ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și de intimatul inculpat A. împotriva sentinței penale nr. 40 din data de 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de minori, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 40 din data de 20 martie 2018, Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de minori, a dispus condamnarea inculpatului A., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 96 alin. (4) C. pen., a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 121 din 30 aprilie 2014 a județul Vișeu de Sus (definitivă prin Decizia penală nr. 781 din 30 septembrie 2014 a Curții de Apel Cluj) și a stabilit că inculpatul urmează să execute noua pedeapsă, care se adaugă la pedeapsa anterioară, rezultând pedeapsa finală de 2 ani și 3 luni închisoare.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că:

Prin rechizitoriul nr. x al Parchetului D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Maramureș, înregistrat pe rolul instanței la data de 19 iunie 2017, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de alarmare, prin orice mijloace și fără un motiv întemeiat a unei colectivități, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuții în domeniul securității naționale sau de menținere a ordinii publice cu privire la răspândirea sau folosirea de produse, substanțe, materiale de orice fel, de natură să pună în pericol viața/integritatea corporală/sănătatea oamenilor ori să cauzeze consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului modificată și completată.

În actul de inculpare s-a reținut în sarcina inculpatului A. faptul că, la data de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 08:00 - 09:10 a amplasat un dispozitiv ce avea elementele de aparență a unui dispozitiv explozibil improvizat, compus din 4 elemenți cilindrici interconectați prin conductori, un acumulator, un bec luminos, într-un loc public, grupul sanitar aflat la demisolul clădirii în care-și are sediul Tribunalul Maramureș, situată pe B-dul x nr. 2A, jud. Maramureș, determinând astfel alarmarea persoanelor aflate în incinta clădirii și a organelor cu atribuții în domeniul securității naționale și de menținere a ordinii publice (Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Băsești" a jud. Maramureș, Inspectoratul Județean de Jandarmi "Pintea Viteazul" Maramureș, Serviciul Român de Informații - Direcția Județeană de Informații Maramureș, Inspectoratul de Poliție a Județului Maramureș).

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 2 din 26 iulie 2017, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-au respins cererile și excepțiile formulate de inculpatul A., s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății în cauză.

După începerea judecății, la termenul din 14 noiembrie 2017, s-a procedat la audierea inculpatului, în prezența apărătorului său, acesta nerecunoscând săvârșirea faptei, astfel că judecata s-a desfășurat în procedura obișnuită.

Analizând actele și lucrările dosarului, materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:

La data de 23 noiembrie 2016, având în vedere datele obținute, organele de urmărire penală din cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureș, s-au sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004. La aceeași dată s-a dispus prin ordonanță începerea urmăririi penale in rem cu privire la această infracțiune.

Astfel cum a rezultat și din cuprinsul procesului-verbal întocmit cu ocazia sesizării din oficiu, la acel moment existau informații că la data de 23 noiembrie 2016, în incinta sediului Tribunalului Maramureș, într-o încăpere cu destinația grup sanitar situată la demisolul clădirii, a fost amplasat un pachet ce avea elementele unui dispozitiv explozibil improvizat compus din patru elemente cilindrice, interconectate prin fire conductoare, un acumulator și un led/bec luminos. S-a remarcat faptul că din informațiile primite de la organele specializate cu atribuții de intervenție în astfel de situații a reieșit împrejurarea că personalul ce își desfășura activitatea în cadrul Judecătoriei Baia Mare, a Tribunalului Maramureș, a Serviciului de Probațiune Maramureș, avocații, justițiabilii și alte persoane aflate în incinta clădirii la momentul depistării dispozitivului, au fost evacuate, aspect care a fost confirmat de cele consemnate în conținutul fișei de intervenție la eveniment nr. 3990/61 din 23 noiembrie 2016, precum și de declarațiile martorilor B., C. și D. .

De asemenea, s-a avut în vedere faptul că pentru desfășurarea procedurilor și activităților organelor specializate de intervenție, respectiv a echipei pirotehnice din cadrul Direcției Județene de Informații Maramureș, determinate de prezența dispozitivului mai sus descris în clădire, activitatea instituțiilor enumerate anterior a fost întreruptă în intervalul orar 09:30 - 13:00. S-a constatat cu privire la inculpatul A. că s-a efectuat o anchetă penală în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2014 al D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Maramureș, finalizată prin întocmirea rechizitoriului și trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă prevăzută de art. 374 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (art. 51 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu art. 41 alin, 2 C. pen. (1969) - în reglementarea anterioară). De altfel, acesta a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 38 din 22 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș în Dosar nr. x/2014 pentru comiterea infracțiunii anterior amintite la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a, b) și e) din C. pen. (1969) pe o durată de 2 (doi) ani. Cu privire la această pedeapsă s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci) ani, stabilindu-se printre alte obligații și interdicția de a lua legătura direct sau indirect cu victimele E., F. și G..

S-a mai reținut că, în acest context, la data de 29 februarie 2016, în baza constatărilor lucrătorilor din cadrul Poliției orașului Vișeu de Sus privind nerespectarea obligației de a nu face, instituite în sarcina inculpatului conform celor anterior prezentate, Serviciul de Probațiune Maramureș a adresat Tribunalului Maramureș o sesizare privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 38 din 22 aprilie 2015. Cauza a fost înregistrata la Tribunalul Maramureș sub nr. x/2016.

