C3 (inclusiv ap. 5) conform Deciziei nr. 489 A/20.09.2000 și Deciziei nr. 646/02.12.2009, deținut de intimata C., susțin că nu pot obține folosința întrucât prin Decizia nelegală nr. 482/11.05.2018 instanța a nesocotit atât considerentele Deciziei nr. 489 A/2000 care fac corp comun cu dispozitivul acesteia, cu trimitere directă la împrejurarea ca s-a constatat cu putere de lucru judecat că întreg imobilul (inclusiv ap. 5) a fost trecut proprietatea statului fără titlu, cât și Încheierea de întabulare 21269/13.03.2018 emisă de OCPI - BCPI sector 1.

Dar, susțin revizuenții, nici C. nu poate face acte de dispoziție întrucât nu are intabulat dreptul de proprietate asupra apartamentului 5, deținut în mod nelegal.

Aceeași situație juridică au arătat și în legătură cu apt. 6, intabulat pe numele decedatei D., fapt ce conduce la imposibilitatea punerii în practică a Deciziei nr. 489A/2000. Cea care ocupă acest apartament, E., nu poate obține intabularea bunului, deoarece nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului.

În temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 raportat la art. 459 alin. (3) din C. proc. civ. s-a solicitat suspendarea cererii de revizuire până la judecarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, a recursului împotriva aceleași decizii din apel, ce face obiectul Dosarului nr. x/2016

În drept, au fost indicate prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., 513 alin. (4) teza a doua, art. 430 alin. (2), art. 431 alin. (2) din C. proc. civ.

Intimata E. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, arătând că cele două hotărâri invocate de revizuenți nu sunt potrivnice, contradictorii, ci dimpotrivă, sunt coerente și respectă întru totul situația de fapt și de drept a imobilului, statuând că revizuenții sunt proprietari ai imobilului situat în București, str. x, cu excepția apt. 6, corpul B, din același imobil, care este proprietatea d-nei D.

Prin Decizia civilă nr. 1385A/11.12.2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, a fost declinată competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport de prevederile art. 510 alin. (1) C. proc. civ. și de faptul că se invocă prin cererea de revizuire un caz de contrarietate de hotărâri pronunțate de curtea de apel, cazul de revizuire invocat fiind cel prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit precizărilor făcute de revizuenți, prin apărător, în ședința publică din 11.12.2018.

În urma declinării de competență, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 21.01.2019, sub același număr de dosar, iar la termenul de judecată din 20.02.2019, în temeiul dispozițiilor art. 459 alin. (3) C. proc. civ., s-a luat măsura suspendării judecării cererii de revizuire față de împrejurarea dovedită a existenței pe rolul instanțelor a recursului exercitat de revizuenți împotriva deciziei atacate și pe în calea de atac a revizuirii.

La data de 10.07.2019, la solicitarea intimatelor, cauza a fost repusă pe rol față de împrejurarea dovedită de acestea, a soluționării cererii de recurs exercitat în Dosarul nr. x/2016, prin Decizia civilă nr. 1326/26.06.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamanți împotriva Deciziei civile nr. 482A/11.05.2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Analizând cererea de revizuire dedusă judecății, în coordonatele impuse de dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., respectiv limitat la admisibilitatea acesteia, Înalta Curte apreciază asupra neîntrunirii condițiilor necesare declarării cererii ca fiind admisibilă.

În acest sens, se reține că, prin cererea cu care s-au adresat instanțelor judecătorești la 22.02.2016, în Dosarul nr. x/2016, în revendicarea apartamentelor nr. x și 6 situate în imobilul din București, str. x, corp A și B, deținute de D. (ulterior de E.) și C., reclamanții - actuali revizuenți - s-au prevalat de dreptul lor de proprietate asupra întregului imobil compus din teren, în suprafață de 400 m.p. și trei corpuri de clădire de la aceeași adresă, drept pe care l-au justificat prin Decizia civilă nr. 646A/7.12.2009 (definitivă și irevocabilă) a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, pronunțată în Dosarul nr. x/2008 și prin Decizia nr. 489A/20.09.2000 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, în Dosar nr. x/2000.

Această din urmă hotărâre a fost invocată de reclamanți chiar în legătură cu dezlegările sale irevocabile, afirmându-se că prin aceasta s-a statuat că întreg imobilul teren și construcții din str. x a fost trecut în proprietate statului român prin Decretul nr. 92/1950, fără titlu valabil.

Se mai observă că efectele pronunțării acestei hotărâri judecătorești au fost valorificate de toate instanțele învestite cu soluționarea Dosarului nr. x/2016 al Tribunalului București, atât în primă instanță, în faza judecății de apel, dar și în etapa recursului. Soluția de respingere a cererii în revendicare introduse de actualii revizuenți a fost argumentată, în esență, pe considerentul că, în legătură cu apartamentul nr. x, reclamanții nu dețin un "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului deoarece autorului acestora i-a fost recunoscut, prin Decizia nr. 489A/20.09.2000 a Curții de Apel București, un drept de proprietate asupra imobilului din București, str. x, compus din 400 m.p. și trei corpuri de clădire, cu excepția apartamentului nr. x situat în corpul B din imobil, proprietatea numitei D.. De asemenea, în legătură cu apartamentul nr. x, s-a reținut - luându-se tot ca reper existența Deciziei civile nr. 489A/20.09.2000 a Curții de Apel București - că, fiind pronunțată ulterior vânzării de către stat a imobilului către chiriaș, o admitere a actualei cereri în revendicare ar aduce atingere securității raporturilor juridice civile.

