ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5079/2019

Ședința publică din data de 25 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2016 reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 34222/15.09.2015 de soluționare a contestației formulată de S.C. A., prin care s-a respins această contestație, solicitând instanței de judecată anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/14.07.2015 privind proiectul "Centrul de activități de întreținere corporală și activități de înfrumusețare " ce face obiectul Contractului de finanțare nr. x/01.04.2011, aparținând beneficiarului S.C. A. S.R.L. proces-verbal încheiat de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și a deciziei nr. 34222/15.09.2015, de respingere a contestației împotriva acestui proces-verbal.

Prin sentința nr. 148/F/2016 din 12 octombrie 2016, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale-Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., recurs întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II.Analiza cererii de recurs

Prin cererea de recurs s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a înlăturat din soluționarea cauzei, una dintre probele esențiale, respectiv avizul de forță majoră nr. 5266/17.09.2014, emis de CCIR, prin care se atesta cazul de forță majoră petrecut în luna mai 2014.

Acest aviz de forță majoră a fost obținut de societate ca urmare a inserării în cuprinsul clauzelor contractuale a necesității dovedirii cazului de forță majoră intervenit, obligație ce ne incumbă în temeiul art. 18 alin. 2 din anexa la contractul de finanțare încheiat cu AFIR(autoritatea contractanta).

S-a apreciat că, singura autoritate competentă - în accepțiunea art. 18 alin. 2 din anexa la contract, care prevede că dovada forței majore se va realiza prin acte doveditoare emise de autoritățile competente - ce putea emite acte doveditoare a forței majore, este Camera de Comerț și Industrie.

Pentru emiterea acestui certificat, Camera de Comerț si Industrie a României a solicitat depunerea de documente doveditoare a stării de fapt și a cauzelor producerii distrugerilor, respectiv expertiza geotehnică realizată de societatea B. S.R.L., expertiză finalizată în luna august 2014.

Instanța de fond a apreciat că avizul întocmit de CCIR nu este întocmit de aceasta ca subiect de drept public în raporturi juridice de natura celor care presupun exercițiul autorității publice și nu exprimă voința de a da naștere, de a modifica sau de a stinge drepturi și obligații, in regim de putere publică, ci reprezintă doar o simplă opinie a acestei instituții cu privire la situația de fapt expusă de subscrisa, urmare a unei analize sumare.

S-a apreciat că instanța a făcut o greșită calificare atât a naturii și efectelor produse de înscrisul în sine-avizul de forță majoră, cât și a atribuțiilor pe care le are Camera de Comerț si Industrie a României, în emiterea acestor certificate de forță majoră, ignorând chiar și caracterul consultativ pe care îl poate avea acest aviz.

Mai mult, instanța fondului a trecut peste voința expresă a părților, inserată în cuprinsul clauzelor contractuale, prin care se stabilește foarte clar cum se face dovada forței majore, respectiv prin documente doveditoare emise de autoritățile competente.

Potrivit Legii 335/2007-art. 4 lit. j), singura instituție abilitată sa constate si să certifice un eveniment de forța majora, este Camera de Comerț si Industrie a României.

Totodată, în raport de prevederile legale și contactuale, efectul pe care acest înscris îl produce în relațiile contractuale dintre părți este acela de a proba existența intervenirii cazului de forță majoră.

Se susține cu referire la constatarea cazului de forță majoră, că Autoritatea Contractantă trebuia să ia act de dovezile depuse de subscrisa cu privire la existența cazului de forță majoră, momentul producerii acestuia și consecințele producerii acestuia, aceasta neavând competenta de a constata sau certifica existența unui caz de forță majoră, atribuția sa, ca parte a contractului de finanțare, fiind cel mult de verificare a situației produse și a documentelor doveditoare. Prin urmare, considerațiile echipei de control referitoare la inexistența cazului de forță majoră în cazul alunecărilor de teren ce au avut loc la în luna mai 2015 la locația Sohodol, jud. Brașov, prin care au fost afectate clădirile aparținând societății noastre, nu pot fi primite.

