ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5056/2019

Prin acțiunea înregistrată la data de 31 octombrie 2014, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială București a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, anularea măsurilor 15 și 17 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014, menținute prin Încheierea nr. 122 din 8 octombrie 2014 emisă de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României. II sentința pronunțată de instanța de fond

Prin Sentința civilă nr. 1734 din 17 iunie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă. III Recursul formulat de reclamantă

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 pct. 6, 8 C. proc. civ., a solicitat casarea sentinței, iar pe fond admiterea acțiunii.

Cu privire la art. 488 pct. 8 C. proc. civ., încălcarea greșită a normelor de drept material, a arătat că instanța de fond a interpretat eronat normele de drept material.

În primul rând, față de măsura nr. 15 a Curții de Conturi a României, s-a făcut confuzie cu privire la stabilirea responsabilităților și limitelor de competență aferente reprezentaților ANPIS/AJPIS Bacău; analizarea și stabilirea legalității actelor economice efectuate de către beneficiarul finanțării Parohiei Sf. Gheorghe Hârja, pe perioada implementării proiectului; raporturile juridice dintre MMFPSPV; ANPIS și AJPIS Bacău; beneficiarul Parohiei Sf. Gheorghe Hârja; SC A. SRL în calitate de operator economic executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, și alți terți operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL.

H.G. nr. 973/2012, respectiv Ordinul MMFPSPV nr. 2765/2012, sunt acte normative ce stabilesc în mod clar etapele și activitățile pe care trebuie să le întreprindă reprezentanții AJPIS Bacău și ANPIS în vederea controlului și verificării modului în care aceste sume au fost cheltuite de către beneficiarul proiectului de investiții, Parohia Sf. Gheorghe Hârja. Beneficiarul s-a încadrat în suma alocată spre finanțare, plățile au fost legale, conform destinației specificate în contractul de finanțare și în limita alocată acestei destinații. H.G. nr. 28/2008, precum și actele normative subsecvente, se referă la faza de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și nu la valoarea de piață stabilită între părți, ca urmare a derulării unei licitații publice și finalizată cu contract de achiziție.

Din documentele din dosarul de achiziție, s-a constatat că Parohia Sf. Gheorghe Hârja a întocmit un Regulament General privind atribuirea contractelor de achiziție de produse, servicii și lucrări, care înglobează majoritatea dispozițiilor pachetului legislativ valabil în domeniul achizițiilor publice din România, a întocmit o documentație de atribuire întocmită după modelul documentaților de atribuire a achizițiilor publice întocmite de către autoritățile contractante, respectând toate principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică din România. Documentația de atribuire a contractului face referire la atribuirea unui contract tip "la cheie" prin care viitorul constructor se angaja să execute lucrările propuse prin caietul de sarcini, să livreze și să monteze utilajele solicitate prin caietul de sarcini și să livreze dotările necesare funcționării în condiții optime a obiectivului de asistență socială. Lista cantităților de lucrări, a utilajelor și a dotărilor prevăzute prin caietul de sarcini din cadrul documentației de atribuire sunt în concordanță cu prevederile proiectului aferent Contractului de finanțare x din 8 aprilie 2013, elementele de cost prevăzute în această documentație încadrându-se în categoria cheltuielilor eligibile, conform prevederilor Ordinului.

Pe parcursul derulării contractului de finanțare, atât beneficiarul finanțării, cât și recurenta, ca autoritate finanțatoare, au respectat, verificat și monitorizat ca întreaga execuție a B. să se facă cu respectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice. Așa cum a menționat, părțile unui contract se supun obligațiilor exprese din contract, obligații stabilite după principiul ordinei publice sau bunelor moravuri. Atât timp cât o anumită obligație nu este prevăzută în contract, ca și autoritate nu putea face uz de abuz de putere administrativă sau economică. Conduita sa, ca și autoritate publică, constă în diligență față de modul cum este cheltuit banul public, în sensul încadrării în limita admisă și conform scopului pentru care a fost destinat. Aceste două condiții au fost respectate, astfel încât nu poate fi reținută în sarcina sa o abatere de la legalitate, atât timp cât nu se fac vinovați de eludarea dispozițiilor legale, cele ale Ordinului MMFPS nr. 2765/2012 și ale H.G. nr. 973/2012.

Dacă Agenția teritorială Bacău ar fi intervenit, ca autoritate, prin stabilirea unei obligații neprevăzute în contractele încheiate între executant și alți profesioniști sau prin stabilirea unor prețuri de achiziție între executant și alți profesioniști, ar fi fost acuzați de abuz de putere administrativă sau economică, faptă ce excede cadrului legal privind relațiile între profesioniști sau între profesioniști și autoritate, C. civ. și Legea nr. 72/2013, art. 1166 și urm., art. 1182 - 1200. A plana asupra unui profesionist suspiciunea că prin prețul oferit urmărește un scop ilicit sau ilegal contravine principiului bunei credințe în sfera relațiilor comerciale, într-o democrație reală, cu o economie liberă, fiecare profesionist stabilește prețuri astfel încât să își asigure existența de sine stătătoare ca și entitate economică, cu un minim de profit. Ca și achizitor, recurenta sau beneficiarul putea doar să își exercite dreptul de alegere între prețurile oferite pe piață de către profesioniști de aceeași natură.

