ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 937/2019

Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015 pe rolul Curții de Apel Galați, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anularea Deciziei nr. 20.681/09.06.2015 de soluționare a contestației și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/31.03.2015.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 299 din 7 decembrie 2015 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosar nr. x/2015, a fost admisă cererea; au fost anulate Decizia nr. 20681/09.06.2015 și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/31.03.2015 emise de pârâtă și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5050 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea în parte a sentinței și în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată. 3.1. În motivarea recursului, s-au arătat următoarele: 3.1.1. Primul motiv de casare are în vedere greșita interpretare către instanța de judecată a normelor legale privind crearea condițiilor artificiale, motiv de recurs ce se circumscrie dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În ceea ce privește avantajul necuvenit (condițiile artificiale) creat de intimata reclamantă, se arată că art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a Eco-condiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că aceste condiții de punere în aplicare a textului de lege necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv, elemente care sunt prezentate în titlul de creanță contestat. Potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligația autorității să demonstreze că în fapt beneficiarul/beneficiarii proiectului/proiectelor supus/supuse controlului nu poate/pot atinge obiectivul măsurii accesate. Potrivit celui de al doilea element, respectiv elementul subiectiv, este necesar să se identifice elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În ceea ce privește identificarea elementelor de legătură dintre beneficiar/beneficiari și alte entități juridice implicate (acei indicatori menționați în Nota directoare pentru Auditori nr. 22) care să arate modalitatea concertată a beneficiarilor cu scopul clar de a eluda normele legale și procedurale în vederea obținerii finanțării nerambursabile, acestea au fost prezentate în cuprinsul titlului de creanță contestat (principalul client de prestări servicii a fost S.C. B. S.R.L.; sprijinirea de către S.C. B. S.R.L. a S.C. A. pentru obținerea creditului de investiții; reprezentantul legal al proiectului împuternicește cu drepturi depline pe acționarul majoritar al S.C. B. S.R.L. să îl reprezinte; echipamentul pentru recoltat furaje achiziționat în cadrul proiectului este un utilaj specific fermelor de creștere a animalelor, fiind utilizat la recoltarea furajelor verzi necesare preparării silozului; numărul de ore de funcționare înregistrat de indicatoarele de bord ale tractorului x, identificat cu seria x84, la data controlului este foarte mare în raport cu serviciile facturate). Toate acestea reprezintă indicatori ("stegulețe roșii") care priviți separat nu constituie nereguli, dar însumați și priviți în ansamblul lor au dus la concluzia unei coordonări deliberate a S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L. și S.C. E. S.R.L., ducând la indiciile existenței unor condiții artificiale în scopul obținerii unui ajutor financiar nerambursabil necuvenit. În ceea ce privește avantajul necuvenit, care contravine obiectivelor măsurii accesate, obținut de beneficiar, se arată că Măsura 312 se încadrează în Axa III - "Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale" și are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de munca și a veniturilor adiționale iar ca obiective specifice: crearea și menținerea locurilor de munca în spațiul rural; creșterea valorii adăugate în activitatea non-agricole; crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro-întreprinderi. În urma finanțării primite, un beneficiar este obligat să atingă prin proiectul implementat toate obiectivele impuse de măsură, îndeplinirea acestora nefiind facultativă sau selectivă. Astfel, pentru acest element, societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă și de a consolida astfel structura economică în zona rurală, ci o societate care are scopul clar de a obține în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condițiile în care relațiile comerciale s-au desfășurat într-o proporție covârșitoare între beneficiar și entități ce au aceeași asociați/administratori din același grup, fiind astfel distrusă din fașă posibilitatea ca un eventual solicitant de finanțare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanțare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piață, în condițiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca și prețuri practicate/volum activitate, de un singur grup, iar locurile de muncă create nu reprezintă un plus în condițiile în care 3 din cei 8 angajați activi ai intimatei au fost angajați ai S.C. B. Rezultă astfel că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 72 alin. (1) din Regulamentul nr. 1698/2005, text de lege care impune recuperarea ajutorului financiar în condițiile în care se "creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice". De asemenea, relevantă în prezenta cauză, în ceea ce privește legătura dintre entitățile juridice/fizice, este o altă interpretare