ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3022/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016 reclamanta SC A. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea Deciziei nr. 260938 din data de J 9 octombrie 2015 și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din data de 31 iulie 2015, emise de Direcția Generala Control Antifraudă și Inspecții.

Prin Sentința civilă nr. 3084 din data de 18 octombrie 2016 instanța de fond - Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

"Respinge excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea Deciziei nr. 60938 din 19 octombrie 2015 invocată de pârâtă.

Admite acțiunea precizată, formulată de reclamanta SC A. SRL cu sediul în jud. Buzău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Dispune anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 13 iulie 2015 și Deciziei nr. 260938 din 19 octombrie 2015 privind soluționarea contestației.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3.050 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (3.000 RON onorariu avocat și 50 RON taxa judiciară de timbru)".

Împotriva Sentinței nr. 3084 din data de 18 octombrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat recurs, încadrând criticile sale în motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, în esență, s-au arătat următoarele:

În temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., recurentul formulează cerere de suspendare a cauzei până la obținerea răspunsului la întrebarea preliminară adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), având rolul obținerii unei interpretări unitare a dreptului comunitar, necesară soluționării obiectului litigiului dedus judecății în prezenta cauză, respectiv modul de interpretare a prevederilor art. 30 din Regulamentul CE nr. 1198/2006, privind Fondul European pentru Pescuit, unde sunt stabilite măsurile de sprijin pentru mediul acvatic.

Se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să înainteze CJUE următoarea întrebare preliminară:

În vederea aplicării unitare a prevederilor art. 30 din Regulamentul CE nr. 1198/2006 privind Fondul European pentru Pescuit, care este modul corect/legal de acordare a compensației și metoda de calcul a primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri, sintagma "acordarea primei pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanță cu Natura 2000, pentru unitățile de acvacultura care desfășurau activități de acvacultura anterior deciziei, se interpretează prin însumarea primei/compensației aferentă pierderilor suferite în fiecare an din cei doi ani prevăzuți de Regulamentul CE, sau calcularea unei compensații unice aferente pierderilor suferite de o fermă de acvacultură într-o perioadă de 2 (doi) ani?

Se arată, în esență, Direcția Generală Pescuit - Autoritate de Management pentru POP 2007 - 2013, din cadrul MADR a acordat multor beneficiari de finanțare nerambursabilă, prime/compensații aferente pierderilor suferite în fiecare an din cei doi ani, ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanță cu Natura 2000, prin însumarea primelor, urmare aplicării eronate a formulei de calcul stabilite prin decizii succesive ale Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, respectiv Decizia nr. 5 din 29 mai 2008 și Decizia 16 din 2 martie 2010, iar ulterior structura de control din cadrul MADR a aplicat Articolul 30 din Regulamentul CE nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit (FEP), în sensul că prima trebuie sa fie alocată, în scopul prevăzut la Art. 30 alin. (2) lit. a), c) și d), sub forma unei singure compensații pentru acoperirea pierderilor din producția de pește, pentru o perioadă de maxim 2 ani de la data Deciziei de instituire a zonei Natura 2000 (Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în M. Of. nr. 739/31.10.2007), respectiv anii 2008 și 2009, și numai pentru unitățile de acvacultura existente înainte de această decizie, și trebuie să fie calculată pe baza criteriilor prevăzute la Articolul 30 alin. (4) din Regulamentul CE nr. 1198/2006.

În acest sens s-au întocmit procese-verbale de creanță supuse procedurii executării silite, în care s-a stabilit în sarcina beneficiarilor o creanță în cuantum egal cu prima/compensația acordată în mod necuvenit, la data prezentei fiind pe rolul instanțelor numeroase litigii prin care se contestă acest mod de interpretare al prevederilor art. 30 din Regulamentul nr. 1198/2006.

Se arată că în perioadele 5 decembrie - 9 decembrie 2011 și 2 - 6 aprilie 2012 s-au desfășurat în România misiuni de audit ale DG MARE din cadrul Comisiei Europene.

Prin Raportul de audit DG MARE din cadrul Comisiei Europene cu nr. Ares (2012) 959619 din 9 august 2012, auditorii au constatat că beneficiarilor Sit Natura 2000 le-au fost plătite compensații în exces peste 50% prin interpretarea eronată a formulei stabilite în cadrul Comitetului de Monitorizare (calculul primei a fost efectuat în mod eronat multiplicând cu 2 suma primei).

Recomandările prioritare formulate în sarcina Autorității de Audit - AA și DGP AMPOP în vederea remedierii deficiențelor au fost:

"Autoritatea de Audit (AA) ar trebui să evalueze cu atenție natura sistemică a constatării și să propună corecții adecvate pentru toate proiectele similare plătite în exces peste 50%, urmând ca CE să primească un tabel cu toate proiectele aprobate și primele calculate în exces atât din FEP, cât și din cofinanțarea națională;

- Autoritatea de Management (AM) să realizeze o reevaluare a pierderilor declarate de beneficiari (care par să fie excesive - mai mult de 50% din rezerva de pește existent), printr-un studiu independent. De asemenea, Autoritatea de Managementul trebuia să raporteze AA măsurile corective întreprinse pentru abordarea deficiențelor sistemice de control privind aprobarea și monitorizarea unor asemenea proiecte".