În contextul celor de mai sus prezentate, a solicitat să se constate că nu avea dreptul, în calitate de autoritate responsabilă cu gestionarea și monitorizarea modului în care se implementează acest proiect, să intervină la nivelul relației comerciale încheiate între doi profesioniști, în regim de competiție liberă (în conformitate cu principiile instituite de O.U.G. nr. 34/2006) și să sancționeze beneficiarul în cazul identificării unor eventuale diferențe de preț între facturile de achiziționare a unor utilaje/dotări și sume decontate de către antreprenor.

De asemenea, Curtea de Conturi a României nu are dreptul de a supune judecății dreptul antreprenorului de a aplica adaos comercial utilajelor și dotărilor din cadrul unui contract încheiat, într-un context competițional sănătos, între doi profesioniști, și finanțat din fonduri publice, potrivit Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare.

Așa cum a arătat și instanței de fond, proiectul propus de Parohia Hârja a fost declarat eligibil la finanțare și s-a încheiat Contractul de finanțare nr. x din 8 aprilie 2013, în conformitate cu prevederile art. 19 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPSPV, actele necesare decontării unei solicitări pentru dotări sunt cele prevăzute de art. 21 alin. (4) din Ordinul nr. 2765/2012. Cum aceste documente justificative au fost prezentate de către beneficiar, AJPIS Bacău și ANPIS nu aveau motiv să refuze, drept pentru care le-au acceptat spre decontare, constatând asupra legalității și realității acestora că sunt conforme. Mai mult, AJPIS Bacău, în momentul decontării, a procedat la verificarea documentelor spre plată și conform dispozițiilor legale privind controlul financiar preventiv, respectiv Ordinul nr. 522/2003 și O.G. nr. 119/1999. Nici actul normativ privind finanțarea și nici actele normative arătate anterior nu fac vorbire de documentele invocate de Curtea de Conturi ca fiind nesolicitate de către recurentă și neprezentate de către beneficiar, respectiv liste cu cantități de lucrări. Acest din urmă document ar fi fost necesar în cazul unei construcții, iar nu în cazul unor dotări. Sumele aprobate spre decontare de către AJPIS Bacău se încadrează în limita sumei finanțate de către MMFPS prin Contractul nr. x/2013.

În al doilea rând, sentința recurată este dată cu încălcarea normelor de drept material, ținându-se seama și de faptul că motivarea instanței de fond cu privire la faptul că beneficiarul privat avea obligația de a respecta în procedura de achiziție a lucrărilor atât O.U.G. nr. 34/2004, cât și alte dispoziții legale în vigoare, este eronată.

Potrivit precizărilor metodologice emise de MMFPSPV către ANPIS, asociațiile și fundațiile care au beneficiat de finanțare în baza Ordinului nr. 496/2013 nu sunt autorități contractante așa cum sunt definite de legiuitor în O.U.G. nr. 34/2006; îndeplinirea acestei cerințe de către furnizorii privați care nu au calitatea de autoritate contractantă, conform art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006, constă în derularea procesului de achiziție conform principiilor, termenelor și pragurilor valorice stipulate în ordonanță, care trebuie să se regăsească integral în procedura proprie de achiziție a fundației. Acestea au fost respectată de Parohia Hârja prin Regulamentul propriu privind procedura de achiziție, care respectă întru totul O.U.G. nr. 34/2006.

Aspectul reținut de către instanță, că aplicarea procedurii proprii de achiziții a condus la nerespectarea flagrantă a unuia dintre principiile esențiale în materie, respectiv principiul eficienței utilizării fondurilor publice, nu este corect, motivat de faptul că cheltuielile de instalare utilaje și dotări se încadrează în valoarea estimată și aprobată.

În ceea ce privește stabilirea valorii estimate corecte, O.U.G. nr. 34/2006 prevede că valoarea estimată pentru lucrări este stabilită în baza unor estimări, fără a preciza sau detalia modul de stabilire (art. 29 din O.U.G. nr. 34/2006). În H.G. nr. 28/2008 se prevede că valoarea estimată a investiției este stabilită prin devizul general întocmit de proiectant conform regulilor profesionale, astfel că beneficiarul și AJPIS și ANPIS nu au atributul de a stabili valoarea estimată corect, ci doar proiectantul, și asta conform nr. H.G. nr. 28/2008, și nu O.U.G. nr. 34/2006 sau H.G. nr. 925/2006. Întreagă procedură de achiziție utilizată de către beneficiar s-a desfășurat cu respectarea prevederilor art. 19, art. 20 și art. 73 din O.U.G. nr. 34/2006.

Nici Curtea de Conturi a României nu reține că beneficiarul nu ar fi respectat prevederile O.U.G. nr. 34/2006, ci a arătat că nu au fost prezentate listele cu cantitățile de lucrări, acestea au fost prezentate fără a fi detaliate, fapt ce nu conduce la premisa că procedura de licitație nu ar fi fost realizată cu respectarea dispozițiilor legale în materie de achiziții.

Prin urmare, sentința instanței de fond este nelegală, instanța de fond a interpretat eronat normele de drept material, și, atât timp cât actele normative care reglementează modul desfășurării acestei finanțări, precum și contractul de finanțare stabilesc setul de documente justificative necesare decontării sumelor contractante de beneficiar cu MMFPSPV, măsura nr. 15 din sentința recurată trebuie anulată, ținând seama și de limitele de competențe stabilite de cadrul legal aplicabil în materie pentru acest tip de finanțare.