Din probatoriul administrat și potrivit propriilor declarații a rezultat că inculpatul A., la data de 22 noiembrie 2016, cunoscând împrejurarea că a doua zi, respectiv în data de 23 noiembrie 2016, urma să aibă loc la Tribunalul Maramureș dezbateri în cauza privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei ce-i fusese aplicată conform celor mai sus precizate, precum și faptul că trebuia să fie prezent la o întrevedere fixată la Serviciul de Probațiune Maramureș (instituție care-și desfășoară activitatea în incinta aceleiași clădiri în care își are sediul Tribunalul Maramureș și Judecătoria Baia-Mare) a confecționat artizanal, în propria locuință un dispozitiv cu aspectul unuia exploziv. La confecționarea acestuia, inculpatul a folosit cernoziom pe care 1-a modelat sub forma a patru batoane cilindrice, împachetându-le individual în carton pe care 1-a lipit cu bandă adezivă tip scotch. Profitând de cunoștințele dobândite ca urmare a experienței în munca desfășurată în industria minieră, inculpatul s-a preocupat și a reușit să manufactureze cele patru batoane în așa fel încât să imite cât mai fidel dinamita folosită în exploatările miniere. Tot în seara zilei de 22 noiembrie 2016, inculpatul a procedat în continuare la conectarea unui bec prin intermediul unor conductori la o baterie și la secționarea unor alte patru segmente de conductori electrici monofilari cu manta de plastic (două de culoare albastră și două de culoare roșie) cu lungimi între 15 și 25 cm. Toate aceste obiecte au fost introduse de către inculpat în interiorul unei genți diplomat, disimulate în niște dosare, astfel încât, în cazul unui control al bagajelor să fie dificil de depistat.

În dimineața zilei de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 05:00 inculpatul A. a plecat din localitatea de domiciliu către municipiul Baia Mare cu autoturismul marca x, având nr. de înmatriculare x, proprietatea martorului H. și condus de acesta. Cu același autoturism a mai călătorit pe aceeași rută și martora I.. Ajuns în municipiul Baia Mare, în jurul orelor 07:45 inculpatul a coborât din autoturism în apropierea Spitalului Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș". În jurul orelor 08:00, inculpatul A. a intrat pe la punctul de control acces în sediul Tribunalului Maramureș, deplasându-se la Serviciul de Probațiune Maramureș aflat la nivelul 2 al clădirii, primind de la consilierul de probațiune J. graficul programului de prezentare aferent anului 2017.

Ulterior, inculpatul a coborât la demisolul clădirii, unde a făcut niște fotocopii la biroul de copiat acte din incintă, pentru ca, mai apoi, să se deplaseze la grupul sanitar situat la același nivel. Profitând de împrejurarea că la acel moment nu se aflau și alte persoane în zonă, inculpatul A. a asamblat componentele anterior pregătite: a unit cei patru elemenți cilindrici, bateria și becul prin lipire cu bandă adezivă și a introdus în capetele batoanelor conductorii electrici. A reușit în acest fel să obțină un dispozitiv similar unui dispozitiv exploziv artizanal, pe care 1-a amplasat sub un vas urinar din grupul sanitar, după care a părăsit în grabă zona spre a nu fi observat.

În continuare, inculpatul A. s-a deplasat la sala de ședințe nr. 56 situată la nivelul 2 al clădirii, unde urmau să aibă loc dezbaterile în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Maramureș. Conform notei cuprinse în încheierea de ședință din data de 23 noiembrie 2016 în dosarul nr. x/2016, inculpatului i s-a adus la cunoștință de către instanță faptul că va fi strigată cauza în jurul orelor 10:00, ocazie cu care, motivând că are probleme de sănătate inculpatul a arătat că nu mai dorește să rămână până la ora fixată, astfel că a părăsit sala de ședință și mai apoi incinta Tribunalului Maramureș.

În jurul orelor 09:10, dispozitivul amplasat de inculpat în grupul sanitar de la demisolul clădirii Tribunalului Maramureș a fost observat de martorii K. și L., care, părându-li-se suspect, au anunțat jandarmii ce asigurau paza obiectivului. Alarmați de aspectul dispozitivului ce părea a fi unul exploziv chiar și pentru persoane cu pregătire, jandarmii care desfășurau serviciul de pază la Tribunalul Maramureș au procedat deîndată la izolarea zonei și mai apoi la evacuarea clădirii, anunțând în același timp echipa pirotehnică specializată din cadrul Serviciului Român de Informații - Direcția Județeană de Informații Maramureș. Totodată, conform procedurilor impuse în astfel de situații a fost alertat și Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Băsești" al județului Maramureș, fiind mobilizate efective din cadrul acestei instituții, o ambulanță cu echipajul aferent și o autospecială de intervenție la stingerea incendiilor.

De asemenea, după primele verificări efectuate de către geniștii din cadrul echipei pirotehnice sosite la fața locului, s-a decis și s-a acționat cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș și a Serviciului Rutier, în sensul creării unui perimetru de siguranță în jurul clădirii prin restricționarea traficului rutier pe Bulevardul x și str. x.

Întrucât, în urma evaluării riscului, prin prisma observării aspectului exterior al dispozitivului care prezenta caracteristice tehnice și funcționale ale unui dispozitiv exploziv de inițiere a unei încărcături cu caracteristici necunoscute, specialiștii geniști au apreciat că există posibilitatea ca dispozitivul în cauză să fie apt de explozie, s-a decis și s-a acționat prin intervenția și utilizarea disruptorului tip DR 2 din dotare, dispozitiv destinat anihilării efectelor explozibililor. Dispozitivul a fost astfel neutralizat prin pulverizare de apă la o presiune de cea. 100 atm. cu ajutorul disruptorului din dotarea echipei pirotehnice din cadrul Serviciului Român de Informații. Ulterior, cu ocazia efectuării constatării criminalistice, concretizată prin Raportul de Constatare Criminalistică nr. x din 4 ianuarie 2016, s-a stabilit că dispozitivul utilizat de inculpatul A. nu era apt să producă explozie fiind confecționat din materiale improprii unui astfel de scop.

