ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.10.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4674/2019

HOTĂRÂRE
10.10.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4674/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată la Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2019 la data de 11.01.2019, reclamantul A., cu domiciliul în București, Șoseaua x, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Sindicatului Polițiștilor din România "Diamantul", cu sediul în Municipiul București, str. x A, și Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul", cu sediul în Municipiul București, str. x A, în numele și pentru membrii de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK. și LL., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, cu sediul în București, Calea x, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei:

1). să recalculeze de la data de 1 februarie 2017, drepturile salariale ale reclamanților, în mod particular, salariile de funcție ale reclamanților, cu respectarea principiului potrivit căruia salariul de funcție, fără sporuri și alte adaosuri incluse în salariul de funcție, nu poate fi mai mic decât salariul brut minim pe țară garantat și să achite reclamanților, diferențele între drepturile salariale efectiv plătite începând cu 1 februarie 2017, și sumele ce vor rezulta din recalcularea drepturilor salariale, sume la care să se adauge dobânda legală și care să fie actualizate, totodată, cu rata inflației până la data plății efective;

2). să recalculeze drepturile salariale a reclamanților, prin aplicarea cu efect de la 1 iulie 2017, a art. 19 din anexa VI la Legea 153 din 2017 potrivit căruia, pentru realizarea prerogativelor constituționale de apărare, ordine publică și securitate națională, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 7,5%, și să achite reclamanților diferențele între drepturile salariale efectiv plătite și sumele ce vor rezulta din recalcularea drepturilor salariale, sume la care să se adauge dobânda legală și care să fie actualizate, totodată, cu rata inflației până la data plății efective;

3). să recalculeze drepturile salariale ale reclamanților, pentru ultimii trei ani până la data introducerii cererii modificatoare a acțiunii, prin raportare la o valoare sectorială de referință: majorata de la 1 decembrie 2015 cu 10% în baza Legii 293/2015; majorata cu 10% de la 1 octombrie 2017, în baza art. II alin. (5) din Legea 152 din 2017; majorata cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153 din 2017 și să achite, totodată, reclamanților diferențele între drepturile salariale efectiv plătite și drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare, actualizate în raport cu rata inflației, la care să se adauge și dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective; cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 16.01.2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în urma analizării actelor și lucrărilor dosarului în raport de verificarea incidenței disp. art. 200 alin. (2) din C. proc. civ., a admis excepția necompetenței funcționale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., cu domiciliul în București, Șoseaua x, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Sindicatului Polițiștilor din România "Diamantul", cu sediul în Municipiul București, str. x A, și Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul", cu sediul în Municipiul București, str. x A, în numele și pentru membrii de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK. și LL., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, cu sediul în București, Calea x, în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului București, în urma căruia a fost înregistrat sub nr. x/2019*.

Prin încheierea din 27.05.2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a II de contencios administrativ și fiscal a dispus, printre altele" …Disjunge capătul de cerere din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul în numele membrului de sindicat HH. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Ca urmare a acestei dispoziții, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat Dosarul nr. x/2019.

1.2. Prin Sentința nr. 4701/24.06.2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile necompetenței material-funcționale și a nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată ca neîntemeiate; a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul HH., cu domiciliul procesual ales la sediul Sindicatului Polițiștilor din România "Diamantul" din București, str. x, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală De Poliție A Municipiului București, în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că reclamantul are domiciliul în județul Dâmbovița, iar pentru aceste considerente, având în vedere domiciliul reclamantului, care se află în circumscripția Tribunalului Dâmbovița, s-a stabilit că instanța competentă pentru a soluționa cauza este Tribunalul Dâmbovița.

Prin Sentința civilă nr. 1006 din 25 septembrie 2019, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul, în temeiul art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

A reținut instanța că, în speță sunt aplicabile prevederile art. 28 alin. (3) din Legea 62/2011, a dialogului social, în vigoare la data introducerii cererii, care prevăd expres că "În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă."

Totodată, prin Decizia în interesul legii nr. 1/2013, Înalta Curte de casație și Justiție reține că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) alin. din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin legea dialogului social nr. 62/2011) organizațiile sindicale au calitate procesuală în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

Prin urmare, Tribunalul a reținut că reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I., are calitatea procesuală activă, iar în aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, a introdus acțiunea la instanța competentă din punct de vedere teritorial.

Înalta Curte, sesizată cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ. și analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Acțiunea a fost formulată de Sindicatul Polițiștilor din România "Diamantul", cu sediul în Municipiul București, str. x A, în numele și pentru membrii de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK. și LL., funcționari publici cu statut special, fiind aplicabile, în stabilirea competenței materiale, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Astfel, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data acțiunii, la data de 11.01.2019, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiași articol, competența de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Anterior modificării prin Legea nr. 212/2018, art. 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincție după cum acțiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.

Deci, textul legal instituie o competență teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres și la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public.

Prin încheierea din 27.05.2019 pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a II de contencios administrativ și fiscal a dispus, printre altele" …Disjunge capătul de cerere din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul în numele membrului de sindicat HH. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Reclamantul-membru de sindicat, HH. domiciliază în Găiești, județul Dâmbovița și acțiunea a fost formulată în numele lui de Sindicatul Polițiștilor din România Diamantul. Astfel, în cauză, sindicatul are calitatea de reprezentat și nu de reclamant.

Prin urmare, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului Dâmbovița, competent după domiciliul reclamantului.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Potrivit art. 399 alin. (1) din C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) din C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. din C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul HH. și pe pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 octombrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-01-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 62/2020
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea formulată în data de 11 ianuarie 2018 și înregistrată la Tribunalul B
ÎCCJ 2019-09-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3863/2019
Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București la data de
ÎCCJ 2019-09-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3931/2019
Ședința publică din data de 12 septembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul
ÎCCJ 2020-02-06
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 643/2020
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data
ÎCCJ 2020-12-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6910/2020
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului București, secția a II-a co
Sursă