Cu privire la măsura nr. 17, consideră că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Agențiile județene verifică acordarea serviciilor de asistență socială și a utilizării subvenției conform legislației privind acordarea subvențiilor, unul din principiile generale ale sistemului național de asistență social îl reprezintă abordarea individuală, potrivit căruia măsurile de asistență socială trebuie adaptate situației particulare de viață a fiecărui individ, acest principiu ia în considerare caracterul și cauza unor situații de urgență care pot afecta abilitățile individuale, condiția fizică și mentală, precum și nivelul de integrare socială a persoanei, suportul adresat situației de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susținere adresate membrilor familiei beneficiarului. Ca urmare, atât timp cât în legislația în vigoare nu se limitează accesul beneficiarilor la servicii sociale, atât statul cât și societatea civilă nu pot restricționa accesul acestora la unul sau mai multe servicii sociale.

Potrivit legislației în vigoare, pe tot parcursul Legii nr. 292/2011 se face o distincție clară între beneficiile sociale și serviciile sociale, pornindu-se de la definirea lor (art. 11, art. 27, 28 etc), metodologia de acordare și până la plata acestora. Totodată, art. 132 menționează că: "serviciile sociale se finanțează din următoarele surse: a) bugetul de stat", iar art. 133 alin. (1) precizează că "De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: b) finanțarea programelor de subvenționare a furnizorilor privați de servicii sociale, derulate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale".

Recurenta a arătat că au fost respectate prevederile din Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2013 a Directorului executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială și din Angajamentul de plată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în anul 2013, subvențiile acordate în temeiul Legii nr. 34/1998 cu modificările și completările ulterioare reprezintă creanță bugetară și nu fiscală.

Față de dispozițiile art. 120 din O.G. nr. 92/2003, consideră că nu se poate vorbi de o întârziere la plată, deoarece s-au respectat prevederile deciziei de debit, prin plata lunară, fără a se depăși termenul scadent de 31 decembrie 2013. Prin urmare, debitul în sumă totală de 43.750 RON s-a recuperat în totalitate, prin ordine de plată, sumele fiind virate lunar la bugetul de stat, așa că în speță nu se aplică art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată prin Legea nr. 270/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 642 din 18 octombrie 2013, nu s-a produs o abatere și nici nu se aplică penalități de întârziere, astfel că este o diferență foarte mare în definiția dată de Codul de procedură fiscală creanțelor fiscale și definiția beneficiilor de asistență socială dată de Legea nr. 292/2011, art. 21 din O.G. nr. 92/2003 și art. 15 alin. (2) din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale.

Prin urmare, nu se poate face aplicarea art. 731 menționat. Recuperarea sumelor acordate necuvenit cu titlu de beneficii sociale se face conform legii speciale aplicabile fiecărui beneficiu, dar chiar și așa, raportat la art. 731 din Legea nr. 500/2002, solicită anularea măsurii 17 din cauza faptului că legiuitorul acordă o facilitate beneficiarilor de beneficii sociale pentru sumele încasate necuvenit, prin condiționarea recuperării sumei încasată necuvenit fără perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, stabilind un termen de 180 de zile, potrivit O.U.G. nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistență socială, precum și pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial nr. 475 din 27 iunie 2014.

Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale, și se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale. Potrivit dispozițiilor Legii asistenței sociale, beneficiile de asistență socială acordate de instituțiile aflate în subordinea acestora se stabilesc în bani, plătite din bugetul de stat persoanelor care întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute de lege. Prin urmare, recuperarea sumelor acordate necuvenit se face conform legii speciale, iar decizia de debit se face pe suma încasată necuvenit și se recuperează de la beneficiar în termen de 3 ani de la efectuarea plății. În consecință, aceste beneficii/prestații sociale nasc raporturi juridice bugetare și nu fiscale. Ele nu pot fi calificate ca fiind creanțe fiscale, aceste sume nu sunt purtătoare de dobânzi și nici nu sunt supuse regimului reglementat de Codul de procedură fiscală.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare în anul 2013, subvențiile acordate în temeiul Legii nr. 34/1998, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă creanță bugetară și nu fiscală. Consideră că în acest caz nu se poate vorbi de o întârziere la plată, deoarece s-au respectat prevederile deciziei de debit, prin plata lunară, fără a se depăși termenul scadent de 31 decembrie 2013, astfel cum părțile au convenit. IV Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Cu privire la măsura nr. 15 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014 a Curții de Conturi, Departamentul V, referitor la stabilirea responsabilităților și limitelor de competență aferentă reprezentanților ANPIS/AJPIS Bacău, a arătat că ANPIS avea obligația verificării informațiilor referitoare la deschiderile de credite bugetare în vederea efectuării plăților de către agențiile teritoriale, potrivit art. 20 alin. (3) lit. e) și f) din Regulamentul de organizare și funcționare pentru aparatul propriu al ANPIS aprobat prin Ordinul MMFPSPV nr. 2292 din 21 august 2012, cu modificările ulterioare; ANPIS avea obligația monitorizării modului de acordare a sumelor pentru plata beneficiilor de asistență socială și pentru programele de servicii sociale, potrivit art. 5 lit. d) din O.U.G. nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea ANPIS; AJPIS Bacău, pentru sistemele instalate, ascensor și dotări, avea obligația solicitării situațiilor de lucrări și a documentelor de achiziție, acestea constituind documentele justificative legale pentru deschiderea finanțării.

Potrivit Notei de constatare înregistrată la AJPIS Bacău sub nr. x din 6 iunie 2014, decontarea lucrărilor (sistemele instalate și ascensor) și a dotărilor a fost efectuată numai pe baza unui centralizator al lucrărilor și dotărilor întocmit de către executantul SC A. SRL, a unor procesele-verbale de recepție și punere în funcțiune, fără ca acesta să prezinte documentele efective de realizare a sistemelor instalate, respectiv situații de plată întocmite pe baza listelor cu cantitățile de lucrări.