Potrivit dispozițiilor C. civ., forța majoră este definită la art. 1351 (2) Forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil.

În contractul de finanțare încheiat între părți, forța majoră este reglementată în cadrul art. 18 alin. l din Anexa I, cu următorul cuprins: prin forță majoră se înțelege acel eveniment imprevizibil, insurmontabil și imposibil de înlăturat, independent de voința părților contractante, intervenit după data semnării contractului, care împiedică executarea contractului și care exonerează de răspundere partea care o invocă.

În cuprinsul aceluiași articol, părțile au înțeles să definească forța majoră, prin enumerarea unor evenimente caracteristice ale forței majore, stabilind că pot constitui cauze de forță majoră calamități naturale, cum ar fi: cutremure, alunecări de teren, inundații, război, revoluție, embargou, etc.

Privita din perspectiva probatiunii, o asemenea enumerare are rolul de a stabili o prezumție relativă care operează in favoarea părții care invoca intervenția cazului de forța majora, in sensul întrunirii de către eveniment a caracterului extern, imprevizibil si absolut invincibil si inevitabil.

Partea are sarcina dovedirii celorlalte aspecte: in primul rând, existenta evenimentului, si, in al doilea rând, raportul de cauzalitate intre eveniment si neexecutarea obligației.

Mai mult, a fost întocmit un raport ISU, emis la data de 07.08.2014, ca urmare a deplasării, la acea data, a inspectorilor în teren, deplasare generată de adresa de revenire a subscrisei nr. 7698/07.08.2014 la adresa din 06.05.2014, către Primăria Bran, prin care atenționam încă o data Primăria cu privire la dezastrul produs și posibilitatea afectării rețelelor de utilități, procesul-verbal de control nr. x/11.06.2014 emis de Inspectoratul Județean de Construcții, adresa subscrisei înregistrata la Primăria Bran sub nr. x/06.05.2014, demersurile efectuate către firma de asigurări C..

Referitor la expertiza efectuata de S.C. B. S.R.L., echipa de control AFIR citează doar elementele care au fost favorizante unei alunecări de teren, iar instanța reține aceste argumente în constatarea neîndeplinirii condițiilor cazului de forță majoră, respectiv caracterul extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil al respectivului eveniment.

Referitor la aceste condiții, se ignoră concluziile expertizei tehnice întocmite, care concluzionează foarte clar, in primul paragraf la pagina 29: "Prin dimensiunile in plan si adâncime ale fenomenului care a afectat terenul de fundare a construcțiilor, creând suprafețe de rupere in teren la adâncimi de peste 10 m si in structurile construite, acesta este un fenomen natural de adâncime, care se considera ca nu putea fi prevăzut anterior."

Se mai insistă prin motive asupra:

- faptului că terenul s-a prăbușit, fundațiile ramând in terenul de fundare (înseamnă ca terenul de fundare a fost foarte bun, respectandu-se toate normele in construcții si toate recomandările studiului geotehnic).

- faptul ca alunecarea de teren a plecat de la o distanta de aproximativ 50 de metri fata de construcțiile afectate, acest teren fiind al unui vecin si fiind un teren neatins de sute de ani de construcții sau alte operațiuni, deci prăbușirea terenului a fost declanșata de un fenomen natural ce nu putea fi prevăzut.

- fotografie cu falia de teren afectata, in care se observa ca pe terenul afectat de prăbușire exista copaci de zeci de ani, care si acum sunt in picioare, prinși in rădăcini, aceasta reflectând faptul ca in zona nu au existat niciodată alunecări de teren. prăbușirea terenului a pornit de la o distanta mare de cele 2 clădiri, din lateralul clădirilor, cam 40 - 50 m, deci a pornit de pe un teren care nu avea cum sa fie influențat de cele 2 construcții.