La data de 23 noiembrie 2016 s-a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj autorizarea efectuării unor percheziții domiciliare în cauză, fiind emise mandatele de percheziție domiciliară nr. 30 și nr. 31 din 23 noiembrie 2016. În urma percheziției domiciliare efectuată la locuința inculpatului A. s-au ridicat de la acesta mai multe bunuri. Dintre acestea, mai multe materiale similare cu cele folosite la confecționarea dispozitivului folosit de inculpat, au fost înaintate în vederea efectuării unei constatări criminalistice Institutului Național de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico - Chimice, stabilindu-se că fragmente de cablu (conductor), bulgări de sol, bucăți de carton și benzi adezive prezintă caracteristici similare cu cele ridicate de la fața locului cu ocazia efectuării cercetării. Acest aspect coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere a faptei, precum și celelalte probe administrate, a condus la concluzia că acesta a confecționat și utilizat dispozitivul amplasat în incinta Tribunalului Maramureș. Fiind audiat și cu privire la resortul determinant în acțiunile întreprinse, inculpatul A. a oferit explicații variate, inițial arătând că a intenționat doar să testeze vigilența organelor însărcinate cu paza obiectivului - Tribunalul Maramureș, alternativ susținând că a dorit doar să facă o glumă, iar ulterior admițând că acțiunile sale reprezintă și o formă de răzbunare pentru modalitatea în care a fost tratat pe parcursul unor proceduri judiciare anterioare, apreciind că a fost nedreptățit.

Explicațiile oferite de inculpat nu au putut fi primite, fiind lipsite de suport. Astfel, dacă acesta ar fi intenționat doar să "testeze vigilența jandarmilor", s-ar fi limitat la trecerea prin filtrul de securitate instituit la punctul de acces și control, fără a mai proceda la amplasarea dispozitivului într-un loc accesibil publicului, cu consecința imediată a producerii unei stări de temere în rândul persoanelor ce au fost evacuate, a celor care au luat contact direct cu dispozitivul folosit, precum și având ca urmare alertarea/alarmarea și intervenția implicită a organelor specializate în astfel de situații.

Pentru dovedirea situației de fapt de mai sus și a vinovăției inculpatului, s-au avut în vedere următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu fila x; proces-verbal de cercetare la fata locului și planșa foto aferentă; planșă fotografii judiciare privind aspectele fixate, urmele și mijloacele materiale de probă ridicate în data de 23 noiembrie 2016 cu ocazia efectuării controlului corporal al inculpatului; procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare fil. 59 - 74; proces-verbal privind efectuarea percheziției informatice; mandate de aducere și dovezi de îndeplinire a procedurii de citare fil. 90 - 93; proces-verbal din data de 24 noiembrie 2016 privind transcrierea convorbirilor purtate de la postul telefonic x; declarația martorului I.; declarația martorului H.; Declarația martorului L.; Declarația martorului K.; Declarația martorului B.; Declarația martorului C.; Declarația martorului D.; Raport de constatare criminalistică nr. x din 4 ianuarie 2017; Proces-verbal din 25 noiembrie 2016 privind vizualizarea imaginilor captate de sistemul de supraveghere video instalat la ATM - M.; fișa Intervenție Eveniment a LJ.J. Maramureș; adresa Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Săsești" Maramureș nr. x; proces-verbal de Intervenție întocmit de I.S.U. Maramureș nr. x din 23 noiembrie 2016; fișa de Cazier Judiciar a inculpatului; declarație de suspect A.; declarație de inculpat A.; supliment declarație de inculpat A. din 28 noiembrie 2016 x; acte medico - legale; raport de Expertiză Medico - Legală Psihiatrică nr. x/14.12.2016; referat cu propunere de internare nevoluntară a inculpatului A.; copia dispozitivului încheierii penale nr. 135 din 8 decembrie 2016 - dosar nr. x/2016; declarație de inculpat din 20 ianuarie 2017; proces-verbal din 20 ianuarie 2017; declarație de inculpat din 6 martie 2017; proces-verbal din 6 martie 2017; declarație de inculpat din 6 aprilie 2017; copie sentință penală nr. 38 din 22 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul Maramureș; copie Decizie penală nr. 1405/A/2015 pronunțată de Curtea de Apel Cluj la data de 13 noiembrie 2015; copie încheiere penală din 23 noiembrie 2016 pronunțată de Tribunalul Maramureș.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere și declarațiile martorilor audiați nemijlocit: I., H., K., B., L., C. și D., declarațiile acestora confirmând cele mai sus reținute.

Audiat fiind de către instanța de fond, inculpatul A. nu a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că în ziua de 23 noiembrie 2016 s-a prezentat la Tribunalul Maramureș unde avea pe rol un dosar, iar din cauza stresului a luat atât medicamentele pentru bolile de care suferă, respectiv zona zoster, diabet, probleme cu inima, prostată, și a băut și alcool, respectiv un pahar de țuică, astfel că nu-și mai amintește ce s-a întâmplat ulterior, decât când a fost prins de organele de poliție la Sighet în aceeași zi. De asemenea, a arătat că într-adevăr avea cei patru cilindri asupra sa, în geantă, însă erau umpluți cu mămăligă cu brânză pe care intenționa s-o mănânce în cursul zilei, mai avea un beculeț și o baterie pentru lanternă, însă aceste obiecte nu erau montate împreună ca să semene cu un dispozitiv explozibil, și că probabil le-a uitat la grupul sanitar din incinta tribunalului. Nu-și poate explica de ce s-a găsit pământ în acei cilindri și de ce erau legați cu sârmă, declarând că poate altcineva le-a găsit și le-a montat, după plecarea lui.