Nu se poate reține afirmația recurentei potrivit căreia listele cu cantități de lucrări nu sunt menționate în actele normative aplicabile în domeniu sau cel mult ar fi fost necesare numai în cazul construcțiilor, nu și în cazul dotărilor, având în vedere că H.G. nr. 973/2012 stipulează că prevederile acestui act normativ se completează cu dispozițiile H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții. Astfel, derularea unor investiții din fonduri publice nu se putea realiza fără respectarea,de către părți a H.G. nr. 28/2008, și implicit a Ordinului nr. 863/2008, norme de aplicare.

Prin acceptarea la plată a unor documentații la care nu au fost prezentate documente justificative corecte care să susțină legalitatea efectuării plății, prin neefectuarea verificării asupra realității documentelor prezentate de parohie, AJPIS Bacău a efectuat plăți nelegale din fonduri de la bugetul de stat în sumă de 211.107 RON. Din documentele prezentate care au stat la baza efectuării plăților, rezultă că dotările efectuate și decontate de parohie sunt bunuri care funcționează independent, deci nu necesită cheltuieli suplimentare de instalare care să justifice diferențele de preț, fiind constituite din aparate și dispozitive medicale, mobilier, laptopuri, imprimante și televizoare, mașini de spălat și frigidere. De asemenea, executantul a încasat din fonduri publice sume în plus pentru care acesta nu a efectuat nici un fel de cheltuieli (lucrările fiind executate de alte firme), fapt ce a majorat nelegal și nejustificat valoarea utilajelor și dotărilor, reprezentând un "adaos" aplicat de către executantul SC A. SRL asupra lucrărilor efectuate de subcontractanți și asupra prețurilor de achiziție a dotărilor.

Cu privire la măsura dispusă la pct. 17, a arătat că, deși se află în situația în care suma care trebuia restituită la bugetul de stat a făcut obiectul unei așa zise înlesniri, în sensul că s-a restituit în tranșe și nu în totalitate, o singură dată, potrivit art. 123 din O.G. nr. 92/2003, pe perioada pentru care au fost acordate înlesniri la plata obligațiilor fiscale restante se datorează dobânzi pentru obligațiile fiscale ce fac obiectul înlesnirii la plată, astfel că AJPIS trebuia să solicite și accesoriile aferente. Afirmația potrivit căreia nu se poate vorbi de o întârziere la plată, deoarece s-au convenit respectat prevederile deciziei de debit, prin plata lunară, fără a se depăși termenul scadent de 31 decembrie 2013, nu are susținere legală, pentru că restituirea unui debit, condițiile și termenele de recuperare ale acestuia nu fac obiectul unei negocieri, recuperarea debitelor fiind o activitatea reglementată prin acte normative.

Prin Decizia directorului executiv al AJPIS Iași nr. 4 din 14 ianuarie 2013 a fost stabilit doar debitul în sumă totală de 43.750 RON, fără însă a se solicita și accesorii, în condițiile în care restituirea debitului s-a făcut ulterior termenului legal și în tranșe. Totodată, prin această decizie entitatea verificată a eșalonat restituirea debitului până la sfârșitul anului 2013, fără să aibă însă această competență stabilită printr-un act normativ care să fie aplicabil AJPIS, întrucât competența de eșalonare a sumelor datorate bugetului general consolidat revine în exclusivitate organelor fiscale, așa după cum este prevăzut în mod expres la art. 125 din Codul de procedură fiscală. AJPIS Iași a emis decizia de debit cu întârziere, abia în data de 14 ianuarie 2013, cu toate că MMFPSPV a comunicat acordarea necuvenită a subvenției prin adresa din data de 28 noiembrie 2012.

Cu privire la aplicarea art. 731 din Legea nr. 500/2002 și ale O.U.G. nr. 44/2014, a arătat că art. 731 nu face niciun fel de trimitere la eventuale excepții în aplicarea acestei modificări legislative privind perceperea de dobânzi și penalități/majorări de întârziere pentru plățile nelegale din fonduri publice de la data efectuării acestor plăți și până la data recuperării efective a sumelor plătite nelegal; chiar dacă legiuitorul a făcut unele derogări de la aceste prevederi, acestea au un caracter temporar, în sensul că după perioada de 180 de zile în care se pot recupera fără accesorii debitele provenite din beneficii de asistență socială sau subvențiile acordate în temeiul Legii nr. 34/1998, accesoriile se calculează până la recuperarea integral a debitului. Nu se poate reține O.U.G. nr. 44/2014, întrucât aceasta a intrat în vigoare în data de 27 iunie 2014, ulterior emiterii deciziei de debit, 14 ianuarie 2013, și ca atare acest act normativ nu are aplicabilitate retroactivă, pentru anul 2013. V Considerentele Înaltei Curți

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererea de recurs, prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În baza prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, și ale Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130/2010, Curtea de Conturi a României, Departamentul V, a efectuat acțiunea cu tema Auditul performanței asupra modului de fundamentare a necesarului de surse și de acordare a unor categorii de beneficii de asistență social, în anul 2013, la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Fiscală (ANPIS), și a întocmit Raportul de audit financiar înregistrat la Departamentul V la nr. 40550 din 2 iulie 2014 și la entitatea auditată la nr. 11663 din 30 iunie 2014.

Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate s-a emis Decizia nr. 15/V din 28 iulie 2014, prin care s-au dispus, în sarcina entității controlate, mai multe măsuri.