In ceea ce privește expertiza realizată, apar relevante și următoarele aspecte:

Forajele nu au fost efectuate sub terenul pe care au fost efectuate fundațiile, ci in împrejurimi. Umplutura de care se vorbește a fost adusa in jurul construcției, neafectand terenul de fundare al construcției.

După cum expertiza reflecta foarte clar la pagina 24, au fost luate toate masurile necesare pentru siguranța construirii obiectivului si anume:

- Reprofilarea amplasamentului in principal prin excavații la partea superioara a pantei si umpluturii la baza acesteia (ded a sejetine ca umplutura a fost excavată - nu s-a fundat pe umplutura);

- Amplasarea fundațiilor la adâncimi care sa permită sprijinirea într-un teren natural considerat bun de fundare (a se reține ca fundațiile au fost turnate in teren natural bun de fundare);

- Realizarea in trepte a fundațiilor;

Amplasarea unor drenuri adiacente fundațiilor pentru colectarea si evacuarea apelor din precipitațiile infiltrate in umpluturile adiacente construcțiilor (a se retine mențiunea foarte clara a expertizei ca umpluturile sunt adiacente construcțiilor adică a fost adus pamant langa construcții).

Cu referire la criticile și afirmațiile cuprinse in procesul-verbal de constare, vizând activitatea defectuoasă și insuficientă a societății D. S.R.L., studiile geotehnice realizate de acesta societate, alegerea de metode inadecvate de prospectare a terenului de fundare, toate aceste aspecte au făcut obiectul discuțiilor și corespondenței purtată între părți, soluția tehnică fiind agreată de autoritatea contractanta la momentul implementării proiectului, respectiv anterior începerii lucrărilor de construcție.

Toate aceste aspecte legate de fundare, calitatea terenului, amplasament, au fost cunoscute de autoritatea contractanta, la fel de bine cum au fost cunoscute si de către recurentă, anterior demarării proiectului, insa, asa cum a demonstrat si studiul efectuat de B. S.R.L., cauzele care au dus la apariția acestor fenomene nu au nicio legătura cu cele reținute de către echipa de control.

Referitor la natura terenului pe care s-au realizat construcțiile, respectiv la precizarea de către echipa de control ca "studiul geotehnic nu a fost întocmit suficient de detaliat" si datorita faptului ca in acest studiu atașat la proiectul tehnic se indica faptul ca după începerea lucrărilor se va chema geotehnicianul pentru avizarea si examinarea stratului de fundare, contrar celor menționate de către echipa de control, recurenta pretinde că a respectat cu strictețe indicațiile din studiul geotehnic și din proiectul tehnic, iar in momentul in care s-au demarat lucrările s-a apelat la S.C. D. S.R.L. pentru a verifica si aviza terenul de fundare.

Tocmai datorita studiului geotehnic despre care se vorbește, la prima cerere de plata AVIZATA DE CRFIR ALBA IULIA, s-a modificat soluția pentru fundare, iar in urma efectuării noului studiu geotehnic a rezultat dispoziția de șantier nr. x/03.07.2012, care a modificat total fundațiile si structura de rezistenta a proiectului, astfel incat fundațiile si edificarea construcției s-au executat tinand cont de aceste aspect, fapt fundamentat de procesele-verbale de trasare si fundare vizate de către ISC Brașov, proiectant si expertul geotehnic S.C. D. S.R.L..

Daca s-a constatat ca sursa izvorului a fost de adâncime 2-3 m se poate observa ca s-a excavat pana la acea adâncime, chiar mai mult, conform dispoziției de șantier s-a stabilit ca fundația se va realiza la cota 4,00 m de la cota 0,00.