Instanța a înlăturat această apărare a inculpatului, ca fiind vădit neserioasă și nereală, deoarece probele dosarului au dovedit prezența acestuia în ziua respectivă în incinta clădirii Tribunalului Maramureș, de altfel necontestată nici de către inculpat. De asemenea martorul D. a arătat că l-a văzut pe inculpat în incinta clădirii, mai mult chiar el l-a verificat la intrarea în clădire. Din planșele fotografice existente la dosar s-a observat că obiectul descoperit în incinta clădirii, respectiv cilindri componenți nu sunt umpluți cu mămăligă, așa cum a susținut inculpatul. De asemenea, cu ocazia percheziției domiciliare s-au descoperit la domiciliul acestuia mai multe bunuri, dintre care, mai multe materiale similare cu cele folosite la confecționarea dispozitivului găsit, care au fost expertizate criminalistic de către Institutul Național de Criminalistică - Serviciul Expertize Fizico - Chimice, stabilindu-se că fragmentele de cablu (conductor), bulgării de sol, bucățile de carton și benzile adezive găsite la domiciliul inculpatului au prezentat caracteristici similare cu cele ridicate de la fața locului cu ocazia efectuării cercetării. Pe de altă parte, în faza urmăririi penale, inculpatul A., în prezența apărătorului, a recunoscut săvârșirea faptelor arătând că în seara zilei de 22 noiembrie 2016 i-a venit ideea să testeze sistemul de securitate și de acces la nivelul Tribunalului Maramureș și în aceeași seară a confecționat un număr de patru cilindri din pământ moale, pe care i-a învelit în carton și apoi cu bandă adezivă de tip scotch, în așa fel încât să semene cât mai mult cu dinamita folosită în industria minieră, inculpatul lucrând timp de 17 ani la Mina Borșa, astfel că știa foarte bine cum arată un asemenea explozibil. Apoi a legat de bornele unei baterii dreptunghiulare doi conductori electrici pe care i-a atașat la un bec de lanternă și și-a mai pregătit patru conductori din sârmă de culoare roșie (2) și albastră (2) de 15 cm pe care i-a pus împreună cu elemenții cilindrici, bateria și becul în niște dosare pe care le avea în servieta cu care urma să meargă a doua zi la tribunal, știind că jandarmii ce efectuau controlul accesului în clădire nu vor verifica interiorul dosarelor. De asemenea, a mai arătat că pe lângă testarea vigilenței jandarmilor și a polițiștilor de la pază a vrut și să facă o glumă prin confecționarea, asamblarea și amplasarea dispozitivului în sediul tribunalului. A recunoscut că în incinta tribunalului, la grupul sanitar, a asamblat elementele componente arătate mai sus și apoi a așezat obiectul sub un vas pișoar din grupul sanitar. Apărarea inculpatului a constat în aceea că o persoană cu pregătire putea sesiza cu ușurință că dispozitivul amplasat de el nu prezintă nici un pericol real. De asemenea, a mai arătat că nu este el vinovat de alarmarea populației și a autorităților, ci aceasta este consecința lipsei de pregătire a celor ce trebuiau să-și dea seama de la bun început că nu este decât o jucărie dispozitivul pe care l-a confecționat.

Instanța de fond a înlăturat și această apărare a inculpatului, având în vedere că din declarațiile martorului C., care îndeplinea la acel moment atribuția de șef de dispozitiv la obiectivul Tribunalului Maramureș, a rezultat că acesta a văzut obiectul suspect plasat de inculpat, care se vedea că este un obiect artizanal, prezentând însă toate caracteristicile unui explozibil, și chiar dacă era artizanal nu putea să nu ia în calcul și varianta că ar putea fi real, și având în vedere câtă lume se afla la acel moment în clădire, fiind ora 9 dimineața, prezenta un pericol pe care nu-l putea neglija. De asemenea, martorii K. și L., care au descoperit obiectul suspect la grupul sanitar, au și anunțat echipa de ordine din incinta tribunalului, au relatat că obiectul plasat sub pisoar, era un obiect artizanal prevăzut cu două fire, unul roșu și unul albastru, cu o formă cilindrică precum și un led care lumina, de aceea fiind și observat, și că semăna cu un obiect explozibil.

S-a constatat că dincolo de aceste aspecte, a fost dovedit faptul că inculpatul A. a improvizat acel obiect artizanal care semăna cu un explozibil și l-a plasat la grupul sanitar din incinta tribunalului Maramureș, infracțiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului modificată și completată, nici nu are condiția ca obiectul să fie real și apt a produce urmări, ci tocmai să fie în măsură să alerteze o persoană sau colectivitate.

Astfel, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile anterioare ce prevăd că "Alarmarea, prin orice mijloace și fără un motiv întemeiat, a unei persoane fizice sau juridice ori a unei colectivități, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuții în domeniul securității naționale sau de menținere a ordinii publice, cu privire la folosirea de arme de foc, arme nucleare, chimice, biologice, radiologice ori la răspândirea sau folosirea de produse, substanțe, microorganisme, toxine ori materiale, de orice fel, de natură să pună în pericol viața, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori să cauzeze consecințe deosebit de grave, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă."

Instanța de fond a reținut că, în drept, fapta inculpatului A. constând în aceea că, la data de 23 noiembrie 2016, în jurul orelor 08:00 - 09:10 a amplasat un dispozitiv ce avea elementele de aparență a unui dispozitiv explozibil improvizat, compus din 4 elemenți cilindrici interconectați prin conductori, un acumulator, un bec luminos, într-un loc public, grupul sanitar aflat la demisolul clădirii în care-și are sediul Tribunalul Maramureș, situată pe B-dul x nr. 2A, jud. Maramureș, determinând astfel alarmarea persoanelor aflate în incinta clădirii și a organelor cu atribuții în domeniul securității naționale și de menținere a ordinii publice (Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Gheorghe Pop de Băsești" a jud. Maramureș, Inspectoratul Județean de Jandarmi "Pintea Viteazul" Maramureș, Serviciul Român de Informații - Direcția Județeană de Informații Maramureș, Inspectoratul de Poliție a Județului Maramureș) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de alarmare, prin orice mijloace și fără un motiv întemeiat a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuții în domeniul securității naționale și de menținere a ordinii publice cu privire la folosirea materiale de orice fel, de natură să pună în pericol viața, integritatea corporală prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului modificată și completată.