Împotriva măsurilor dispuse la Cap. II pct. 15, 16 și 17 din decizie, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 republicată și ale pct. 174 din Regulamentul menționat, entitatea verificată a formulat contestație, respinsă prin Încheierea nr. 122 din 8 octombrie 2014 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României.

Prin Sentința nr. 1734 din 17 iunie 2015, instanța de fond a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială București pentru anularea măsurilor de la pct. 15 și 17 din Decizia nr. 15/V din 28 iulie 2014 și a Încheierii nr. 122 din 8 octombrie 2014 de respingere a contestației împotriva acestor măsuri.

Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", se constată că, deși a fost invocat, recurenta nu a indicat în mod concret argumente care să poată fi analizate în cadrul acestui motiv de casare, motivele de recurs invocate fiind circumscrise dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", este nefondat.

Prin măsura dispusă în Cap. II pct. 15 din Decizia nr. 15 din 28 iulie 2014 s-au dispus următoarele: stabilirea întinderii prejudiciului prin acceptarea la finanțare de către AJPIS Bacău, a unor cheltuieli de instalare reprezentând sisteme, utilaje și dotări achiziționate de executantul de lucrării de la furnizori/subcontractori la prețuri mai mici comparativ cu prețurile solicitate agenției de către beneficiarul instituției; extinderea verificărilor la nivelul tuturor agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, în vederea identificării unor situații similare cu cele din procesul-verbal de constatare încheiat în timpul misiunii de audit; pentru situațiile identificate se va proceda la recuperarea sumelor, virarea la buget a sumelor, pe măsura recuperării, înregistrarea în contabilitate a operațiunilor specifice, având în vedere inclusiv aplicarea prevederilor art. 731 și art. 751 din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, cu modificările și completările ulterioare; elaborarea și particularizarea unei proceduri operaționale de control intern/managerial care să conducă la urmărirea și verificarea sumelor ce urmează a fi decontate în cadrul proiectelor finanțate în baza H.G. nr. 973/2012.

Parohia Sf. Gheorghe Hârja a solicitat finanțare în sumă de 1.372.849.11 RON pentru finalizarea investițiilor la centrul de servicii sociale aflat în Loc. Hârja, Comuna Oituz, jud. Bacău, în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 973/2012 privind aprobarea procedurii de acordare a sumelor din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru finanțarea unor cheltuieli de investiții și reparații capitale pentru centrele de zi și rezidențiale.

Proiectul propus de Parohia Sf. Gheorghe Hârja a fost considerat eligibil la finanțare, fiind încheiat Contractul de finanțare nr. x din 8 aprilie 2013, între Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Județului Bacău, în calitate de autoritate finanțatoare, și Parohia Sf. Gheorghe Hârja, în calitate de beneficiar, având ca obiect finanțare nerambursabilă acordată beneficiarului de la bugetul de stat, prin bugetul alocat autorității finanțatoare, pentru decontarea contravalorii lucrărilor de construire clădire B. și dotări, denumite lucrări de investiții, conform contractului de execuție încheiat de beneficiar pentru lucrările ce vor fi executate sau efectuate, în valoare de 1.372.849,11 RON, respectiv 90% din valoarea totală, diferența de 152.538 RON constituind contribuția Parohiei, finanțarea urmând a se realiza conform contractului de execuție de lucrări ori de achiziție legal încheiat de beneficiar.

Potrivit Procesului-verbal de închidere a proiectului, investiția a fost finalizată în anul 2013, suma de 1.372.849 RON fiind achitată către beneficiarul investiției.

Curtea de Conturi a reținut că reclamanta nu a monitorizat și nu a verificat modul de finanțare a cheltuielilor, în baza H.G. nr. 973/2012, iar ca urmare a neverificării documentelor care au stat la baza solicitării finanțării, au fost efectuate plăți nelegale în sumă totală de 211.107 RON, de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Bacău către Parohia Sf. Gheorghe - Hârja, pentru obiectivul "Centru socio-medical pentru îngrijire persoane vârstnice, "prin acceptarea la finanțare a unor cheltuieli de instalare reprezentând sisteme, utilaje și dotări achiziționate de executantul de lucrări de la furnizori/subcontractori la prețuri mai mici comparativ cu prețurile solicitate agenției de către beneficiarul investiției".

Consecințele economico-financiare, s-a reținut, au constat în utilizarea fondurilor publice fără respectarea bunei gestiuni financiare și a principiilor de eficiență și majorarea nelegală și nejustificată a cheltuielilor suportate din fonduri de la bugetul de stat, alocate în baza H.G. nr. 973/2012, cu suma de 211.107 RON.

Deși este corectă susținerea recurentei privind motivarea instanței de fond referitoare la respectarea în procedura de achiziție a lucrărilor a O.U.G. nr. 34/2004 și H.G. nr. 925/2006, în condițiile în care Curtea de Conturi nu a reținut acest aspect, și a apreciat că agenția era obligată să ia toate măsurile asigurătorii, de control și monitorizare, cu atât mai mult față de faptul că parohia nu îndeplinea calitatea de autoritate contractantă conform prevederilor art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, iar achiziția urma să se atribuie în baza unui regulament propriu elaborat de beneficiar, agenția finanțând cea mai mare parte, respectiv 90% din valoarea investiției, această împrejurare nu conduce la casarea sentinței, având în vedere că celelalte motive de recurs sunt nefondate, fiind reținută în mod corect prin sentința recurată, pentru restul considerentelor, legalitatea actelor emise de Curtea de Conturi.