obligatorie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, respectiv Cauza C-110/13, hotărârea din 27 februarie 2014, HaTeFo împotriva Finanzamt Haldensleben. Astfel, în urma acestei hotărâri pronunțată de OUE, poate fi interpretată ca "afiliere" legătura identificată: - prin prisma prevederilor articolului 3, aliniatul 3, paragraful 1; - prin prisma unor raporturi atât juridice, cât și economice stabilite între întreprinderi, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează în mod concertat, chiar și atunci când între acestea nu există în mod formal vreuna dintre relațiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf; - prin prisma unor persoane fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor, influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic chiar și în condițiile în care nu există relații contractuale între aceste persoane și nici o constatare a intenției lor de a eluda definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii. Pe cale de consecință, modalitatea în care asociații entităților juridice implicate au concertat la implementarea proiectului, dovedește pe deplin existența "grupului" economic, astfel că, toate aspectele menționate în titlul de creanță confirmă pe deplin neregula identificată recurentă. 3.1.2. O altă critică are în vedere greșita interpretare a clauzelor contractuale, respectiv cele care obligă beneficiarul la respectarea condițiilor de selecție și eligibilitate. Instanța de fond reține în considerentele hotărârii că "deși pârâta reține că nerespectarea criteriului referitor la demonstrarea viabilității investiției, în raport de faptul că la un anumit moment în cursul anului 2014 societatea înregistra pierderi și datorii, aceasta nu indică temeiul legal care ar justifica recuperarea integrală a finanțării acordate într-o asemenea situație." Contrar celor menționate, recurenta a prezentat cadrul legal care sancționează nerespectarea criteriilor de eligibilitate și selecție, criterii pe care beneficiarul finanțării s-a obligat să le respecte pe toată durata de valabilitate a contractului. Astfel, conform Anexei I - Prevederi generale, parte integrantă a contractului, art. 3 alin. (1): "Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și selecție înscrise în cererea de finanțare". De asemenea, în declarația F - Declarație pe propria răspundere a solicitantului, la punctul 2, beneficiarul s-a obligat să respecte condițiile de eligibilitate pe o perioadă de minim 5 ani de la finalizarea proiectului iar la punctul 8 a menționat că este de acord ca în cazul în care nu va respecta cele asumate "proiectul să devină neeligibil în baza criteriului Eligibilitatea solicitantului sau contractul să fie reziliat". Pe cale de consecință, în raport de cele identificate în urma controlului, respectiv datoriile fiscale restante către bugetul consolidat al statului, datoriile către instituțiile bancare și lipsa activității în anul 2014, raportat, de asemenea, și la clauzele contractuale incidente, Autoritatea în mod legal a stabilit că nerespectarea celor două criterii de eligibilitate EG 2 "Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiției" și EG 3 "Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate" duce la încetarea contractului și recuperarea sumelor de bani acordate cu titlu de finanțare comunitară. 3.1.3. Un ultim aspect se referă la reținerea instanței de fond privind o eventuală culpă a autorității, respectiv la faptul că autoritatea pârâtă și-a fundamentat concluzia pe de o parte pe elemente cunoscute de aceasta încă de la data aprobării finanțării. Recurenta a arătat că atribuțiile și activitățile desfășurate de serviciile din cadrul autorității sunt clar definite, și, astfel, nedepistarea neregulilor la momentul săvârșirii acestora de către beneficiar în diferitele etape procedurale de selecție sau implementare a proiectului, nu este un motiv care să atragă exonerarea răspunderii beneficiarului față de autoritatea contractantă, cu atât mai mult cu cât din aspectele constatate de echipa de control emitentă a procesului-verbal de constatare reies în clar neregulile rezultate din verificările efectuate, iar conform art. 5 alin. (2) din contractul de finanțare, autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată ulterior prin constatarea de nereguli. Chiar dacă ar aduce în discuție prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul UE nr. 65/2011, articol care precizează că "Obligația de rambursare prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil", pentru a se putea discuta aplicabilitatea acestui text de lege este necesară întrunirea cumulativă a celor două condiții, respectiv eroarea autorității și nedepistarea acesteia de către beneficiar în mod rezonabil. Or, în situația în care este dovedită clar intenția beneficiarului de eludare a normelor legale prin crearea în mod artificial a condițiilor de obținere a ajutorului financiar nerambursabil, este evident că nu se pune în discuție o eroare ce nu a fost depistată de beneficiar în mod rezonabil, ci doar nedepistarea neregulii de către autoritate într-o anumită etapă procedurală a proiectului. Mai mult, chiar dacă ar accepta și această opinie a reclamantei potrivit căreia recurenta avea posibilitatea de a verifica, anterior selectării cererii de finanțare, toate aspectele menționate în procesul-verbal de constatare, acest lucru nu este de natură să conducă