ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5324/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 19 septembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul Sistem Informatic Integrat E- Administrație a chemat în judecată în calitate de pârâți Consiliul Superior Al Magistraturii - Inspecția Judiciară, precum și judecătorii A., B., C. și D., formulând plângere împotriva Rezoluției Inspecției Judiciare nr. 4939/IJ/2274/DIJ/2018 din 17 iulie 2018, comunicată la data de 6 septembrie 2018, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la Inspecția Judiciară, în vederea continuării procedurii disciplinare prin punerea în mișcare a acțiunii disciplinare față de doamnele judecător.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 601 din 19 februarie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că, potrivit art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul cererii introduse împotriva unui judecător, care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

2.2. Prin Sentința civilă nr. 111/F-CONT din data de 10 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că Legea nr. 317/2004 stabilește competența exclusivă a Curții de Apel București, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 127 din C. proc. civ. privind competența facultativă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Astfel cum rezultă din expunerea prezentată anterior, obiectul cauzei îl constituie acțiunea formulată de reclamanți împotriva Rezoluției din 17 iulie 2018, prin care Inspecția Judiciară a dispus, în temeiul art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, clasarea sesizării formulate de contestator, privind activitatea doamnelor judecător A., B., D. și C. din cadrul Tribunalului Gorj.

Înalta Curte reține că prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 529 din 16 iulie 2014, s-a constatat că sintagma "rezoluția de clasare este definitivă" din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeași lege.

Deși s-a declarat neconstituționalitatea sintagmei "rezoluția de clasare este definitivă", reținându-se că partea este lipsită de accesul la o instanță judecătorească, textul de lege nu a fost modificat și pus în acord cu cele statuate de instanța de control constituțional.

De asemenea, Înalta Curte mai reține că alin. (5) al art. 47 din Legea nr. 317/2004 prevedea că rezoluția de respingere a sesizării poate fi contestată la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

Prin urmare, în raport cu cele reținute de Curtea Constituțională în decizia amintită, în concordanță cu principiul prevăzut de art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică asemănătoare (cea mai apropiată), în speță a regimului juridic aplicabil acțiunii exercitate împotriva rezoluției de respingere a sesizării (art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată), Înalta Curte reține aplicabilitatea procedurii cuprinse în prevederea mai sus enunțată, legiuitorul dorind a institui o competentă exclusivă a acestor gen de cauze în favoarea Curții de Apel București.

Totodată, referitor la aplicabilitatea dispozițiilor art. 127 din C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării, respectiv: în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii;

Instanța reține că art. 127 din C. proc. civ. reglementează un caz de competentă facultativă în raport de calitatea părții de judecător, însă, în ipoteza în care judecătorul are calitatea de pârât, reclamantul poate alege să sesizeze fie instanța competentă, chiar dacă este cea la care judecătorul pârât își desfășoară activitatea, fie vreuna dintre instanțele arătate de legiuitor.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul Sistem Informativ Integrat E - Administrație în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecția Judiciară, A., B., C. și D. în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2019.

GGC - LM