Motivul de recurs privind faptul că s-a făcut confuzie cu privire la stabilirea responsabilităților și limitelor de competență aferente reprezentaților ANPIS/AJPIS Bacău, analizarea și stabilirea legalității actelor economice efectuate de către beneficiarul finanțării Parohiei Sf. Gheorghe Hârja, pe perioada implementării proiectului, raporturile juridice dintre M.M.F.P.S.P.V, A.N.P.I.S și AJ.P.I.S Bacău, beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja, SC A. SRL, în calitate de operator economic, executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, și alți terți operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL, este nefondat.

Contractul de finanțare a fost încheiat în conformitate cu prevederile art. 4 din H.G. nr. 973/2012 și art. 19 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPS nr. 2765/2012 de aprobare a Metodologiei de înregistrare și evaluare a solicitărilor de finanțare a unor cheltuieli de investiții și reparații capitale pentru centrele de zi și rezidențiale din bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, precum și de decontare a finanțării, care reglementează criteriile de evaluare, documentele necesare pentru solicitarea finanțării, tipurile de cheltuieli eligibile, precum și documentele pentru acordarea efectivă a sumelor.

Potrivit dispozițiilor H.G. nr. 973/2012 privind aprobarea procedurii de acordare a sumelor din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru finanțarea unor cheltuieli de investiții și reparații capitale pentru centrele de zi și rezidențiale, art. 1, "(1) Centrele de zi și rezidențiale înființate în condițiile legii, denumite în continuare obiective, pot primi finanțare în vederea acoperirii unor cheltuieli cu lucrările de construcții, reparații, amenajări și modernizări, denumite în continuare lucrări de investiții. (...) (3) Solicitanții finanțării pentru obiectivele prevăzute la alin. (1) sunt furnizorii de servicii sociale definiți la art. 37 alin. (1), (2) și alin. (3) lit. a), b) și d) din Legea nr. 292/2011, denumiți în continuare beneficiari", iar potrivit art. 4, "(1) După aprobarea solicitării de finanțare și după încheierea contractului/contractelor de execuție, beneficiarii încheie un contract de finanțare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ca autoritate contractantă, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale, în calitate de reprezentante ale autorității contractante. Modelul contractului de finanțare se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei și protecției sociale în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.".

Conform art. 3 alin. (3) din același act normativ, "(3) Cheltuielile eligibile pentru finanțarea din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, a lucrărilor de investiții și reparațiilor capitale sunt, în principal, cheltuieli pentru lucrări de construcții și instalații, cheltuieli pentru organizare de șantier, racorduri și alte tipuri de cheltuieli, inclusiv dotări cu echipamente specifice activității din centrul de zi sau rezidențial, care se stabilesc prin metodologia prevăzută la art. 2 alin. (1)".

Conform art. 19 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPS nr. 2765/2012, "(1) În termen de 15 zile de la data emiterii ordinului prevăzut la art. 18 se încheie contractul de finanțare nerambursabilă, denumit în continuare contract, încheiat între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în calitate de autoritate contractantă, prin agenția teritorială, și beneficiar, în calitate de contractor. (2) Contractul cuprinde sumele care fac obiectul acestuia, drepturile și obligațiile părților, condițiile de reziliere, precum și orice alte aspecte considerate relevante în relația dintre părți, iar în cazul beneficiarilor instituții publice locale, cel puțin elementele prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. (3) Modelul contractului este prezentat în anexa nr. 4.".

În mod greșit susține recurenta că s-a făcut confuzie cu privire la stabilirea responsabilităților și limitelor de competență aferente reprezentaților ANPIS/AJPIS Bacău.

Conform O.U.G. nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, cu modificările și completările ulterioare, Agenția are ca scop administrarea și gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistență socială și a altor programe privind servicii sociale susținute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Agenția aplică politicile și strategiile din domeniul sistemului național de asistență socială elaborate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, având ca obiectiv principale inclusiv monitorizarea modului de acordare a sumelor pentru plata beneficiilor de asistență socială și pentru programele de servicii sociale.

Potrivit art. 6 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 973/2012, "(1) Finanțarea cheltuielilor de investiții și reparații capitale la centre de zi și rezidențiale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, și se acordă beneficiarului în tranșe, în limita creditelor bugetare alocate cu această destinație, pe măsură ce sunt efectuate lucrările de investiții. (2) Sumele se acordă în baza documentelor justificative întocmite de beneficiari, verificate de agențiile teritoriale, avizate și prezentate Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale de Agenție".

De asemenea, art. 24 din Metodologia prevăzută în anexa Ordinului MMFPS nr. 2765/2012 prevede că sarcina execuției bugetare și a controlului modului de utilizare a sumelor și a implementării proiectelor de către contractori revine agenției teritoriale, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale rezervându-și dreptul de a controla în orice etapă desfășurarea proiectului, prin structurile specializate, și de a solicita orice alte informații și documente în vederea clarificării situației prezentate în dosarul de solicitare a finanțării, iar derularea activității prin contractele finanțate se supune controlului financiar al Curții de Conturi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Prin chiar contractul de finanțare s-a prevăzut că autoritatea finanțatoare asigură, prin agențiile teritoriale, decontarea contravalorii lucrărilor efectuate, la solicitarea beneficiarului, conform contractului de execuție de lucrări legal încheiat și în baza documentelor justificative prezentate, că în situația în care, în urma verificării documentelor sau a controlului efectuat în teren, agenția teritorială sau organele de control ale autorității finanțatoare constată deficiențe în derularea finanțării ori a execuției lucrărilor, aceasta/acestea poate/pot suspenda efectuarea plăților până la remedierea situației, notificând beneficiarul în acest sens.