Instanța de fond a analizat și aspectele invocate în apărarea inculpatului de către apărătorul său referitoare la faptul că avea discernământul diminuat, întrucât din expertiza efectuată în cauză a reieșit că nu are capacitatea completă psihică de a aprecia conținutul și consecințele faptelor sale, pe care le-a respins ca neîntemeiate. În acest sens s-a avut în vedere că potrivit expertizei psihiatrice întocmite în cauză a rezultat că inculpatul A. prezintă "tulburare delirantă persistentă", comisia considerând că acesta avea discernământ diminuat atât la data comiterii faptelor cât și la data examinării (14 decembrie 2016), însă această împrejurare nu constituie cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 28 C. pen., care să atragă achitarea inculpatului. Astfel, art. 28 prevede:

"nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale ori nu putea să le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze", din care a rezultat un discernământ abolit, nu diminuat, cum a fost cazul în speță.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că dimpotrivă, elaborarea planului infracțional începând din seara precedentă, cu realizarea acelor cilindri și strângerea restului componentelor obiectului artizanal, respectiv cabluri, baterie, bec de lanternă, pe care urma să le asambleze la locul faptei, planificându-și astfel în detaliu actul infracțional, nu a demonstrat nicidecum lipsa discernământului.

Totodată, instanța de fond a reținut că nici bolile de care suferă și nici faptul că ar fi consumat alcool în dimineața zilei respective, potrivit propriilor declarații "pentru a-și face curaj", nu au fost circumstanțe care să atragă înlăturarea răspunderii inculpatului pentru fapta comisă sau diminuarea pericolului social al acesteia.

La dozarea și individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială incidența circumstanțelor atenuante sau agravante.

În cauză, s-a reținut că inculpatul A. nu se află la prima confruntare cu legea penală, este chiar recidivist raportat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 121 din 30 aprilie 2014 a Judecătoriei Vișeu de Sus (definitivă prin Decizia penală nr. 781 din 30 septembrie 2014 a Curții de Apel Cluj) pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, mai mult, săvârșind fapta ce face obiectul prezentului dosar în cursul termenului de încercare de 4 ani din pedeapsa anterioară menționată. S-a mai avut în vedere faptul că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră în fața instanței, nerecunoscând fapta, mai mult, formulându-și o apărare neserioasă, care a fost descrisă anterior.

Instanța de fond a avut în vedere și faptul că la urmărire penală inculpatul A. a recunoscut săvârșirea faptelor arătând că a vrut să testeze vigilența organelor de pază și ordine din incinta tribunalului Maramureș, iar în fața instanței, pe de o parte, a recunoscut că avea acel obiect asupra sa, însă era compus din cilindri umpluți cu mămăligă pe care intenționa s-o consume, iar pe de altă parte, a arătat că nu a fost văzut de niciun martor când a pus obiectul în baie, astfel că este nevinovat, neexistând probe împotriva lui și că i s-a înscenat acest dosar.

Instanța de fond a reținut, față de cele mai sus reținute, că vinovăția inculpatului a fost dovedită cu toate probele dosarului, astfel că în baza art. art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (1) C. pen., a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicând pedeapsa la minimul special, având în vedere vârsta înaintată a acestuia (69 ani) și starea sa de sănătate.

Totodată, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzută de art. 96 alin. (4) C. pen., respectiv inculpatul a săvârșit fapta în perioada termenului de încercare de 4 ani, astfel că a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 121 din 30 aprilie 2014 a Judecătoriei Vișeu de Sus (definitivă prin Decizia penală nr. 781 din 30 septembrie 2014 a Curții de Apel Cluj), urmând să execute noua pedeapsă la care s-a adăugat pedeapsa anterioară și astfel a rezultat pedeapsa finală de 2 ani și 3 luni închisoare.

De asemenea, a respins solicitarea martorilor K. și H. de plată a cheltuielilor de judecată din fondurile Ministerului Justiției, întrucât aceștia nu au făcut dovada cheltuielilor. În baza art. 276 C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească suma de 3.000 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului (din care 2.000 RON cheltuieli din faza urmăririi penale).

II. Împotriva Sentinței penale nr. 40 din data de 20 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția Penală și de minori au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și intimatul inculpat A..

În motivarea apelului, Ministerul Public a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este nelegală, deoarece din fișa de cazier a inculpatului a rezultat faptul că anterior săvârșirii faptei acesta mai fusese condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare sub supraveghere. Or, în procesul de revocare a suspendării efectuat de către prima instanță de judecată, când s-a dat pedeapsă cu executare, pedeapsa rezultantă pe care inculpatul ar fi trebuit să o execute era de 3 ani și 3 luni și nu de 2 ani și 3 luni, așa cum era corect și cum rezulta din fișa de cazier judiciar.

Ministerul Public a înțeles să extindă motivele de apel, în sensul deducerii perioadei internării nevoluntare care a fost dispusă față de inculpat, în temeiul art. 404 alin. (4) din C. proc. pen., sens în care, la termenul anterior, a depus biletul de ieșire din spital al inculpatului din conținutul căruia rezultă că perioada internării nevoluntare a fost de 4 zile.