Astfel, Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de Audit a procedat la efectuarea verificărilor suplimentare în vederea stabilirii naturii sistemice a deficiențelor constatate cu privire la modul de acordare a compensațiilor pentru pierderile de producție înregistrate de unitățile de acvacultura - Sit Natura 2000. În consecință, Autoritatea de Audit (AA) a verificat 34 de dosare depuse de 26 de beneficiari Sit Natura 2000, prin care au fost solicitate compensații pentru pierderile de producție înregistrate urmare instituirii restricțiilor pentru siturile Natura 2000, constatând următoarele:

- din totalul de 34 de dosare, un număr de 8 beneficiari au depus câte două cereri de finanțare (16 dosare), iar restul de 18 beneficiari au depus câte un dosar fiindu-le cordată o compensație dublă față de formula stabilită prin Comitetul de Monitorizare;

- au fost constatate discrepanțe privind modul, de calcul al primei, în sensul că valoarea acesteia nu s-a determinat pe baza suprafeței de luciu de apă, înscrisă în licența de acvacultura, acordându-se pentru o suprafață mai mare, sau valoarea primei a fost calculată proporțional cu perioada de valabilitate a licențelor, diminuându-se suma acordată;

- calculul compensației s-a efectuat pentru o perioadă de 2 ani fără a fi luat în considerare numărul de zile din 2008 și 2009 pentru care au fost valabile licențele de acvacultura, deși acestea nu acopereau întreaga perioadă;

- în cazul a două cereri de finanțare, prima s-a acordat pe baza unor documente justificative care atestă pierderile de producție înregistrate în perioada 2009 - 2010, deși potrivit reglementărilor comunitare compensațiile se acordă pentru "maxim 2 ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000".

Având în vedere cele constatate, s-a dispus în sarcina DGP AMPOP să efectueze propriile verificări și să prezinte AA măsurile corective întreprinse în vederea remedierii deficiențelor, potrivit recomandărilor CE.

Ca urmare, DGP AMPOP a comunicat Comisiei Europene și AA cu scrisoarea nr. 242618 din 31 octombrie 2012 angajamentul de a lua măsurile necesare în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit.

La data de 20 noiembrie 2012, Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de Audit, a transmis către DGP AMPOP Adresa nr. x din 20 noiembrie 2012, privind stadiul implementărilor constatărilor și recomandărilor CE formulate cu raportul de audit nr. ARES (2012) 959619 din 9 august 2012, urmare misiunilor de audit desfășurate în România, în perioada 5 decembrie - 9 decembrie 2011 și între 2 - 6 aprilie 2012 privind Programul Operațional pentru Pescuit. Urmare verificărilor efectuate s-a constatat că în toate cazurile cuantumul compensației a fost acordat în exces, prin aplicarea în mod eronat a formulei de calcul aprobată în Comitetul de Monitorizare. Pe cale de consecință AA a apreciat deficienta ca fiind de natură sistemică.

Urmare recomandărilor AA, Compartimentul Control Antifraudă și Nereguli (CCAN) din cadrul DGP - AMPOP a întocmit Raportul de verificare nr. x din 14 decembrie 2012 pentru toți cei 26 de beneficiari, aprobat de domnul B. - Director General al DGP - AMPOP, prin care s-a stabilit natura sistemică a constatărilor referitoare la modul de acordare a compensațiilor pentru pierderile de producție înregistrate de unitățile de acvacultura Sit Natura 2000, preluând recomandările AA.

DGP AMPOP prin CCAN a fundamentat Raportul de verificare nr. x din 14 decembrie 2012 concluzionând:

"în conformitate cu prevederile Regulamentului CE-498/2007 al Comisiei de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului CE 1198/2006 al Consiliului privind FEP, a O.U.G. nr. 66/2011, și a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi AA prin adresa nr. x din 16 octombrie 2012 - se impun corecții financiare la nivel de stat membru deoarece la nivelul DGP AMPOP s-a înregistrat o neregulă sistemică(...).

Astfel CCAN propune aplicarea unei corecții financiare în sumă de 18.718.470,00 RON la nivel de stat membru din finanțarea FEP aferentă programul POP 2007 - 2013 pentru România.

În baza acestui raport de verificare, au fost întocmite un număr de 26 Note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, aferente celor 26 de beneficiari, 25 dintre acestea fiind întocmite în luna ianuarie 2013, iar una m luna februarie 2013, stabilind ca debitor DGP AMPOP.

Revenind la măsurile de recuperare stabilite de autoritatea de management DGP AMPOP, în baza notelor de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, acestea au însemnat întregirea FEP din bugetul național.

În acest sens, MADR a întocmit un Memorandum privind deblocarea plăților din FEP, prin care se precizează neregula sistemică constatată și că cei 26 de beneficiari ai compensației au beneficiat de o "sumă necuvenită în valoare de 19.560.747,07 RON din care14.670.560,30 RON din FEP și 4.890.186,77 RON din bugetul național. Deoarece această neregulă sistemică reprezintă în prezent principala cauză de menținere a ratei de eroare foarte mare, soluționarea acesteia, împreună cu celelalte măsuri care au fost luate de AM POP ar duce la o rată de eroare rezonabilă (sub 2%) care ar permite CE deblocarea plăților. Pentru ca plățile să fie reluate de către CE, s-a propus ca recuperarea sumelor plătite necuvenit să se facă prin reîntregirea bugetului FEP cu suma de 14.670.560,30 RON din bugetul național".