la ideea că neregulile constatate nu există, iar autoritatea nu este obligată la efectuarea controalelor ori că neregulile nedescoperite anterior conduc la anularea implicită a celor descoperite în faza de control ex-post. De altfel, în privința acestei situații, al neobservării sau chiar aprecierii diferite anterioare de către autoritățile de monitorizare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de l'lnterieur, de l'Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l'lmmigration din 21 decembrie 2011, aplicând prin analogie raționamentul din Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006. Astfel, Curtea a arătat că "împrejurarea că autoritățile competente ar fi fost informate de beneficiarul subvenției cu privire la alegerea cocontractantului înainte chiar de lansarea procedurii de cerere de ofertă care avea ca obiect atribuirea contractului de achiziții publice în cauză, aceasta nu influențează, ca atare, calificarea drept "abatere" în sensul articolului 1 al doilea paragraf din Regulamentul nr. 2988/95". Curtea de Justiție a Uniunii Europene conchide astfel, răspunzând celei de-a doua din întrebările preliminare că, "nerespectarea de către o autoritate contractantă care beneficiază de o subvenție FEDR a normelor privind atribuirea contractelor de achiziții publice prevăzute de Directiva 92/50, cu ocazia atribuirii contractului care are ca obiect realizarea acțiunii subvenționate, constituie o "abatere" în sensul art. 1 din Regulamentul nr. 2988/95 chiar dacă autoritatea națională competentă nu putea să ignore, cu ocazia acordării acestei subvenții, că beneficiarul decisese deja cărui prestator urma să îi încredințeze realizarea acțiunii subvenționate". În Cauza C-94/05 Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, Curtea a reținut totodată că principiul protecției încrederii/așteptării legitime nu poate fi invocat împotriva unei dispoziții clare a dreptului comunitar și nici comportamentul unei autorități naționale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii, care este contrar acestuia din urmă, nu poate crea, pentru un operator economic, o încredere legitimă privind posibilitatea de a beneficia de un tratament contrar acestui drept comunitar. Față de cele de mai sus, rezultă că interpretarea instanței de fond privind o eventuală culpă a Autorității este una contrară normelor de drept material. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 483 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. 3.2. Apărările intimatei Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele: 3.2.1. Instanța de fond a motivat că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru a constata existența condițiilor artificiale. Nicio constatare a intimatei nu vizează dimensiunea economică a societăților pe care le acuză de coluziune în accesarea fondurilor europene. Așadar, și dacă s-ar adeveri toate suspiciunile intimatei privind legătura dintre intimata și S.C. B. S.R.L., tot nu s-ar putea discuta despre crearea artificială a condițiilor de accesare întrucât grupul de firme nu ar depăși dimensiunea microîntreprinderii. Cât privește latura obiectivă a acestei abateri, intimata susține că proiectul nu ar fi ajutat la atingerea a două obiective specifice Măsurii 312: crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural; crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală de către microîntreprinderi. Intimata a arătat că beneficiarul are ca obligație să implementeze proiectul, iar selecția proiectelor pentru realizarea obiectivelor măsurilor este obligația agenției, fiindcă din acest motiv intimata este acreditată ca agenție de management. Cât privește crearea de locuri de muncă în mediul rural, chiar instanța reține în motivare că intimata a creat locurile de muncă la care s-a angajat. Mai mult, instanța de fond arată că nu are nicio importanță dacă 3 dintre angajați au lucrat la S.C. B., acest fapt nefiind interzis; recurenta nu face distincția între loc de muncă și angajat, loc de muncă fiind definit de Comisia Europeană ca "potențial de angajare". Conform Deciziei 2006/144/CE privind orientările strategice pentru dezvoltare rurală, document care stă la baza setului de regulamente sectoriale (1698/2005, 1290/2005, 1974/2006, 1975/2005 care privesc F.E.A.D.R. dar și celelalte care privesc F.E.O.G.A. -celălalt fond destinat agriculturii) se arată că: "resursele alocate domeniilor diversificării economiei rurale și al calității vieții în zonele rurale în cadrul axei 3 ar trebui să contribuie la prioritatea generală de creare a unor posibilități de angajare și a condițiilor de creștere economică." De asemenea, și Curtea de Conturi a UE și toate celelalte instituții, când se referă la locuri de muncă se referă la posibilități de angajare. Numărul de angajați înseamnă întâlnirea ofertei de loc de muncă cu cererea de muncă, sau întâlnirea "posibilității de angajare" cu "voința de angajare". Mai mult, Raportul Special nr. 6/2013 al Curții de Conturi a UE se arată că e responsabilitatea autorităților de management de a selecta proiectele cu potențial de creare a locurilor de muncă, Curtea de Conturi sesizând faptul că s-au investit și 215.000 euro pentru crearea unui singur loc de muncă. Intimata a creat locurile de muncă la care s-a angajat în proporție de 100%, reproșându-i-se chestiuni nesancționate de vreo reglementare. În ceea ce privește diversificarea serviciilor