Nu s-a făcut confuzie cu privire la raporturile juridice dintre MMFPSPV, ANPIS și AJPIS Bacău, beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja, SC A. SRL, în calitate de operator economic executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, și alți terți operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL.

Între beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja și SC A. SRL, raporturile juridice sunt cele care rezultă din contractul de antrepriză încheiat.

Pentru realizarea lucrărilor, între Parohia Sf. Gheorghe - Hârja, în calitate de achizitor, și SC A. SRL, în calitate de executant, s-a încheiat Contractul de Antrepriză Generală nr. 131 din 12 iunie 2013 de construcții, montaj instalații echipamente tehnologice și utilaje, inclusiv dotările aferente investiției B., în urma procedurii de licitație deschisă organizată în conformitate cu Regulamentul General privind atribuirea contractelor de achiziție de produse, servicii și lucrări, cu respectarea principiilor care stau la baza cadrului legal aplicabil în domeniul achizițiilor publice, emis de beneficiar, conform Raportului de atribuire nr. x din 5 iunie 2013.

Prin raportul de achiziție încheiat de beneficiar conform cerințelor art. 23 alin. (2) lit. a) din Ordinul nr. 2765/2012, înregistrat la AJPIS Bacău la nr. 10745 din 26 iulie 2013, s-a precizat faptul că, având în vedere faptul că utilajele și dotările prevăzute a se achiziționa sunt legate funcțional de Centrul social-filantropic, majoritatea presupunând și instalarea, montajul și punerea pe poziție a acestora, s-a decis încheierea în cadrul procedurii a unui contract de execuție de lucrări care să cuprindă și utilajele și dotările necesare.

Executantul s-a obligat să execute lucrările de realizare a investiției, să livreze și să monteze echipamentele tehnologice și utilajele, inclusiv dotările aferente obiectivului, iar achizitorul s-a obligat să plătească prețul convenit pentru îndeplinirea contractului, prețul convenit, conform graficului de plăți, fiind de 1.550.000 RON, inclusiv TVA (cu 24.631 RON mai mult decât valoarea finanțată și cea prevăzută în devizului general elaborat de proiectantul investiției, 1.525.387 RON).

Potrivit art. 6.1 din contractul de antrepriză, documentele contractului au fost: caietul de sarcini, propunerea tehnică și propunerea financiară, graficul de îndeplinire a contractului, garanția de bună execuție. Achizitorul s-a obligat să plătească executantului prețul convenit pentru execuția lucrărilor, montajul echipamentelor și utilajelor, inclusiv dotările aferente edificiului, plățile datorare fiind cele declarate în propunerea financiară anexă la contract.

Între S.C A. S.R.L, în calitate de operator economic executant al lucrărilor contractate de către beneficiar, și alți terți operatori economici furnizori sau prestatori ai SC A. SRL, raporturile juridice sunt cele care rezultă din contractele încheiate între aceștia.

Între MMFPSPV, ANPIS și AJPIS Bacău, beneficiarul Parohia Sf. Gheorghe Hârja, însă, raporturile juridice sunt cele care rezultă din contractul de finanțare încheiat în baza H.G. nr. 973/2012 și a Ordinului MMFPS nr. 2765/2012.

Conform H.G. nr. 973/2012, finanțarea cheltuielilor de investiții și reparații capitale la centre de zi și rezidențiale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, solicitanții finanțării pentru lucrările de construcții, reparații, amenajări și modernizări furnizorii de servicii sociale definiți la art. 37 alin. (1), (2) și alin. (3) lit. a), b) și d) din Legea nr. 292/2011, denumiți beneficiari.

Beneficiarii încheie un contract de finanțare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, ca autoritate contractantă, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, în calitate de reprezentante ale autorității contractante. Contractul cuprinde sumele care fac obiectul acestuia, drepturile și obligațiile părților, condițiile de reziliere, precum și orice alte aspecte considerate relevante în relația dintre părți, iar în cazul beneficiarilor instituții publice locale, cel puțin elementele prevăzute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Într-adevăr, "(1) Răspunderea privind modul de utilizare a sumelor alocate conform destinației aprobate prin contractul de finanțare revine beneficiarilor", conform art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 973/2012, iar "(1) Respectarea legislației privind achizițiile publice și sarcina obținerii tuturor avizelor și autorizațiilor prevăzute de lege revin beneficiarilor", potrivit art. 8 alin. (1) din același act normativ.

În ceea ce privește finanțarea, însă, potrivit H.G. nr. 973/2012, directorii executivi ai agențiilor teritoriale în a căror rază de activitate se află sediul solicitanților monitorizează derularea contractului de finanțare, controlează modul de utilizare a sumelor primite și asigură execuția bugetară (art. 10), sumele fiind acordate în baza documentelor justificative întocmite de beneficiari, verificate de agențiile teritoriale, avizate și prezentate Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale de Agenție (art. 6 alin. (2). În vederea deschiderii de credite bugetare pentru decontarea cheltuielilor solicitate de agențiile teritoriale, Direcția generală asistență socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, de asemenea, potrivit art. 22 din Ordinul nr. 2765/2002, verifică modul de întocmire a documentațiilor care trebuie să corespundă prevederilor din metodologie, verifică încadrarea sumei solicitate și a celor decontate în cuantumul aprobat, întocmește nota de finanțare în vederea deschiderii de credite bugetare, pe care o supune aprobării ordonatorului principal de credite.