Referitor la mențiunea inspectorilor AFIR, preluată în argumentație de judecătorul fondului: "se remarca faptul ca abia după ce alunecările de teren afectează construcțiile, se ia decizia efectuării unui studio geo cu o acoperire mai larga si o profunzime mai mare", acestea sunt contrazise de conținutul studiului geotehnic efectuat de către S.C. D. S.R.L., care este făcut la o adâncime foarte mare si pe toata suprafața terenului aflat in proprietate S.C. A. S.R.L..

În aceste condiții față de motivul real invocat instanța de recurs are a analiza cererea din perspectiva intervenirii forței majore, celelalte aspecte invocate de intimată, respectiv nerespectarea prevederilor art. 48 din contractul de finanțare din perspectiva anunțării către AFIR a cazului de forță majoră, neputând fi analizate întrucât instanța de fond s-a pronunțat asupra acestui aspect apreciind că întârzierea transmiterii documentelor s-a făcut din motive justificate iar intimata nu a contestat pe calea recursului, nici a celui incident, cele reținute în considerente.

În ceea ce privește forța majoră interpretarea pe care instanța de fond o dă dispozițiilor legale - art. 1351 C. civ. și respectiv contractuale - art. 18 din convenția părților apare ca fiind excesiv de restrictivă.

Astfel instanța de fond postulează că Avizul de existență al cazului de forță majoră emis de către Camera de Comerț și Industrie nu ar fi act valabil, pe de o parte el nefiind act administrativ, pe de alta producând efecte doar în raporturile de drept comercial dintre de părți.

Trebuie precizat că, în trecut, când CCI era o instituție publică, ea era abilitată să emită astfel de înscrisuri certificând starea de necesitate.

După modificarea legii -Legea nr. 335/2002 a Camerei de Comerț din România au menținut această abilitare în art. 4 lit. i) care precizează că aceste camere județene "avizează existența cazurilor de față majoră și influența acestora asupra executării obligaților comercianților".

Evident din frază rezultă clar că avizul nu se emite doar în cazul obligațiilor comerciale astfel că înscrisul în discuție apare ca valid.

Este de necontestat că și Inspectoratul pentru Situații de Urgență poate constata punctual aspecte de gen, însă acest lucru nu împietează asupra avizului CCI.

Referitor la Raportul ISU, legat de caracterul insurmontabil și imprevizibil al evenimentului este de subliniat că procesul-verbal de constatare a neregulilor vădește prin el însuși grave erori de înțelegere, astfel se pretinde că, data și ora producerii evenimentului este 7.08.2014, ora 14, adică atunci când ISU a ajuns să facă constatarea, când încă din 11.06.2014 în procesul-verbal de constatare a Inspectoratului de Stat în Construcții se relevă existența cazului de forță majoră

Cât privește expertizele efectuate analiza acestora s-a făcut fragmentar și secvențial.

Nicăieri recurentului i se interzice a efectua lucrările de construcții Referitor la expertiza efectuata de S.C. B. S.R.L., echipa de control AFIR citează doar elementele care au fost favorizante unei alunecări de teren, iar instanța reține aceste argumente în constatarea neîndeplinirii condițiilor cazului de forță majoră, respectiv caracterul extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil al respectivului eveniment.

Referitor la aceste condiții, se ignoră complet concluziile expertizei tehnice întocmite, care concluzionează foarte clar, in primul paragraf la pagina 29: "Prin dimensiunile in plan si adâncime ale fenomenului care a afectat terenul de fundare a construcțiilor, creând suprafețe de rupere in teren la adâncimi de peste 10 m si in structurile construite, acesta este un fenomen natural de adâncime, care se considera ca nu putea fi prevăzut anterior."

Important de reținut sunt factorii declanșatori ai evenimentului astfel, cum terenul s-a prăbușit, fundațiile ramând in terenul de fundare înseamnă ca terenul de fundare a fost foarte bun, respectandu-se toate normele in construcții si toate recomandările studiului geotehnic.