Totodată, în acest document se mai precizează:

"MADR, prin AM POP, s-a angajat în fața CE că va recupera sumele plătite necuvenit".

Memorandumul a fost avizat de Ministrul Finanțelor Publice, și aprobat de către Prim Ministrul României, sub numărul 20/5309 din 26 martie 2013.

Urmare acestui memorandum, a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 17 din 30 iulie 2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, care la art. 38 prevede că "din sumele aprobate în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2013 la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultura și vânătoare", titlul 56 "Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare", suma de 14.671 mii RON se utilizează pentru reîntregirea contului Fondului European pentru Pescuit, în contul sumelor plătite necuvenit beneficiarilor măsurii "Plăți compensatorii pentru proiectele sit Natura 2000" din cadrul Programului operațional de pescuit 2007 - 2013, finanțat din Fondul European de Pescuit".

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 13 ianuarie 2016 reprezintă titlu de creanță și constituie înștiințare de plată, cuprinzând elementele unui act administrativ fiscal.

Față de actul administrativ contestat nu pot fi reținute aspecte de nelegalitate raportat la argumentele instanței de fond privind faptul că eroarea aparține autorității cu competențe în acordarea sprijinului financiar.

Astfel, se învederează instanței de control judiciar că instanța de fond reține pe de o parte "îmbogățirea fără just temei a reclamantei", însă consideră în mod complet eronat că sumele acordate acesteia reprezintă "drepturi câștigate".

În acest sens, se arată faptul că sumele stabilite prin titlul de creanță reprezintă sume plătite necuvenit beneficiarului SC A. SRL, din bugetul comunitar și bugetul național, reprezentând prejudiciu cert adus acestor bugete. Așadar, sumele stabilite prin Procesul-verbal nr. x din 31 iulie 2015 nu provin din patrimoniul societății ci din fonduri europene, fiind plătiți reclamantei urmare depunerii de către aceasta a unei cereri de finanțare.

Se arată faptul că SC A. SRL a beneficiat de o plată excedentară în valoare de 273.232.79 RON, contrar prevederilor art. 30 din Regulamentul CE nr. 1198/2006 privind Fondul European pentru Pescuit, care stabilesc calcularea unei singure compensații pentru o perioadă de maxim 2 ani, și nu calcularea compensației anuală și însumarea sumelor rezultate pentru fiecare an.

Potrivit dispozițiilor art. A din Regulamentul nr. 2988/1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene, "orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primirii unui avans".

Modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri, au fost stabilite prin Decizia nr. 5 din 29 mai 2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013.

Ulterior, Decizia nr. 16/2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013 (incidență finanțării acordate SC A. SRL), se face trimitere la modul de calcul al primelor și cuantumul acestora aprobate în CM 2 din 2008, respectiv Decizia nr. 5 din 29 mai 2008. Modul de calcul stabilit în această decizie introduce față de decizia anterioară, raportarea la suprafața luciului de apă "pentru care s-a făcut cererea."

Niciuna dintre cele două DECIZII ale Comitetului de Monitorizare POP, mai sus detaliate, nu stipulează însumarea primei/compensației aferentă pierderilor suferite în fiecare an din cei doi ani prevăzuți de Regulamentul CE, ci calcularea unei compensații unice aferente pierderilor suferite de o fermă de acvacultura într-o perioadă de 2 (doi) ani.

Atât reprezentanții Comisiei Europene cât și ai Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României au considerat că sumele acordate cu titlu de finanțare nerambursabilă beneficiarilor Sit. NATURA 2000 reprezintă consecința unei nereguli, în sensul, ca formula de calcul stabilită prin cele două decizii ale C. a fost aplicată eronat, prin însumarea compensației pentru cei doi ani,

În cazul beneficiarului SC A. SRL, plata compensației pentru anii 2008 și 2009 a fost în valoare totală de 753.397,17 RON, în conformitate cu Ordinele de finanțare nr. x din 31 mai 2011 și nr. y din 14 martie 2012. Cuantumul finanțării nerambursabile a fost calculat prin însumarea unor compensații anuale, aferente anilor 2008 și 2009, nefiind acordată o singură compensație aferentă celor 2 ani.

Instanța a reținut și definiția menționată la art. 17.1 din Anexa I la Contractul de finanțare, după cum urmează:

"prin neregulă, în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect obținerea unor avantaje nejustificate și, în același timp, prejudicierea bugetului general a Comunităților Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național".

Instanța de fond a opinat că "neregula se traduce întotdeauna printr-un rezultat material negativ, o pagubă efectivă, nu una potențială, și a cărei existență și întindere trebuie dovedite", cu referire la definiția prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Neregulile financiare semnalate de către Comisia Europeană au fost confirmate și de către Curtea de Conturi, contrar opiniei instanței de fond, care nu a înțeles că e vorba de o eroare sistemică.

Acordarea necuvenită a plăților compensatorii s-a datorat unei erori sistemice, astfel că în aceste condiții este exclusă orice formă a culpei. De asemenea, eroarea sistemică nu poate constitui un argument apt să combată principiul respectării normelor de drept european și național.