Inculpatul A., în susținerea apelului a arătat că nu există condițiile de tipicitate a infracțiunii de care este acuzat, respectiv alarmarea trebuia să se producă prin orice mijloace cu privirea la folosirea de produse, substanțe sau dispozitive, apte să pună în pericol viața, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, animalelor sau a mediului înconjurător ori să cauzeze consecințe deosebit de grave. A susținut că alarmarea trebuia să fie produsă direct, de către inculpat, ca subiect activ al acestei infracțiuni, că aceasta trebuie să se realizeze în maniera în care el, prin alarmare, să amenințe că va folosi un dispozitiv de natură să cauzeze consecințe deosebit de grave și să pună în pericol viața oamenilor, animalelor sau a mediului înconjurător.

Or, dacă se analizează probele existente la dosar, se constată că la toaleta din incinta Tribunalului Maramureș, o anumită persoană, un avocat se pare, a găsit un dispozitiv și l-a alarmat pe jandarmul L. despre posibila existență a unei bombe. Deci, alarmarea nu a fost produsă de către inculpat, care nici nu și-a manifestat voința de a folosi un dispozitiv de natură să producă consecințele prevăzute de dispozițiile art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Pe de altă parte, dispozitivul respectiv, astfel cum a fost descris de către martorii care au fost audiați în prezenta cauză, nu era apt să producă acele consecințe juridice prevăzute de dispozițiile art. 38, așadar nu sunt aplicabile prevederile art. 38 din Legea nr. 535/2004, care să atragă răspunderea penală.

A mai susținut că nu există probe care să demonstreze că s-a aflat în acea zi la toaleta din incinta Tribunalului Maramureș, că ar fi avut asupra sa acel dispozitiv, dezasamblat sau asamblat și că el ar fi depus acel dispozitiv la toaleta Tribunalului în scopul de a se produce consecințele prevăzute de dispozițiile art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Nici unul dintre martori nu a declarat că acesta ar fi fost la toaleta din incinta Tribunalului. Astfel, martorul L., audiat la acest termen de judecată, a spus că nu l-a văzut deloc în ziua respectivă pe inculpat, cei doi jandarmi care l-au controlat au spus că acesta nu avea asupra sa decât o servietă diplomat în care se afla un C. proc. civ. și un ziar.

Un alt martor, D., a spus la un moment dat că este posibil să fi ascuns acest dispozitiv în/sub haină or, din declarațiile celuilalt martor, rezultă că dispozitivul era din hârtie sau carton, ceea ce înseamnă că ar fi fost greu de ascuns sub haină, în condițiile în care acestea nu aveau buzunare. Ar fi fost dificil să țină acel dispozitiv dezasamblat sub haină iar apoi să se ducă să îl monteze în condițiile în care nici nu a fost văzut la toaletă, nici camerele de supraveghere nu funcționau, pentru că așa rezultă din procesele-verbale de la acea dată.

Nu în ultimul rând a solicitat aplicarea cauzei de impunitate prevăzută de dispozițiile art. 28 din C. pen. și a susținut că din Raportul de expertiză medico-legală, cu deficiențele pe care le are, motiv pentru care nici nu a fost avizat de către Comisia de avizare și control a actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, rezultă că are un anume diagnostic care produce anumite consecințe în situația în care consumă alcool și, mai mult, în situația în care pe lângă consumul de alcool a ingerat și medicamente.

III. În faza apelului, în fața Înaltei Curți, cauza a avut următoarele termene:

- 20 iunie 2018, când a fost admisă cererea de amânare formulată de inculpatul A. pentru pregătirea apărării;

- 10 octombrie 2018, când instanța de apel a încuviințat cererea de probe solicitată de inculpatul A. prin apărător desemnat din oficiu, constând în audierea martorilor H., L., B. și D.; a pus în vedere inculpatului A. să depună în termen de 5 zile prescripția medicală despre care a făcut vorbire în cuprinsul declarației sale și a dispus trimiterea concluziilor Raportului de expertiză medico-legală Psihiatrică nr. 1999, precum și toate documentele medicale și medico-legale existente în dosarul cauzei către Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul IML "Mina-Minovici" în vederea verificării și avizării acestora, împreună cu prescripția medicală depusă de inculpat.

La același termen a fost audiat inculpatul A., care a declarat:

"Cunosc acuzațiile, le-am înțeles. Nu mențin declarațiile date în fața procurorului, pentru că au fost date sub amenințare și șantaj. Dl procuror N. instrumenta în paralel dosarul x în care eram amenințat cu altă condamnare. În fața instanței de fond nu am fost lăsat să termin declarația. Am făcut obiecțiuni, dar s-a consemnat doar ce a dorit judecătoarea.

În ziua respectivă, nu am intrat în toaleta Tribunalului Maramureș, deoarece am probleme cu prostata și trebuie să merg mai des la toaletă. Am intrat la toaleta Spitalului Județean, care se află alături de Tribunal. Pe rolul Tribunalului se afla dosarul x, altă înscenare, și trebuia să particip. De asemenea, pentru probațiune, trebuia să mă prezint la semnarea graficului. Pentru că tocmai contactasem o boală datorită stresului - zona zoster, luasem de dimineață o serie de medicamente: unguente, tablete, nu știu cum se numesc, dar trebuia să le fac. Medicamentele le-am luat la 5 dimineața, și pentru că mă aflam într-o stare de stres, cu greu mă stăpâneam să nu mă comport revoltător în sala de ședință, aveam o sticlă de palincă de prune în geantă, de 60 grade, din care am băut circa 100 ml, dar fără să mai cobor la demisol la toaletă. Am ieșit direct afară, și în acel moment aveam o stare de beție. Medicamentele cu alcoolul nu fac "casă bună". Nu îmi amintesc ce medicamente. Am luat medicamente - Prostenal pentru prostată, medicamente pentru eczemele pe piele - zona zoster. Aveam prescripția medicală, am depus-o la dosarul pe rol. Am anexat la dosarul x prescripția medicală, și dețin o copie, pe care o pot trimite la dosarul cauzei.