- faptul ca alunecarea de teren a plecat de la o distanta de aproximativ 50 de metri fata de construcțiile afectate, acest teren fiind al unui vecin si fiind un teren neatins de sute de ani de construcții sau alte operațiuni, deci prăbușirea terenului a fost declanșata de un fenomen natural ce nu putea fi prevăzut.

- fotografiie cu falia de teren afectata, in care se observa ca pe terenul afectat de prăbușire exista copaci de zeci de ani, care si acum sunt in picioare, prinși in rădăcini, aceasta reflectând faptul ca in zona nu au existat niciodată alunecări de teren. prăbușirea terenului a pornit de la o distanta mare de cele 2 clădiri, din lateralul clădirilor, cam 40 - 50 m, deci a pornit de pe un teren care nu avea cum sa fie influențat de cele 2 construcții.

Cu referire la criticile și afirmațiile cuprinse in procesul-verbal de constare, vizând activitatea defectuoasă și insuficientă a societății D. S.R.L., studiile geotehnice realizate de acesta societate, alegerea a unei metode inadecvate de prospectare a terenului de fundare, etc, aceste aspecte au făcut obiectul discuțiilor și corespondenței purtată între părți, soluția tehnică fiind agreată de autoritatea contractanta la momentul implementării proiectului, respectiv anterior începerii lucrărilor de construcție.

Toate aceste aspecte legate de fundare, calitatea terenului, amplasament, au fost cunoscute de autoritatea contractanta, anterior demarării proiectului, insa, asa cum a demonstrat si studiul efectuat de B. S.R.L., cauzele care au dus la apariția acestor fenomene nu au nicio legătura cu cele reținute de către echipa de control.

In sprijinul celor menționate, esențial apare că înscrisurile sunt avizate de către Inspectoratul in construcții si S.C. D. S.R.L..

Astfel, referitor la natura terenului pe care s-au realizat construcțiile, respectiv la precizarea de către echipa de control ca "studiul geotehnic nu a fost întocmit suficient de detaliat" si datorita faptului ca in acest studiu atașat la proiectul tehnic se indica faptul ca după începerea lucrărilor se va chema geotehnicianul pentru avizarea si examinarea stratului de fundare, arătă că, contrar celor menționate de către echipa de control, s-a respectat cu strictețe indicațiile din studiul geotehnic și din proiectul tehnic, iar in momentul in care s-au demarat lucrările am apelat la S.C. D. S.R.L. pentru a verifica si aviza terenul de fundare.

Tocmai datorita studiului geotehnic despre care se vorbește, la prima cerere de plata AVIZATA DE CRFIR ALBA IULIA, s-a modificat soluția pentru fundare, iar in urma efectuării noului studiu geotehnic a rezultat dispoziția de șantier nr. x/03.07.2012, care a modificat total fundațiile si structura de rezistenta a proiectului, astfel incat fundațiile si edificarea construcției s-au executat tinand cont de aceste aspect, fapt fundamentat de procesele-verbale de trasare si fundare vizate de către ISC Brașov, proiectant si expertul geotehnic S.C. D. S.R.L..

De subliniat este și faptul că respectiva schiță tehnică nu a fost respinsă de către intimată.

În aceste condiții cele reținute în sentință precum că intimata nu avea competența să cerceteze "acuratețea studiilor geo" nu doar că nu pot fi transgresate către recurentă, și pentru similitudine, nefiind vorba despre specialiști, nu pot fi imputate nici acestea.

Pe cale de consecință, cum evenimentul a fost apreciat a fi unul de forță majoră, astfel cum a fost definit de art. 18 din contract, instanța de recurs apreciază acțiunea reclamantului ca întemeiată.

Cum în raport de analiza de mai sus recursul reclamantului se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l admite, iar în conformitate cu dispozițiile art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va casa sentința și rejudecând va admite acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 148/F/2016 din 12 octombrie 2016 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând, admite acțiunea reclamantei.

Anulează Decizia nr. 34222/15.09.2015 și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/14.07.2015, emise de pârâtă.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2019.