Îmbogățirea fără justă cauză a beneficiarului reprezintă o consecință a producerii neregulilor și acoperirii de către Statul Român a pagubei produse în FEP. Așadar, mai întâi s-a produs neregula sistemică ce a generat ulterior o îmbogățire fără justă cauză a beneficiarului în detrimentul bugetului de stat de la care s-au acoperit pierderile FEP, fiind vorba de completarea normelor speciale cu dreptul comun în materie.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, se solicită instanței de control judiciar să analizeze înscrisurile ce dovedesc plata onorariului avocațial aferent fazei procedurale a judecării cauzei pe fond.

SC A. SRL a formulat întâmpinare și a invocat excepția nulității recursului ca nemotivat, respingerea cererii preliminare pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 267 TFUE, iar pe fondul recursului respingerea acestuia ca nefondat, reiterând apărările de la instanța de fond.

II. Considerente și soluția instanței de recurs

Înalta Curte va analiza cu prioritate, în conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, pe care o va respinge, motivele invocate în cerere putând fi încadrate în prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În ceea ce privește adresarea către CJUE a unei întrebări preliminarii, în conformitate cu prevederile art. 267 TFUE - în urma dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la data de 21 mai 2019, recurentul MADR a arătat că renunță la cererea formulată și Înalta Curte a luat act de cererea de renunțare prin încheierea pronunțată la acea dată.

Pe fondul recursului, analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este fondată.

Înalta Curte reține că interpretarea autorității pârâte este corectă, atunci când a avut în vedere prevederile art. 30 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 1198/2006, privind Fondul European pentru Pescuit, potrivit cărora "Scopul sprijinului este de a promova: ... d) acvacultura durabilă compatibilă cu constrângerile specifice de mediu rezultând din desemnarea zonelor Natura 2000, în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică", precum și alin. (4) - "Statele membre calculează indemnizația în baza unuia sau a mai multora dintre următoarele criterii: ... c) în temeiul alin. (2) lit. (d), pentru maximum doi ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000 și numai pentru unitățile de acvacultură existente înainte de această decizie."

Modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri, au fost stabilite prin Decizia nr. 5 din 29 mai 2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, care prevedea calculul primelor în doi pași: Primul pas: Suma primei pe hectar va fi calculată în funcție de valoarea producției pierdute și a speciilor de pești; Pasul doi: Pe baza suprafeței declarate va fi calculată suma finală a primei, conform formulei: P = V x S. Unde: P - valoarea primei în RON; V - valoarea stabilită conform tabelului 3, în funcție de pierderea medie de producție, prin metode extensive, sau semi-intensive și a speciilor de pește sau organismelor acvatice, RON/ha; S - suprafața pentru care s-a făcut cererea, ha; Pierderea medie de producție va fi stabilită în timpul elaborării planului pentru mediul acvatic pe baza eforturilor angajate pentru protejarea mediului, ca de exemplu, menținerea habitatelor naturale și a habitatelor de specii, măsuri împotriva poluării și metode inofensive pentru protecția împotriva speciilor consumatoare de pește."

Prin urmare, "Prima din cadrul acestei măsuri va reprezenta o singură compensație și va fi alocată conform condițiilor prevăzute în art. 30 al Regulamentului 1198/2006", și vor fi acordate pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanță cu Natura 2000, numai pentru unitățile de acvacultură care desfășurau activități de acvacultură anterior deciziei.

Acest modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri au fost preluate și prin Decizia nr. 16 din 2 martie 2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013.

Înalta Curte reține că modul de calcul a compensației nu s-a făcut în concordanță cu metodologia stabilită de Comitetul de Monitorizare, acte administrative cu caracter normativ care au pus în aplicare prevederile art. 30 din Regulamentul nr. 1198/2006, din care rezultă că nu se procedează la însumarea primei/compensației aferentă pierderilor suferite în fiecare an din cei doi ani prevăzuți de Regulamentul CE, ci calcularea unei compensații unice aferente pierderilor suferite de o fermă de acvacultură într-o perioadă de 2 (doi) ani.

Finanțarea în discuție a fost efectuată în cazul Axei Prioritare 2 Măsura 2.2, Acțiunea 3 din cadrul Programului Operațional Pescuit 2007-2013 ("Compensații pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate conform NATURA 2000, numai pentru unitățile de acvacultură care desfășurau activități de acvacultură anterior deciziei prevăzute de dispozițiile art. 30 alin. (5) din Regulamentul nr. 1198/2006"), pentru nerespectarea de către Statul Român a dispozițiilor art. 96 din Regulamentul nr. 1198/2006, Comisia Europeană a blocat plățile din Fondul European pentru Pescuit până la recuperarea sumelor acordate în mod necuvenit beneficiarilor.