în spațiul rural, recurenta avea posibilitatea ca prin criterii de selecție să dirijeze fondurile pentru investitorii în centre Spa & wellness în zona rurală sau în alte activități non-agricole pentru realizarea diversificării serviciilor, dacă considera de cuviință. Deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene pe care recurenta le invocă nu au legătură cu speța de față, nefiind esențial pentru speța de față dacă intimata este sau nu grup de firma cu S.C. B. S.R.L. În concluzie, în ce privește crearea artificială a condițiilor de accesare, recurenta nu s-a raportat corect la conținutul real al abaterii și nu a făcut nicio constatare privind dimensiunea economică a aplicanților, nu a dovedit coluziunea aplicanților și nu a furnizat nici măcar un indiciu privind latura obiectivă a abaterii, susținerile recurentei inculpând-o chiar pe aceasta. 3.2.2. Instanța a arătat că nu există obligația respectării criteriilor de eligibilitate și de selecție pe toată durata de valabilitate a contractului. Instanța de fond a arătat în mod corect că art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005 - principiul perenității operațiunilor Comisiei Europene stabilește care sunt obligațiile ce trebuie respectate de un beneficiar după perioada de implementare. De asemenea, instanța de fond a arătat și că autoritatea pârâtă avea ca limite ale obiectivelor controlului ex-post cele prevăzute la art. 29 din Regulamentul (CE) 65/2011, respectiv verificarea angajamentelor în conformitate cu articolul 72 alin. (1) din Regulamentul (CE) 1698/2005; prin urmare, nefiind constatată o încălcare a articolului menționat, măsura dispusă prin actele contestate este contrară prevederilor comunitare enunțate. Intimata încearcă să combată dispozițiile clare ale regulamentelor europene cu dispoziții care ar fi inserate în contractul de finanțare și cu invocarea declarației tip F. Intimata a arătat că forța juridică a regulamentelor comunitare este net superioară dispozițiilor invocate de către intimată, mai ales că dispozițiile comunitare avute în vedere de instanța de fond sunt regulamente sectoriale cu prevederi specifice fondurilor accesate de reclamantă și pe care intimata avea obligația să le transpună corect în legislația națională. De asemenea instanța de fond a arătat în mod corect că deși în procesul-verbal sunt menționate constatări la faptul că beneficiarul a realizat venituri sub estimări și înregistrează pierderi din activitatea de exploatare și implicit nu a realizat viabilitatea minimă obligatorie, pârâta nu califica aceste constatări ca fiind încălcări ale dispoziției art. 72 din Regulamentul (CE)1698/2005, de natură a justifica retragerea integrală a finanțării. Constatările referitoare la criteriile de eligibilitate și de selecție sunt inutile și exced în mod evident cadrului legal, recurenta fiind într-o gravă eroare, încurcând obiectivele activității de evaluare cu scop statistic cu activitățile de control. Învederarea nerespectării criteriilor de eligibilitate și de selecție nu sunt argumente pentru care un proiect își poate pierde eligibilitatea fiindcă nu au nicio legătură cu prevederile art. 72 din Regulamentul (CE) 1698/2005, așa cum arată și instanța de fond. 3.2.3. Instanța de fond a reținut că abaterea privind crearea artificială a condițiilor de accesare trebuia constatată la data aprecierii cererii de finanțare și nu în ex-post. Recurenta susține că instanța de fond ar fi reținut în mod greșit că autoritatea pârâtă și-a fundamentat concluzia pe elemente cunoscute de aceasta încă de la data accesării. Recurenta nu contrazice această afirmație, dar încearcă să argumenteze faptul că eroarea de apreciere nu o lipsea de dreptul de a constata așa-zisa abatere într-un termen rezonabil. Pentru constatarea creării artificiale a condițiilor de accesare, termenul până la care se poate constata această abatere rezultă din chiar textul de incriminare: " (...) nu se efectuează nicio plată." Așadar, chiar dacă s-ar admite că abaterea de creare artificială a condițiilor de accesare nu a fost constatată din eroare la data analizării cererii de finanțare și că ar exista un termen rezonabil de constatare, recurenta trebuia să ridice obiecțiuni la data analizării cererii de plată. În loc de aceasta, pârâta invocă crearea artificială a condițiilor de accesare într-un control ex-post, la aproximativ 7 ani de la data analizării cererii de finanțare și 4 ani de la data cererii de plată. Cauza C-94/05 invocată de intimată se referă la situația în care un beneficiar autoritate publică teritorială a atribuit concesiunea investiției realizate cu sprijinul fondurilor comunitare fără licitație, deci nu are nicio legătură cu speța de față. În drept, au fost invocate prev. art. 205 din C. proc. civ. 3.3. Răspunsul la întâmpinare Recurenta-pârâtă nu a formulat răspuns la întâmpinare, deși întâmpinarea i-a fost comunicată în termenul legal.

Procedura de soluționare a recursului 4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 ianuarie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la raport. Prin încheierea din 18 aprilie 2018, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și că nu sunt îndeplinite condițiile pentru soluționarea recursului conform art. 493 alin. (5) sau (6) din C. proc. civ. pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. și a fixat termen de judecată pe fond a recursului. 4.2. La termenul din 2 octombrie 2018, a fost citat administratorul judiciar S.C. F. al intimatei-reclamante.