Nu am realizat nimic din ce am făcut după aceea. Am luat o mașină de ocazie spre Sighet și acolo am fost oprit de poliție. Am oprit mașina, a avenit poliția, mi-au pus cătușe, am fost dus la secția de poliție, cu îmbrâncelile de rigoare.

Nu există nicio dovadă că eu am intrat acolo, deși sunt camere de supraveghere, nu există amprente, urme de pași, martori, nicio dovadă că eu am intrat acolo. Mi s-a spus că nu funcționează camerele de supraveghere. Ei au crezut că pot rezolva între ei, colegial.

Întrebări formulate de apărătorul inc. A.: ce v-a spus șeful poliției de la Vișeul de Sus, ca să dați declarație? R: când am ajuns la Vișeul de Sus, am fost dus la sediul poliție, unde mă aștepta comandatul poliței - O. îi zice în zonă, dl P.. Acesta se dă prieten pe lângă mine, stilul poliției. Acesta m-a sfătuit să recunosc că eu am fost acolo, deși eu nu am recunoscut niciodată, pentru că există riscul să mă condamne în celălalt dosar. A spus așa: Băi A., vezi că nu există nicio dovadă, ca să nu te condamne în celălalt dosar în care ești cercetat tot de N., recunoaște. Nu știu, cu intenție bună sau intenție rea, O. m-a sfătuit astfel. Ce a urmat rezultă din dosarul parchetului și a instanței de judecată. interesant este faptul că după ce s-a încheiat urmărirea penală, judecătoarea de la Baia Mare, a încheiat și celălalt dosar, chiar dacă cu o soluție de achitare. după ce și-a făcut N. programul s-a încheiat dosarul cu o achitare, însă au fost 13 termene de judecată în care am fost citat, iar martorii au fost aduși chiar și cu mandate de aducere.

La interpelarea instanței de a relata despre dispozitivul găsit la Tribunalul Maramureș inculpatul a precizat: nu mă interesează, nu e problema mea".

- 21 noiembrie 2019, când actele medico-legale primite de la Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București au fost transmise Comisiei de Avizare și Control Cluj-Napoca și au fost audiați martorii B. și D.,

Martorul B. a declarat:

"Mențin declarațiile pe care le-am dat în cauză atât în fața procurorului, cât și în fața instanței de fond.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: L-ați văzut pe inculpatul A. în data de 23 noiembrie 2016 în incinta Tribunalului Maramureș? Răspunsul martorului: La interpelarea prealabilă a instanței, arăt că îl recunosc pe inculpatul A., care se află astăzi în sala de judecată lângă apărătorul său. Referitor la întrebarea apărătorului, arăt următoarele: Fiind de serviciu la Punct control acces al Tribunalului Maramureș, l-am întâlnit când dânsul a intrat în instituție. În momentul când i s-a făcut controlul bagajului, atunci l-am întâlnit.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Cine l-a anunțat de existența unui dispozitiv la toaleta tribunalului? Răspunsul martorului: Cei doi martori, care nu sunt prezenți azi au venit și m-au anunțat de existența acelui dispozitiv, în toaleta bărbaților, de la demisol.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Ați văzut personal acel dispozitiv, îl puteți descrie, formă dimensiuni, cum arăta? Răspunsul martorului: Da. L-am văzut personal. Avea patru tuburi, o baterie, mai multe fire, conductori electrici și un bec, care funcționa. Era foarte apropiat de realitate, ceea ce vezi în filme. Un dispozitiv ca o bombă, asemănător, aproape identic construit.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Ce dimensiune avea? Răspunsul martorului: Din relatările dânsului, avea conținut de pământ. Noi nu am putut constata ce are, dar ca formă și dimensiuni 15 cm pe 15 cm și lung de 20 cm, legate între ele cu bandă izolatoare. Am auzit că a afirmat că a conținut pământ, iar tuburile erau din carton. Acestea le-am aflat ulterior zilei de 23 noiembrie 2016.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Cum păreau persoanele care l-au anunțat de existența acestui dispozitiv, în sensul dacă erau speriate ori panicate? Răspunsul martorului: Când au venit erau un pic surprinși și panicați, dar nu își dăduseră seama exact despre ce este vorba. Doar așa m-au anunțat, că este un dispozitiv asemănător cu o bombă.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Din momentul când l-ați controlat, l-ați mai văzut în ziua aceea pe inculpat? Răspunsul martorului: Nu pot să afirm cu precizie dacă l-am mai văzut la ieșire, deoarece în ziua respectivă erau în jur de 900 de persoane intrate prin Punct-control acces."

Martorul D. a declarat:

"Mențin declarațiile date la procuror și la Curtea de apel Cluj.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Îl recunoașteți pe inculpatul A.? Răspunsul martorului: Da, îl recunosc.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: În ce context l-ați văzut pe acesta? Răspunsul martorului: Dl. A. avea un dosar pe rolul instanței Trib. Maramureș, dar nu pot preciza de câți ani.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: În ziua respectivă, de 23 noiembrie 2016, vă aflați la Punct control acces al Tribunalului? Răspunsul martorului: Eram în sprijinul colegului care era la Postul de pază și acces, fiind șef de schimb.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: L-ați controlat pe inculpat? Ce avea în diplomat? Răspunsul martorului: Cred că un C. proc. pen. și ceva ziare.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Ați văzut dispozitivul care a fost găsit la toaleta Trib. Maramureș? Dacă da, vă rog să îl descrieți. Răspunsul martorului: Da, l-am văzut. Patru tuburi de aprox. 15 cm și diametru de vreo 3, umplute cu ceva, o baterie, un bec led, de lanternă și patru conductori electrici.