Atât decizia Comisiei Europene cât și interpretarea autorității pârâte care a încheiat actul administrativ contestat au fost juste, plecând de la interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (5) din Regulamentul nr. 1198/2006, care fac referire la caracterul unic și excepțional al indemnizației acordate ("este alocată o indemnizație excepțională,,). În plus, autoritatea națională a avut în vedere faptul că modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate au fost stabilite prin Decizia nr. 5 din 29 mai 2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, care prevedea calculul primelor în doi pași: Primul pas: Suma primei pe hectar va fi calculată în funcție de valoarea producției pierdute și a speciilor de pești; Pasul doi: Pe baza suprafeței declarate va fi calculată suma finală a primei, conform formulei: P = V x S. Unde: P - valoarea primei în RON; V - valoarea stabilită conform tabelului 3, în funcție de pierderea medie de producție, prin metode extensive, sau semi-intensive și a speciilor de pește sau organismelor acvatice, RON/ha; S - suprafața pentru care s-a făcut cererea, ha; Pierderea medie de producție va fi stabilită în timpul elaborării planului pentru mediul acvatic pe baza eforturilor angajate pentru protejarea mediului, ca de exemplu, menținerea habitatelor naturale și a habitatelor de specii, măsuri împotriva poluării și metode inofensive pentru protecția împotriva speciilor consumatoare de pește".

Prin urmare, "Prima din cadrul acestei măsuri va reprezenta o singură compensație și va fi alocată conform condițiilor prevăzute în art. 30 al Regulamentului 1198/2006", și vor fi acordate pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanță cu Natura 2000, numai pentru unitățile de acvacultură care desfășurau activități de acvacultură anterior deciziei.

Acest modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri au fost preluate și prin Decizia nr. 16 din 2 martie 2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, act administrativ cu caracter normativ care a pus în aplicare prevederile art. 30 din Regulamentul 1198/2006, din care rezultă că nu se procedează la însumarea primei/compensației aferentă pierderilor suferite în fiecare an din cei doi ani prevăzuți de Regulamentul CE, ci calcularea unei compensații unice aferente pierderilor suferite de o fermă de acvacultură într-o perioadă de 2 (doi) ani.

Pe lângă corectă interpretare a dispozițiilor regulamentare, Înalta Curte reține că actele administrative naționale de interpretare cu caracter normativ nu au fost contestate de către reclamantă.

Înalta Curte constată că toate argumentele reclamantei legate de temeinicia cererii în discuție și inexistența prejudiciului, nu se susțin. Din aceeași perspectivă a interpretării regulamentare, invocarea de către reclamantă a lipsei oricărei culpe din partea sa și implicit a incidenței prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul U.E. nr. 65/2011 este lipsită de suport.

De asemenea, cuprinsul Ghidului Solicitantului este lipsit de relevanță, în contextul în care acesta nu a asigurat o corectă implementare de Regulamentului nr. 1198/2006 și a deciziilor Comitetului de monitorizare.

Se reține că, urmare a Deciziei Comisiei Europene de blocare pentru România a plăților din Fondul European pentru Pescuit, a fost întocmit Memorandumul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 20/5309 din 26 martie 2013, prin care s-a constatat că suma de 19.560.747,07 -din care 14.670.560,3 RON din Fondul European pentru Pescuit și 4.890.186,77 RON din bugetul național - a fost acordată necuvenit pentru cei 26 de beneficiari ai compensației. Prin art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 5 august 2013, s-a stabilit că "Din sumele aprobate în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2013 la capitolul 83.01 «Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare», titlul 56 «Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare», suma de 14.671 mii RON se utilizează pentru reîntregirea contului Fondului European pentru Pescuit, în contul sumelor plătite necuvenit beneficiarilor măsurii «Plăți compensatorii pentru proiectele sit Natura 2000» din cadrul Programului operațional de pescuit 2007-2013, finanțat din Fondul European de Pescuit."

Prin Legea privind unele măsuri referitoare la plățile beneficiarilor Sit Natura 2000, s-a prevăzut faptul că Statul nu își va mai recupera aceste creanțe, acestea urmând să fie suportate integral din bugetul de stat, iar titlurile de creanță emise de autoritățile administrative sunt anulate prin efectul legii.

Prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 683/2016 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 56 din 19 ianuarie 2017) a fost admisă obiecția de neconstituționalitate a acestei legi, Curtea reținând că dispozițiile acesteia sunt neconstituționale. În cuprinsul acestei Decizii o serie de considerente care sprijină dispozitivul, dobândind astfel caracterul obligatoriu al acestuia și impunându-se Curții, sunt relevante pricinii de față.

Astfel sunt relevante considerentele expuse la punctele 34 - 38 ale Deciziei Curții Constituționale a României nr. 683/2016 privitoare la natura sumelor acordate necuvenit, neprejudicierea beneficiarilor prin măsurile de acordare a sprijinului financiar nelegal și necesitatea acoperirii prejudiciului produs statului.

Astfel, există condiții esențiale în considerarea cărora părțile convin încheierea unui contract, în condițiile în care obiectul contractului de finanțare vizează executarea în viitor a prestațiilor părților. În schimb, astfel cum este și în cauza de față, există situații în care condițiile esențiale ale obținerii sprijinului bănesc al Uniunii Europene, sub forma compensațiilor pentru pierderile suferite ca urmare a acțiunii păsărilor ihtiofage, vizează trecutul, și nu executarea în viitor a unor prestații proprii ale beneficiarului/solicitantului. De exemplu, prima prevăzută de regulament a fost încasată pentru anii 2008 și 2009 ca urmare a simplei încadrări a persoanelor juridice respective cu activități în domeniul acvaculturii anterior instituirii zonei NATURA 2000 în condițiile stabilite prin Ghidul solicitantului. Cu alte cuvinte, suma bănească primită, deși denumită indemnizație/primă, este o compensație, ceea ce înseamnă că are natura juridică a unei despăgubiri. În aceste condiții, nu se poate susține că, în principal, beneficiarul cererii de finanțare (...) a avut în vedere, atunci când a depus cererea, activitățile ex post semnării acesteia, ci prima/despăgubirea plătită din FEP și bugetul național pentru pierderile cauzate de păsările ihtiofage din trecut (pentru anii 2008 și 2009).