Asupra recursului de față 5.1. Situația de fapt reținută de prima instanță Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și înregistrat sub nr. x/31.03.2015, s-a stabilit în sarcina reclamantei S.C. A. S.R.L. o creanță bugetară rezultată din nereguli în sumă de 852.873,90 RON, din care 682.299,12 RON contribuție din fonduri U.E. și 170.574,78 RON - contribuție publică națională de la bugetul de stat. În procesul-verbal contestat s-a menționat că, în urma verificărilor efectuate de A.F.I.R. - Direcția Control și Antifraudă asupra Proiectului nr. x/06.07.2010 "Crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către microîntreprinderea S.C. A. S.R.L.", al cărui beneficiar este S.C. A. S.R.L, au fost identificate o serie de elemente care analizate unitar conduc la concluzia că beneficiarul finanțării nerambursabile a devenit neeligibil pentru cofinanțarea Comunității datorită împrejurării că beneficiarul a utilizat bunurile achiziționate prin proiect pentru prestarea de servicii pe care nu le-a evidențiat în documente comerciale și financiar contabile. De asemenea, au mai fost identificați o serie de factori care analizați în mod unitar conduc la concluzia că S.C. A. S.R.L. a fost creat în mod artificial pentru a deservi interesele S.C. B. S.R.L. Astfel, cu ocazia controlului au fost identificate următoarele elemente: - Reprezentantul legal al S.C. A. S.R.L, d-na G. a mandatat, conform procurilor anexate la dosarul cererii de finanțare, pe dl. H., asociat unic la S.C. B. S.R.L, să reprezinte societatea atât în ceea ce privește relațiile comerciale, cât și în relația cu A.F.I.R. Conform Adresei nr. x/12.11.2014 emisă de Inspecția Muncii și înregistrată la A.F.I.R. sub nr. x/18.11.2014, s-a constatat faptul că H., a activat ca angajat la S.C. B. S.R.L. în perioada 27.08.2010 - 29.04.2013 în funcția de director general societate și ca angajat la S.C. A. S.R.L. cu începere de la 10.05.2013 în funcția de șef coloană auto); - începând cu 02.09.2011, dată la care au fost recepționate primele utilaje, și până la 31.12.2013, principalul client al S.C. A. S.R.L. a fost S.C. B. S.R.L; - dl. H. și S.C. B. S.R.L. au sprijinit S.C. A. S.R.L. în demersurile de obținere a creditului de investiții; - numărul de ore de funcționare înregistrat de indicatoarele de bord ale tractorului x, identificat cu seria x84, la data controlului este foarte mare în raport cu serviciile facturate; - S.C. A. S.R.L. nu a desfășurat activitatea cofinanțată în anul 2014, decât ulterior vizitei pe teren efectuată de reprezentanții A.F.I.R. (14.10.2014), respectiv în data de 03.11.2014 a încheiat Contractul de prestări servicii cu S.C. I. S.R.L., județul Constanța; - S.C. A. S.R.L. a invocat ca principal motiv al nedesfășurării activității în anul 2014 seceta excesivă din lunile iulie, august și septembrie 2014, fără a prezenta documente probante emise de autorități competente care să demonstreze starea de forța majoră, respectiv seceta. Mai mult decât atât, S.C. A. S.R.L. putea să desfășoare activitatea cofinanțată în lunile premergătoare perioadei iulie - septembrie, deoarece activitatea agricolă cu utilajele achiziționate prin proiecte desfășoară pe parcursul întregului an. Ca temei de drept al emiterii procesului-verbal au fost menționate la Capitolul 7 din procesul-verbal următoarele temeiuri legale: - Art. 71 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime; prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală; prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală; prevederile art. 60 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune; art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011 cu modificările și completările ulterioare; prevederile din Contractul de Finanțare x/06.07.2010 (art. 1 alin. (3) din Contractul Cadru - "Obiectul Contractului" Art. 1 Obligații Generale - din Anexa 1 "Prevederi Generale" Art. 3 alin. (1) Obligații - din Anexa 1 "Prevederi Generale" Art. 8 din Anexa I "Monitorizarea și evaluarea proiectului" Art. 13 alin. (2), 17(3) din Anexa I "Eligibilitatea cheltuielilor", reținându-se că nu se respectă: Criteriul de eligibilitate EG 2 "Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiției", Criteriul de eligibilitate EG 3 "Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate"). Având în vedere aspectele mai sus menționate, echipa de control a considerat că derularea activității din cadrul proiectului de investiții derulat de S.C. A. S.R.L s-a făcut cu încălcarea descrierilor din cererea de finanțare, parte integrantă a contractului de finanțare, motiv pentru care a constatat că aplicația depusă de S.C. A. S.R.L a devenit neeligibilă pentru co-finanțarea comunității, ca urmare a încălcării dispozițiilor contractuale și legale mai sus menționate. Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta A. S.R.L. a formulat contestație, iar prin Decizia nr. 20681/09.06.2015 emisă de A.F.I.R. contestația formulată de A. S.R.L. a fost respinsă, menținându-se debitul stabilit prin titlul de creanță contestat. Prin Decizia de soluționare a contestației, s-a reținut că prin Procesul-verbal au fost identificate elementele obiective, subiective și de coordonare, elemente care analizate individual par a fi simple coincidențe ce nu atrag atenția asupra existenței vreunei nereguli în implementarea proiectului, însă coroborate și analizate simultan și comparativ, se concluzionează că au fost create condiții artificiale în scopul obținerii finanțării nerambursabile. Referitor la aplicarea principiului proporționalității, comisia de soluționare a contestației a precizat că deși, în Procesul-verbal a fost menționat articolul 71 din Regulamentul (CE) 1303/2013 care prevede retragerea sumelor plătite necuvenit proporțional cu perioada producerii abaterilor, comisia de soluționare a contestației atrage atenția asupra faptului că neregula săvârșită de S.C. A. S.R.L, respectiv crearea, împreună cu S.C. B. S.R.L., a aparentei legalității condițiilor de înființare și funcționare a S.C. A. S.R.L, afectează eligibilitatea întregului proiect și, în acest caz, nu se aplică principiul proporționalității. Referitor la solicitarea contestatarului cu privire la prelungirea valabilității Contractului de finanțare, comisia de soluționare a contestației a menționat faptul că neregula săvârșită de S.C. A. S.R.L, respectiv crearea, împreună cu S.C. B. S.R.L, a aparentei legalității condițiilor de înființare și funcționare a S.C, A. S.R.L., afectează eligibilitatea întregului proiect și, în acest caz, nu se poate prelungi valabilitatea contractului. 5.2. Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă 5.2.1. Primul motiv de casare are în vedere greșita interpretare către instanța de judecată a normelor legale privind crearea condițiilor artificiale, motiv de recurs ce se circumscrie dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În ceea ce privește crearea de condiții artificiale care au condus la cofinanțarea nelegală din partea Comunității, Înalta Curte constată că sediul materiei este reprezentat de prev. art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, conform cărora: "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste de plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor." În acest sens, este relevantă în speță Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunțată în cauza nr. C 434/12 - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, prin care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat următoarea interpretare prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011: "1) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. 2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare." 5.2.1.1. Analiza elementului obiectiv Așa cum s-a statuat în decizia amintită, prin acesta se înțeleg împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Măsura 312 se încadrează în Axa III - "Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale" și are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale iar ca obiective specifice: crearea și menținerea locurilor de munca în spațiul rural; creșterea valorii adăugate în activitatea non-agricolă; crearea și diversificarea serviciilor pentru populația rurală prestate de către micro-întreprinderi (Anexa 1 la Ordinul M.A.D.R. nr. 567/2008). În urma finanțării primite, un beneficiar este obligat să atingă prin proiectul implementat toate obiectivele impuse de măsură, îndeplinirea acestora nefiind facultativă sau selectivă. În ceea ce privește identificarea elementelor de legătură dintre beneficiar/beneficiari și alte entități juridice implicate (acei indicatori menționați în Nota directoare pentru Auditori nr. 22) care să arate modalitatea concertată a beneficiarilor cu scopul clar de a eluda normele legale și procedurale în vederea obținerii finanțării nerambursabile, acestea au fost prezentate în cuprinsul titlului de creanță contestat, dar au fost combătute de reclamantă și înlăturate prin considerentele sentinței recurate. Înalta Curte constată că, pentru a verifica corecta aplicare a legii în cauza de față, este necesară și o analiză intrinsecă a acestor elemente de legătură. (i) În ceea ce privește susținerea că principalul client de prestări servicii al reclamantei a fost S.C. B. S.R.L., prima instanță a reținut că pârâta nu argumentează în ce constă "avantajul nejustificat" de care ar fi beneficiat S.C. B. S.R.L. prin faptul că i-au fost prestate serviciile respective de către S.C. A. S.R.L. A mai reținut prima instanță că faptul că în anul 2013 un procent de 62% din serviciile prestate de către societatea reclamantă au fost prestate către S.C. B. S.R.L., societate cu sediul în aceeași localitate, nu poate reprezenta o împrejurare de natură a conduce la concluzia susținută de pârâtă, respectiv că S.C. A. S.R.L. a avut ca scop principal susținerea activităților derulate de S.C. B. S.R.L., câtă vreme din actele de control rezultă că societatea a prestat servicii și către alte entități. Înalta Curte reține ca fiind împrejurări necontestate de părți: - ponderea prestărilor de servicii în anul 2013 a fost în cuantum de 62,07% către S.C. B. S.R.L; - în perioada 18.10.2013 - 14.10.2014, reclamanta nu a făcut dovada desfășurării activității; în memoriul justificativ privind nedesfășurarea activității solicitat prin Procesul Verbal nr. 37 din 14.10.2014 și transmis cu Adresa nr. x din 24.10.2014, înregistrată la A.F.I.R. sub nr. x/29.10.2014, se menționează că nu a desfășurat activitatea cofinanțată din motive obiective (seceta excesivă din ultimele 3 luni); Înalta Curte consideră că este pertinentă susținerea recurentei-pârâte, în sensul că invocarea secetei ca și împrejurare de forță majoră nu a fost dovedită, iar pe de altă parte, nu