ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 643/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 643/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 31.01.2019, sub nr. x/2019, reclamantul Sindicatul LL. în numele și pentru membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF. GG., HH., II., JJ., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, obligarea pârâtei să recalculeze și să acorde reclamanților salariul de funcție și sporurile la nivelul maxim al acestor drepturi acordate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 3.364 RON pentru funcțiile de agent de poliție, respectiv 8.819 RON pentru funcțiile de ofițeri de poliție, după caz, care cuprinde și drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, precum și obligarea pârâtului să plătească reclamanților diferența de drepturi salariale constând în diferența dintre sumele primite de reclamanți și cele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 27.03.2016, dar nu mai mult de data angajării, și până la data salarizării efective conform recalculării, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă până la data plății efective.
La termenul de judecată din data de 05.09.2019, Tribunalul București a dispus disjungerea cauzei privind membrii de sindicat Q., CC. și DD., formarea unui nou dosar cu nr. x/2019, cu termen de judecată la data de 05.09.2019, în care s-a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București.
1.2. Prin Sentința civilă nr. 5451 din 5 septembrie 2019, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.
A reținut instanța dispozițiile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, și faptul că domiciliile reclamanților se află în circumscripția Tribunalului Buzău.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 24 din 15 ianuarie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului București.
A reținut instanța, în esență, că, din interogarea bazei de date DEPABD, rezultă că reclamanții au stabilite reședințele în Municipiul București, unde este și sediul pârâtei Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
Astfel, acțiunea formulată de reclamanți a fost introdusă la instanța în circumscripția teritorială a căreia se află domiciliile lor, respectiv reședințele în care locuiau efectiv.
Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
3.1. Înalta Curte reține că acțiunea a fost formulată de KK. în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat menționați în practicaua prezentei decizii, funcționari publici cu statut special, fiind aplicabile, în stabilirea competenței materiale, dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".
Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data acțiunii, 10.04.2019, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".
De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiași articol, competența de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.
3.2. Anterior modificării prin Legea nr. 212/2018, art. 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincție după cum acțiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.
Deci, textul legal instituie o competență teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres și la situația în care acțiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public, ca și în prezenta cauză.
3.3. Din actele dosarului, rezultă că reclamanții-membri de sindicat domiciliază în județul Buzău și că acțiunea a fost formulată în numele lor de KK.
După cum s-a consemnat anterior, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 dispune imperativ că reclamantul se adresează exclusiv instanței de la domiciliul său. Deci, legiuitorul a făcut în mod expres trimitere doar la domiciliul reclamantului, și nu la reședința acestuia.
În cauză, aspect necontestat, reclamanții au domiciliile în Municipiul Buzău, neavând relevanță reședința acestora.
Prin urmare, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului Buzău, competent după domiciliul reclamanților.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Buzău, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții CC., Q. și DD., toți prin KK., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în favoarea Tribunalului Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 februarie 2020.
Procesat de GGC - NN