Scutirea de la restituirea primei, în condițiile în care aceasta nu a fost plătită pentru activitățile viitoare ce trebuie executate în considerarea vreunui contract și în considerarea căreia beneficiarul ar fi depus cererea de finanțare, apare ca fiind o abatere de la principiul egalității, scutirile putând fi aplicate numai în privința beneficiarilor unor sume de bani plătite necuvenit în executarea contractului și în considerarea cărora părțile au convenit contractul. Curtea constată că scutirea vizează o primă pentru situații trecute, anterioare deschiderii sesiunii de proiecte referitoare la compensarea pierderilor pricinuite de păsările ihtiofage, situație în care scutirea nu se justifică, ea prezentându-se mai degrabă sub forma unui privilegiu conferit de legiuitor beneficiarilor de proiecte a căror încheiere, la data depunerii cererii de finanțare, nu depindea, în mod esențial, de prestațiile viitoare la care s-au obligat părțile. Prin urmare, aplicarea pentru aceste situații a unor scutiri reprezintă o încălcare a principiului egalității între beneficiarii de proiecte, constituind premisa normativă pentru îmbogățirea fără justă cauză a beneficiarilor legii criticate.

Situația în care se află beneficiarii legii supuse controlului de constituționalitate diferă, în esență, de cea în care se află beneficiarii unor contracte de finanțare ce presupun prestații viitoare realizate în considerarea obiectului contractului; cei îndreptățiți la asemenea facilități sunt cei din urmă beneficiari, dar și aceștia numai în măsura în care statul apreciază ca necesară o atare măsură. Prin urmare, simplul fapt al plății de către stat a unor prime în mod necuvenit nu poate constitui temei pentru scutirea de la restituirea acestora, scutirea trebuind să aibă în vedere un criteriu obiectiv și rezonabil care să țină de o condiție esențială în considerarea căreia contractul ar fi fost sau nu convenit. În consecință, prin măsura adoptată, statul, neținând cont de criteriile enunțate la paragraful 35 al prezentei decizii, a favorizat categoria beneficiarilor indemnizațiilor plătite în temeiul art. 30 alin. (5) din Regulamentul nr. 1.198/2006 față de alți beneficiari ai sprijinului din fonduri europene aflați în ipoteza art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011.

Faptul că beneficiarii compensației s-au angajat să respecte restricțiile prevăzute de legislația privind siturile NATURA 2000 nu este o obligație suplimentară și distinctă impusă pentru aprobarea cererii de finanțare față de alți operatori economici din zonele Sit NATURA 2000, ele trebuind a fi respectate indiferent de depunerea/aprobarea cererii de finanțare, întrucât art. 52 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, în forma în vigoare în aprilie 2010, prevedea următoarele:

"(1) Respectarea prevederilor din planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislației specifice, este obligatorie. (2) Pe suprafața ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanți fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepția drumurilor permise accesului public. (3) Pe suprafața ariilor naturale protejate, pe lângă interdicțiile prevăzute în planurile de management și regulamente, este interzisă exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naționale, rezervațiile naturale, rezervațiile științifice, monumentele naturii și din zonele de protecție strictă, zonele de protecție integrală și zonele de management durabil ale parcurilor naturale. (4) În ariile naturale protejate sunt interzise: orice activități de obținere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic. (5) Orice plan ori proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, ținându-se cont de obiectivele de conservare a acesteia, potrivit legislației specifice în domeniu. (6) Procedura de evaluare adecvată se finalizează cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, după caz".

Față de aceste împrejurări, precum și prin raportare la prevederile art. 10 alin. (3) din Anexa nr. 1 la Ordinul de finanțare nr. x din 7 februarie 2011 ("orice rambursare excedentară constituie plată necuvenită, iar beneficiarul are obligația de a restitui sumele necuvenite în concordanță cu Codul de procedură fiscală") se reține că nu se poate vorbi, în mod justificat, despre încălcarea unor drepturi câștigate, excesul de putere al autorității publice sau prejudicierea reclamantei, prin încheierea actului, prin care se urmărește repararea pagubei produse, prin plata necuvenită a compensației nedatorate. În același timp, în acest context se constată lipsa de relevanță a aprobării cererii de finanțare, precum și a rezultatelor verificărilor anterioare.

Prin urmare, a fost corect determinată neregula, ca abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

În speța de față, s-a stabilit că plata astfel efectuată este o plată excedentară, făcându-se aplicarea art. 25 din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 10 din Anexa nr. 1 la Ordinul de finanțare nr. x din 23 decembrie 2010 încheiat între DGP AMPOP și reclamantă, astfel încât nu se poate reține o vătămare a reclamantei în dreptul la apărare, actul administrativ contestat oferind toate elementele de fond și formă, pentru a fi considerat că respectă garanția motivării și posibilitatea reclamantei de a-l contesta în mod eficient, potrivit procedurii legale.

Prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 66/2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și art. 66 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și a celor ale pct. 2 subpct. 2.3 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, în sensul în care calificarea neregulii și stabilirea creanțelor bugetare se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârșirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, procedura urmată de organele de control fiind cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, definiția neregulii și efectele acesteia înainte de data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 erau prevăzute de norma orizontală din art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 din 18 decembrie 1995, dar și din normele sectoriale - art. 3 și art. 96 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit, prin urmare autoritățile de gestionare au obligația să aplice acest principiu în activitatea de constatare și de recuperare a sumelor utilizate necorespunzător deși acesta nu era reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 79/2003.

Prin elaborarea actului administrativ au fost respectate prevederile legislației comunitare și naționale în vigoare la momentul întocmirii acestuia.

Interpretarea autorității pârâte este corectă, a avut în vedere prevederile art. 30 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 1198/2006, privind Fondul European pentru Pescuit, potrivit cărora "Scopul sprijinului este de a promova: ... d) acvacultura durabilă compatibilă cu constrângerile specifice de mediu rezultând din desemnarea zonelor Natura 2000, în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică", precum și alin. (4) - "Statele membre calculează indemnizația în baza unuia sau a mai multora dintre următoarele criterii: ... c) în temeiul alin. (2) lit. (d), pentru maximum doi ani de la data deciziei de instituire a zonei Natura 2000 și numai pentru unitățile de acvacultură existente înainte de această decizie."

Modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri, au fost stabilite prin Decizia nr. 5 din 29 mai 2008 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013, care prevedea calculul primelor în doi pași: Primul pas: Suma primei pe hectar va fi calculată în funcție de valoarea producției pierdute și a speciilor de pești; Pasul doi: Pe baza suprafeței declarate va fi calculată suma finală a primei, conform formulei: P = V x S. Unde: P - valoarea primei în RON; V - valoarea stabilită conform tabelului 3, în funcție de pierderea medie de producție, prin metode extensive, sau semi-intensive și a speciilor de pește sau organismelor acvatice, RON/ha; S - suprafața pentru care s-a făcut cererea, ha; Pierderea medie de producție va fi stabilită în timpul elaborării planului pentru mediul acvatic pe baza eforturilor angajate pentru protejarea mediului, ca de exemplu, menținerea habitatelor naturale și a habitatelor de specii, măsuri împotriva poluării și metode inofensive pentru protecția împotriva speciilor consumatoare de pește."

Prin urmare, "Prima din cadrul acestei măsuri va reprezenta o singură compensație și va fi alocată conform condițiilor prevăzute în art. 30 al Regulamentului 1198/2006", și vor fi acordate pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în concordanță cu Natura 2000, numai pentru unitățile de acvacultură care desfășurau activități de acvacultură anterior deciziei.

Acest modul de acordare a compensației, metoda de calcul și nivelul primelor acordate în baza Programului Operațional pentru Pescuit, privind pierderile de venituri au fost preluate și prin Decizia nr. 16 din 2 martie 2010 a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 - 2013.

Se reține că modul de calcul a compensației s-a făcut în concordanță cu metodologia stabilită de Comitetul de Monitorizare, acte administrative cu caracter normativ care au pus în aplicare prevederile art. 30 din Regulamentul nr. 1198/2006, din care rezultă că nu se procedează la însumarea primei/compensației aferentă pierderilor suferite în fiecare an din cei doi ani prevăzuți de Regulamentul CE, ci calcularea unei compensații unice aferente pierderilor suferite de o fermă de acvacultură într-o perioadă de 2 (doi) ani.

Relevantă este și Hotărârea pronunțată în cauza C-549/12P și C-54/13P

Concret, se pune problema dacă, în cazul FEDR, erorile administrative ale autorităților naționale constituie o "neregularitate" în sensul articolului 24 alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 4253/88(3) și în special dacă Comisia poate efectua corecții financiare prin intermediul metodei extrapolării.

Regulamentul (CEE) nr. 2052/88(4) al Consiliului din 24 iunie 1988 privind misiunile și eficiența fondurilor structurale, precum și coordonarea activităților proprii și operațiunile Bănci Europene de Investiții și celelalte instrumente financiare existente stabilește cadrul normativ al FEDP în vederea corectării principalelor dezechilibre regionale din cadrul Uniunii.

În conformitate cu abordarea Comisiei, se impune să începem prin a aminti că, în plus față de obligațiile generale care rezultă din principiile cooperării loiale și autonomiei procesuale a statelor membre, atunci când acestea din urmă aplică dispoziții comunitare în privința unor fonduri sau programe financiare proprii Uniunii intervine de asemenea răspunderea reciprocă a Comisiei și a statelor membre cu privire la execuția bugetului comunitar, care este reglementată la articolul 247 CE (actualul articol 317 TFUE), în Regulamentul nr. 1605/2002 ("Regulamentul financiar")(8), în Regulamentul nr. 2342/2002 ("Regulamentul privind modalitățile de execuție")(9) și, în speță, în regulamentele privind fondurile structurale.

În temeiul considerațiilor precedente, Republica Federală Germania a primit din partea Uniunii o contribuție financiară pe care era obligată să o gestioneze în numele Uniunii, garantând faptul că utilizarea sa este conformă legislației aplicabile.