putea acoperi toată gama de lucrări ce trebuiau și puteau fi efectuate cu utilajele achiziționate. Faptul că, ulterior controlului, reclamanta a prestat servicii către o altă societate, în baza contractului încheiat cu aceasta, nu poate acoperi neprestarea anterioară pe durata unui an calendaristic. - lipsa justificării orelor de funcționare a utilajului reprezentat de tractorul x prin contracte de prestări de servicii și facturi aferente acestora; cu privire la acest aspect, intimata-reclamantă nu a adus nicio justificare; (ii) sprijinirea de către S.C. B. S.R.L. a S.C. A. pentru obținerea creditului de investiții; - Contractul de Credit bancar nr. 7/181 din data de 08.08.2011 încheiat între J., prin care s-a contractat un credit în valoare de 56.900 euro. În vederea obținerii creditului mai sus menționat, S.C. A. S.R.L., în calitate de împrumutat, a fost susținut de dl. H. (Garant ipotecar), dna. G. (Fidejusori și avaliști) și S.C. B. S.R.L. (Codebitor). - Contractul de Credit bancar nr. 150/21.03.2013 încheiat între J., prin care a contractat un credit în valoare de 25.525 euro. În vederea obținerii creditului mai sus menționat, S.C. A. S.R.L., în calitate de împrumutat, a fost susținut de dl. H. (Garant ipotecar), dna. G. (Fideiusor și garant avalist) și dl. K. (Fideiusor și garant avalist). Astfel, se remarca faptul că implementarea proiectului de investiții promovat prin intermediul S.C. A. S.R.L. a fost susținut de S.C. B. S.R.L. (asociat unic dl. H.) și dl. H., acesta fiind împuternicit al reprezentantului legal al S.C. A. S.R.L., conform Procurii autentificată la Biroul Notarial sub nr. x/22.10.2009 și Procurii autentificată la Biroul Notarilor Publici Asociați L. și M. sub nr. x/05.07.2010. (iii) reprezentantul legal al proiectului îl împuternicește cu drepturi depline pe acționarul majoritar al S.C. B. S.R.L. să îl reprezinte (Procura autentificată la Biroul Notarial sub nr. x/22.10.2009 și Procura autentificată la Biroul Notarilor Publici Asociați L. și M. sub nr. x/05.07.2010); (iv) echipamentul pentru recoltat furaje achiziționat în cadrul proiectului este un utilaj specific fermelor de creștere a animalelor, fiind utilizat la recoltarea furajelor verzi necesare preparării silozului; Înalta Curte concluzionează că toate acestea reprezintă indicatori ("stegulețe roșii") care priviți separat nu constituie nereguli, dar însumați și priviți în ansamblul lor au dus la concluzia unei coordonări deliberate a celor două entități, ducând la indiciile existenței unor condiții artificiale în scopul obținerii unui ajutor financiar nerambursabil necuvenit. În ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor, Înalta Curte nu poate susține concluzia primei instanțe, în sensul că a fost realizat obiectivul general al Măsurii 312, precum și obiectivele specifice care vizează crearea și diversificarea serviciilor către populația rurală prestate de către microîntreprinderi. Cu privire la desfășurarea activității propuse și obiectivul diversificării serviciilor în spațiul rural, Înalta Curte a constatat deja că în anul 2013 un procent de 62% din serviciile prestate de către societatea reclamantă au fost prestate către S.C. B. S.R.L., iar că în 2014 nu s-a justificat pauza de activitate. Argumentul intimatei, în sensul că recurenta avea posibilitatea ca prin criterii de selecție să dirijeze fondurile pentru investitorii în centre Spa& wellness în zona rurală sau în alte activități non-agricole pentru realizarea diversificării serviciilor, dacă considera de cuviință, ignoră constatările concrete făcute de organul de control și obiectivele specifice la care s-a angajat intimata prin contractul de finanțare. În ceea ce privește crearea locurilor de muncă, conform Adresei nr. x/12.11.2014 emisă de Inspecția Muncii, s-a constatat faptul că 3 dintre angajații reclamantei (respectiv H., N. și K.) au fost angajați la B. S.R.L., iar 3 dintre angajați au domiciliul în mediul urban. Față de legăturile existente între cele două societăți, nu se poate reține simpla coincidență cu privire la cei 3 angajați ce au fost comuni celor două societăți; deși nu contravine expres unei norme legale, prin reunirea cu ceilalți factori deja menționați, nu face altceva decât să accentueze coluziunea ce a existat între cele două societăți. În ceea ce privește susținerea intimatei-reclamante, în sensul că recurenta-pârâtă nu face distincția între loc de muncă și angajat, loc de muncă fiind definit de Comisia Europeană ca "potențial de angajare", iar Curtea de Conturi a UE și toate celelalte instituții, când se referă la locuri de muncă, se referă la posibilități de angajare. Înalta Curte constată că ignorarea elementului de fapt legat de angajarea acelorași 3 persoane de către cele două societăți cu privire la care există suspiciune de coluziune ar însemna aplicarea fracturată a normei care interzice crearea de condiții artificiale. În concluzie, Înalta Curte constată, contrar primei instanțe, că aspectele relevate de către pârâtă constituie elemente suficiente pentru a demonstra faptul că activitatea societății reclamante nu era independentă față de activitatea celeilalte societăți și că proiectul derulat nu era apt să conducă la realizarea obiectivului măsurii 312. Astfel, în cauză era îndeplinită condiția existentei elementului obiectiv al art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, respectiv crearea de condiții artificiale pentru obținerea plăților. 