În mod specific, în etapa judecării în recurs a cauzei în revendicare, prin Decizia nr. 1326/26.06.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a răspuns criticilor recurenților care s-au prevalat, în susținerea demersului lor judiciar, de efectele (puterea de lucru judecat) Deciziei civile nr. 646A/2009 a Curții de Apel București, dar și de cele ale Deciziei civile nr. 489A/2000 pronunțată de aceeași instanță, înlăturându-le motivat.

Prin urmare, se constată că în procesul în care a fost pronunțată Decizia nr. 482/11.05.2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze de minori și familie (în Dosarul nr. x/2016), a cărei anulare s-a solicitat pe calea prezentei revizuiri, efectele Deciziei civile nr. 489A/2000 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă au fost analizate de instanțele învestite, și avute în vedere în mod corespunzător în fundamentarea soluțiilor pe care le-au adoptat în soluționarea acțiunii în revendicarea apartamentelor nr. x și 6 inițiată de reclamanți. În alte cuvinte, puterea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 489A/2000 și modul în care aceasta a influențat soluționarea acțiunii ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2016 au constituit obiect de cercetare judecătorească și, implicit, obiect al dezlegărilor jurisdicționale ale instanțelor ce au pronunțat hotărâri în tranșarea acestuia, așadar, inclusiv a Deciziei nr. 482/11.05.2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze de minori și de familie, a cărei anulare revizuenții au solicitat-o.

Astfel că, invocând pe calea revizuirii, faptul că această hotărâre ar fi contrară Deciziei civile nr. 489A/2000 a Curții de Apel București, secția a III-a, a cărei autoritate de lucru judecat o încalcă (deoarece, în viziunea acestora, statuarea în sensul preluării fără titlu a întregului imobil din str. x, București, regăsită în prima hotărâre, ar fi trebuit să conducă în mod necesar la soluționarea prin admitere și a revendicării apartamentelor nr. x și 6 din același imobil, rezultat care, însă, nu s-a produs), revizuenții nu vor decât, în mod deghizat, să obțină o reevaluare a situației juridice dezlegate (deja) prin hotărârea atacată pe calea prezentei revizuiri.

Înalta Curte are în vedere că, posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de împrejurarea ca, în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat prima hotărâre (a cărei autoritate se pretinde a fi fost încălcată) sau, chiar dacă aceasta a fost invocată, instanța să fi omis soluționarea excepției puterii lucrului judecat.

Această cerință de admisibilitate, nemenționată expres în lege, decurge din rațiunea instituției juridice a revizuiri, care a fost concepută de legiuitor ca o calea extraordinară de atac, de retractare, prin mijlocirea căreia se urmărește, ca regulă, îndreptarea unor erori din starea de fapt stabilită în hotărârea definitivă. Promovarea căii de atac a revizuirii nu poate avea loc decât în circumstanțele limitativ reglementate pentru fiecare caz de revizuire în parte tocmai spre a nu se transforma această cale specială și extraordinară de atac într-un recurs deghizat.

Or, pretinzând că Decizia nr. 482/11.05.2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze de minori și familie încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 489A/2000 a aceleiași instanțe, revizuenții nu fac decât să solicite un control judiciar asupra hotărârii a cărei anulare o solicită sub acest pretext, în condițiile în care puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 489A/2000 a fost deja valorificată în cel de-al doilea proces, făcând parte din dezlegările jurisdicționale - intrate ele însele în puterea de lucru judecat - ale instanței ce a soluționat acțiunea în revendicarea apartamentelor nr. x și 6 în etapa apelului,.

Cum calea de atac a recursului împotriva Deciziei civile nr. 482/11.05.2018 a fost exercitată de părți și epuizată prin soluționarea acestuia, se apreciază că un nou recurs împotriva aceleiași hotărâri, deghizat în calea de atac a revizuirii pentru contrarietate de hotărâri, nu (mai) este posibil din punct de vedere legal, astfel că, pentru motivele arătate, Înalta Curte va respinge prezenta revizuire ca fiind inadmisibilă.

În baza art. 453 C. proc. civ., la solicitarea intimatei E., îi va obliga pe revizuenți să plătească acesteia cheltuieli de judecată în sumă de 4.500 RON, constând în onorariu avocat pentru care s-au depus acte doveditoare în dosarul Curții de Apel București, filele x, acolo unde a fost înregistrată inițial cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. și B. împotriva Deciziei nr. 482 A din 11 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă pe revizuenți la 4500 RON cheltuieli de judecată către intimata E.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 octombrie 2019.

GGC - NN