Având în vedere natura contractelor de finanțare, faptul că finanțarea se realizează pentru cheltuielile eligibile din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, potrivit art. 14 alin. (1) și art. 22 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale, iar angajarea și utilizarea cheltuielilor se realizează pe baza bunei gestiuni financiare. O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și completările ulterioare, precizează la art. 5, alin. (1), că persoanele care gestionează patrimoniul public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficientei în utilizarea fondurilor și în administrarea patrimoniului public.

În ceea ce privește analizarea și stabilirea legalității actelor efectuate de către beneficiarul finanțării Parohiei Sf. Gheorghe Hârja, pe perioada implementării proiectului, motivele de recurs sunt nefondate. Astfel cum s-a reținut, autoritatea finanțatoare asigură, prin agențiile teritoriale, decontarea contravalorii lucrărilor efectuate, la solicitarea beneficiarului, conform contractului de execuție de lucrări legal încheiat și în baza documentelor justificative prezentate. Beneficiarul are obligația întocmirii documentației de decontare conform Metodologiei aprobate prin Ordinul nr. 2.765/2012. Decontarea contravalorii lucrărilor executate și recepționate se realizează numai în condițiile în care documentele justificative prezentate sunt complete și întocmite corect.

Conform Listei construcțiilor, utilajelor, echipamentelor și dotărilor, anexată la Formularul de ofertă la documentația de atribuire elaborată de beneficiar, în valoarea de 1.550.000 RON. au fost incluse lucrări de construcții montaj în sumă de 855.000 RON, dotări și utilaje în sumă de 695.000 RON.

Suma acceptată la plată, cu privire la care pârâta Curtea de Conturi a constatat că a fost decontată nelegal, în suma totală de 211.107 RON, se compune din: - 15.697 RON, reprezentând diferența între valorile de decontare a sistemelor prezentate de beneficiar agenției județene pentru plăți și inspecție socială și valoarea la care acestea au fost achiziționate de executantul S.C. A. S.R.L. de la furnizorul SC C. SRL (114.163 RON - 98.466 RON); - 31.030 RON, reprezentând diferența între valorile de decontare a sistemelor solicitate de beneficiar agenției județene pentru plăți și inspecție socială și valoarea la care au fost achiziționate de executantul SC A. SRL de la furnizorul SC D. SRL (112.420 RON - 81.390 RON); - 164.380 RON, reprezentând diferența dintre valoarea de decontare a unor dotări, reprezentând echipamente medicale, de spălătorie, bucătărie și mobilier, solicitate de beneficiar agenției județene pentru plăți și inspecție socială, și valoarea la care au fost achiziționate de executantul SC A. SRL de la terți furnizori.

Suma face parte din factura nr. x din 6 noiembrie 2013 (emisă de executant către parohie, în sumă de 187.475 RON) și factura nr. x din 25 noiembrie 2013 (emisă de executant către parohie, în sumă de 518.199 RON); s-a constatat că, pe lângă alte lucrări, au fost cuprinse și o parte din dotări la care au fost anexate numai listele de dotări și utilaje și documente de punere în funcțiune/recepție, și nu documentele justificative efective de realizare a acestora prin care să se susțină în mod real efectuarea cheltuielilor și achiziția dotărilor. Sumele aferente celor două facturi au fost solicitate de către agenție prin Notele de fundamentare pentru deschidere credite bugetare nr. 16151 din 7 noiembrie 2013 și nr. 17050 din 27 noiembrie 2013.

Este de observat că pârâta nu a constatat depășirea valorii estimate a contractului, neîncadrarea de către beneficiar în suma alocată spre finanțare, faptul că lista cantităților de lucrări, a utilajelor și a dotărilor prevăzute prin caietul de sarcini din cadrul documentației de atribuire nu sunt în concordanță cu prevederile proiectului aferent Contractului de finanțare x din 8 aprilie 2013, sau că elementele de cost prevăzute în această documentație nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile, ci faptul că reclamanta nu a monitorizat și nu a verificat modul de finanțare a unor cheltuieli de investiții și reparații capitale, iar ca urmare a neverificării documentelor care au stat la baza solicitării finanțării au fost acceptate la plată și decontate cheltuieli de instalare reprezentând sisteme, utilaje și dotări achiziționate de executantul de lucrări de la furnizori/subcontractori la prețuri mai mici comparativ cu prețurile solicitate agenției de către beneficiarul investiției, aspecte care au rezultat din situația de fapt necontestată în cauză.

Astfel, în ceea ce privește suma de 15.697 RON, provenită din diferența între valorile de decontare ale sistemelor solicitate de către parohie, în sumă de 114.163 RON, și suma de 98.466 RON, reprezentând valoarea de achiziție a acestora, pe care executantul SC A. SRL le-a cuprins în situația centralizatoare anexată la factura nr. x din 25 noiembrie 2013, s-a constatat că, deși au fost anexate procese-verbale de recepție și punere în funcțiune a acestora, executantul nu a anexat situații de plată din care să reiasă cantitățile de lucrări și prețurile practicate, prin urmare AJPIS Bacău a procedat la decontarea sumelor solicitate de parohie fără a verifica modul de utilizare a sumelor și fără a solicita documente justificative complete și întocmite corect.

Deși la formularul de ofertă care a stat la baza încheierii contractului de către beneficiar cu executantul au fost anexate Devize ofertă - liste cu cantități de lucrări pentru cele 6 sisteme, respectiv "sistem apelare asistente (nurse caii)", "sistem avertizare incendiu", "sistem sonorizare", "sistem supraveghere video", "sistem TV" și "sistem voce date"