5.2.1.2. Analiza elementului subiectiv Potrivit celui de al doilea element, respectiv elementul subiectiv, este necesar să se identifice elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă a făcut o corectă interpretare a prevederilor art. 44 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, reținând că, raportat la modalitatea în care asociații entităților juridice implicate au concertat la implementarea proiectului, a fost dovedită existența "grupului" economic. Înalta Curte reține că, în lumina deciziei pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (C-110/13, hotărârea din 27 februarie 2014, HaTeFo împotriva Finanzamt Haldensleben), recurenta a făcut o corectă calificare a intimatei ca fiind întreprindere constituită într-un grup economic cu societatea B. S.R.L. Astfel, instanța europeană a decis că art. 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii trebuie interpretat în sensul că unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza unor raporturi atât juridice, cât și economice stabilite între întreprinderi, că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar și atunci când între acestea nu există în mod formal vreuna dintre relațiile avute în vedere la art. 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă, și de asemenea că se consideră că acționează în mod concertat în sensul art. 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic, iar îndeplinirea acestei condiții depinde de împrejurările cauzei și nu poate în mod necesar să fie subordonată existenței unor relații contractuale între aceste persoane și nici chiar constatării intenției lor de a eluda definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări. Astfel, în urma acestei hotărâri pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, poate fi interpretată ca afiliere legătura identificată: - prin prisma prevederilor art. 3, alin. (3), parag. 1; - prin prisma unor raporturi atât juridice, cât și economice stabilite între întreprinderi, - prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează în mod concertat, chiar și atunci când între acestea nu există în mod formal vreuna dintre relațiile avute în vedere la art. 3 alin. (3) primul parag.; - prin prisma unor persoane fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor, influență care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic chiar și în condițiile în care nu există relații contractuale între aceste persoane și nici o constatare a intenției lor de a eluda definiția micro-întreprinderilor și a întreprinderilor mici sau mijlocii. Astfel, societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă și de a consolida astfel structura economică în zona rurală, ci o societate care are scopul clar de a obține în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condițiile în care relațiile comerciale s-au desfășurat într-o proporție covârșitoare între beneficiar și entități ce au aceeași asociați/administratori din același grup, fiind astfel distrusă de la început posibilitatea ca un eventual solicitant de finanțare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanțare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piață, în condițiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca și prețuri practicate/volum activitate, de un singur grup, iar locurile de muncă create nu reprezintă un plus în condițiile în care 3 din cei 8 angajați activi ai intimatei au fost angajați ai B. S.R.L. Rezultă astfel că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 72 alin. (1) din Regulamentul nr. 1698/2005, text de lege care impune recuperarea ajutorului financiar în condițiile în care se "creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unei colectivități publice". În ceea ce privește argumentul intimatei în sensul că și în ipoteza în care s-ar adeveri toate suspiciunile recurentei privind legătura dintre intimata și S.C. B. S.R.L., tot nu s-ar putea discuta despre crearea artificială a condițiilor de accesare întrucât grupul de firme nu ar depăși dimensiunea microîntreprinderii, Înalta Curte constată că este nefondat, deoarece ceea ce s-a asumat de către reclamantă, prin încheierea contractului de finanțare, era obligația de a nu crea un avantaj nejustificat unei alte întreprinderi, fără vreo specificație de amploare a activității acesteia din urmă. În ceea ce privește reținerea primei instanțe, în sensul că pârâta nu a precizat care sunt împrejurările care conduc la concluzia că s-a urmărit eludarea unor prevederi legale și care sunt prevederile a căror eludare s-a urmărit și, mai mult decât atât, nu se poate reține că elementele de fapt menționate de pârâtă pot fundamenta concluzia că intenția cu care s-a acționat a fost aceea de a obține un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor, Înalta Curte constată că, pornind de la toate elementele de fapt prezentate anterior (legăturile între reprezentanții celor două societăți, "partajarea" angajaților, ajutorul dat la obținerea creditelor, prestarea preponderentă de servicii de către reclamantă în favoarea celeilalte societăți), nu se poate ignora starea de fapt existentă între cele două societăți, pentru a se menține prezumția de bună-credință și de neurmărire a creării unui avantaj societății B. S.R.L.; prin cumulul tuturor acestor împrejurări de fapt, a fost creată o dovadă suficientă în sensul intenției reclamantei de a