La interpelarea apărării arăt că erau umplute cu ceva, compoziție solidă, dar nu pot preciza cu ce.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Considerați că acest dispozitiv ar fi putut produce distrugeri, pagube? Răspunsul martorului: Având în vedere că nu sunt specialist în obiecte pirotehnice, nu pot preciza că era periculos sau nu, dar pentru mine era un obiect suspect.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Persoanele care au găsit acest dispozitiv suspect cum vi s-au părut? Erau îngrijorate, panicate, le era frică? Răspunsul martorului: Da. Erau panicate.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: L-ați mai văzut pe inculpat după controlul bagajelor în incinta tribunalului? Răspunsul martorului: Da, avea un dosar pe rol.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Acel dispozitiv pe care l-ați văzut putea să intre în diplomatul pe care îl avea și pe care l-ați controlat? Răspunsul martorului: Asamblat nu, dar putea fi ascuns în alte părți, mă refer la hainele cu care era îmbrăcat, având în vedere că era luna noiembrie.

Întrebare adresată de către apărătorul din oficiu al inculpatului: Dacă ați văzut acel dispozitiv, din ce material era confecționat? Răspunsul martorului: Părerea mea este că hârtie, carton.

Întrebare adresată de către procuror: Dacă martorul părea sub influența băuturilor alcoolice? Răspunsul martorului: Nu părea, era dimineața."

- 23 ianuarie 2018, când s-a pus în discuția părților adresa sosită de la Comisia de avizare și control a actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca care, având în vedere Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 241 din 21 februarie 2012 și Certificatul medico-legal nr. 106 din 8 februarie 2013, a precizat că nu avizează conținutul și concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 1999 din 14 decembrie 2016 și a recomandat efectuare unei noi expertize medico-legale psihiatrice.

Apărătorul din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., a arătat că în raport de situația care rezultă din actele de la dosar se impune efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice în vederea lămuririi situației clientului său, pentru a se vedea dacă există cazul de impunitate prevăzut de dispozițiile art. 28 din C. pen.

Apelantul intimat inculpat A., a apreciat că nu există nici o dovadă care să îl incrimineze că ar fi fost autorul acelei bombe și a considerat că nu este necesară efectuarea unei noi expertize și nu își dă acordul în acest sens.

Instanța de apel a acordat posibilitatea apărătorului să ia legătura cu inculpatul pentru lămurirea contradicției constând în aceea că apărătorul a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, iar clientul său refuză, apreciind că nu este necesară.

Reprezentantul Ministerului Public, a precizat că față de solicitarea apărătorului inculpatului de a nu renunța la efectuarea unei noi expertize, pasul care trebuie efectuat ar fi urmarea procedurii prevăzută de dispozițiile art. 248 din C. proc. pen., respectiv internarea nevoluntară a inculpatului într-un spital în vederea efectuării expertizei.

Instanța de apel l-a întrebat încă o dată pe inculpatul A. dacă își dă consimțământul pentru efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, iar acesta a dat un răspuns negativ, astfel că, după deliberare, a constatat că nu poate dispune contra voinței inculpatului efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice, care presupune explicit acordul acestuia, astfel încât urmează ca probatoriul să fie evaluat în raport de probele administrate. La același termen au fost audiați martorii H. și L., iar apoi au avut loc dezbaterile.

Martorul H. a declarat:

"Îmi mențin declarațiile date în fața instanței de judecată, la Cluj, precum și pe cele de la Vișeu din fața organelor de urmărire penală.

Întrebare adresată de către apărătorul ales al inculpatului: În ce împrejurări l-ați cunoscut pe inc. A.? Răspunsul martorului: Nu l-am cunoscut pe dl. A., nu am avut niciodată nicio vorbă. Am plecat cu mașina mea personală în stația magazinului Q., eram cu o vecină de-a mea, I., ascultată ca martor și mi-o făcut cu mâna și am oprit și am luat-o pe dna I., și a spus să o iau și pe ea la Baia Mare că se duce și ea la spital. În acele momente a venit un domn pe care nu îl știam, dar despre care am aflat ulterior că se numește A. și este cel care este în sală. Cred, nu sunt foarte sigur. Dânsul a venit la mine și mi-a spus să îl iau la spital că este bolnav cu prostata. Eu i-am dus în fața spitalului pe cei doi și i-am lăsat în fața spitalului și m-am dus să îmi rezolv problemele personale. În timpul când s-au dat jos i-am lăsat numărul de telefon dnei I. că mi-a spus să o iau la întoarcere. Tot atunci mi-a luat numărul de telefon și domnul A. și dna I. o spus că ea mă așteaptă în parcare la magazinul Maramureș.

Am trecut prin fața autogării și l-am văzut, la sensul giratoriu, pe trotuar, pe dl. A. mergând spre autogară și am oprit și l-am luat de acolo. Parcă a făcut cu mâna dar nu sunt sigur. M-am dus în parcare la magazinul Maramureș și am luat-o pe dna I.. Apoi ne-am continuat drumul și am revenit la Vișeu.

Când am ajuns la intrarea în Sighet dl. A. vorbea la telefon, dar eu nu am fost atent la ceea ce discuta. La un moment dat i-a spus interlocutorului că trebuie să vorbească cu mine, conducător autoturism, care să opresc într-un loc stabilit de ei. În momentul în care am luat telefonul la care a vorbit dl. A., interlocutorul mi-a spus că este un lucrător de poliție de la Poliția criminalistică din Baia-Mare, dar să nu spun acest lucru dlui A. și să opresc în locul ce-l vor stabili de comun acord. Ulterior, am aflat că polițistul i se prezentase dlui A. ca fiind șeful unei baze de transport. Am oprit și am așteptat, neștiind despre ce este vorba. A venit o mașină a Poliției și ne-a dus la Poliția Sighetul Marmației. Eu și dna I. ne-am deplasat la sediul poliției cu mașina mea, iar dl. A. a fost urcat în mașina poliției. În sediul poliției nu am făcut ni