În ceea ce privește acest tip de gestiune partajată a contribuțiilor financiare ale Uniunii, Curtea a creat o jurisprudență constantă în domeniul fondurilor structurale, în special pentru Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) și pentru Fondul Social European (FES)(10). În opinia noastră, care coincide cu cea a Comisiei sub acest aspect, această jurisprudență este aplicabilă în egală măsură și FEDR, care este tot un fond structural și ale cănii contribuții pentru statele membre pot face doar obiectul unui control indirect și neexhaustiv din partea Comisiei.

Potrivit acestei jurisprudențe, astfel cum remarcă Comisia, doar "cheltuielile efectuate în conformitate cu dispozițiile comunitare sunt suportate din bugetul comunitar"(11). Desigur, trimiterea la "norme comunitare" poate conduce la ideea susținută de Republica Federală Germania, conform căreia nu se poate lua în considerare încălcarea normelor naționale. Nu suntem de acord cu această susținere.

Fiind vorba despre gestiunea partajată a fondurilor Uniunii, este inevitabil că legislația comunitară - axată pe disciplina globală privind condițiile de distribuire și de gestiune a subvențiilor finanțate de Uniune - se completează cu reglementările naționale, care, concretizând acea disciplină generală, permit stabilirea exactă a beneficiarilor respectivelor subvenții.

În acest sens, legislația comunitară și cea națională constituie un întreg, raportat la articolul 24 alin. (2) din Regulamentul nr. 4253/88, care, făcând referire la o "neregularitate [...] care afectează condițiile de punere în aplicare a acțiunii sau măsurii"(i2), nu poate să implice decât ansamblul dispozițiilor care definesc integral conținutul și domeniul de aplicare ale acestor condiții.

În acest fel anticipăm opinia noastră cu privire la întrebarea formulată de guvernul german în legătură cu dispoziția în care trebuie identificată noțiunea "neregularitate", care prezintă interes în prezenta cauză. Opinia noastră este în acord cu susținerile Comisiei.

Astfel, Republica Federală Germania susține că trebuie luată în considerare noțiunea "neregularitate" prevăzută la articolul 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/95 privind protecția intereselor financiare comunitare, în temeiul căruia constituie "neregularitate orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic care prejudiciază sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților [...]".

Considerăm că această dispoziție, dat fiind caracterul său de normă generală privind protecția tuturor intereselor financiare ale Uniunii, își pierde aplicabilitatea în fața dispoziției prevăzute la articolul 24 alin. (2) din Regulamentul nr. 4253/88, care are caracter de normă specială, prin care se asigură protecția intereselor financiare ale Uniunii în domeniul specific al fondurilor structurale.

În consecință, nu se poate susține că Comisia poate doar înlătura sau reduce contribuția, în cazul în care neregularitatea semnalată este imputabilă unui agent economic, după cum prevede articolul 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/95, fiind astfel excluse neregularitățile imputabile administrației naționale responsabile cu gestionarea contribuției comunitare.

În acest sens, Curtea a declarat că "articolul 24 din Regulamentul nr. 4253/88 nu operează nicio distincție de ordin cantitativ sau calitativ în ceea ce privește neregularitățile care pot genera reducerea contribuției"(13). Afirmația menționată, deși a fost făcută în cadrul răspunsului la observația privind caracterul tehnic al neregularităților semnalate în cauza respectivă, ar putea fi extinsă pentru situația în care se face referire la calitatea publică a subiectului căruia i se impută neregularitatea, astfel cum este cazul în speță.

Aceasta se datorează faptului că, astfel cum amintește Comisia, conform Hotărârii din 24 ianuarie 2002, Conserve Italia/Comisia(14), "articolul 24 alin. (2) din Regulamentul nr. 4253/88 [...] constituie temeiul juridic pentru orice cerere de restituire adresată Comisiei". Așadar, se impune o interpretare largă a noțiunii "neregularitate" în sensul dispoziției menționate, în caz contrar fiind afectat în mod considerabil efectul său util, deoarece nu s-ar putea corecta neregularitățile imputabile gestionarului public național, de care trebuie să se țină cont în mod obligatoriu în contextul gestiunii partajate, care este specifică fondurilor structurale.

Considerăm că Tribunalul a procedat corect reținând, la punctul 40 din prima hotărâre atacată, de că faptul că "autoritățile naționale au un rol central în punerea în aplicare a fondurilor structurale pledează în favoarea unei interpretări largi a noțiunii «neregularitate» [...], [întrucât] o eroare comisă de acestea trebuie considerată «neregularitate» în sensul articolului 24 alin. (2) din Regulamentul nr. 4253/88, în lumina principiilor bunei gestiuni financiare, care figurează la articolul 274 CE, și cooperării loiale, care figurează la articolul 10 CE, care nu permit imunitatea statelor membre, dat fiind că articolul 24 din Regulamentul nr. 4253/88 este singura dispoziție care permite reducerea cuantumului unei contribuții în cazul în care intervenția nu s-a derulat astfel cum s-a prevăzut inițial [...]"(15).

În final, nu suntem de acord nici cu susținerea conform căreia sunt relevante doar neregularitățile care cauzează un prejudiciu bugetului Uniunii.

O dată în plus, aceasta reprezintă o condiție prevăzută la articolul 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/95, iar nu la a