ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4397/2019

Ședința publică din data de 2 octombrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 31 mai 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta UM 0771 Galați, a solicitat obligarea acesteia la plata diferențelor de drepturi salariale cu titlu de compensație de risc în procent de 30 % pe ultimii 3 ani de la data introducerii cererii de chemare în judecată.

2.1. Hotărârea Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 54 din 7 februarie 2019, Tribunalul Galați a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de instanță, din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul este nemulțumit de refuzul pârâtei UM 0771 Galați de a reconsidera procentul compensației de risc acordat prin ordin personal, în condițiile legii. În raport de obiectul cererii, s-a reținut că, în cauză, competența se determină în funcție de criteriile de competență prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în funcție de rangul autorității emitente a actului administrativ contestat (ordinul de personal prin care s-a acordat compensația de risc) - Serviciul Român de Informații. Astfel, în raport de criteriul rangului autorității care a emis actul contestat, revine Curții de Apel Galați competența materială de soluționare a cauzei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 13.03.2019, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 63 din 4 aprilie 2019, Curtea de Apel Galați a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că obiectul dedus judecății îl reprezintă obligarea pârâtei la plata unor drepturi salariale, cu titlu de compensație de risc în procent de 30%, solicitate în baza unui raport de serviciu care este asimilat potrivit dispozițiilor legale în vigoare raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici. Prin urmare, competența materială de soluționare aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, norme de competență speciale față de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind incidente în cazul în care litigiul privește raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, independent de rangul autorității emitente a actului contestat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea privind obligarea pârâtei la acordarea, în favoarea reclamantului, a unor drepturi pretins cuvenite în virtutea raportului de serviciu al funcționarului public.

Astfel, în privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât raportul juridic litigios este grefat pe calitatea reclamantului de funcționar public, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Dispozițiile Legii nr. 188/1999 stabilesc, așadar, în favoarea tribunalelor, competența materială exclusivă în soluționarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, fără a face distincție după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 au caracter de lege generală în raport de dispozițiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, fiind, astfel, înlăturate de la aplicare, neputând justifica o competență materială a instanței de judecată stabilită în raport de rangul autorității publice emitente a actului administrativ contestat.

Prin urmare, reținând incidența art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza în fond este tribunalul (secția de contencios administrativ și fiscal).

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, instanța inițial învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Dată

Tip

Sursă

02/12/2015

Cerere de chemare în judecată

B.

14/07/2016

Întâmpinare

Intimat - B.

28/07/2016

Acte

Recurent - MINISTERUL JUSTIȚIEI

12/06/2019

Cerere judecare în lipsă

Intimat - B.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta UM 0771 Galați din cadrul Serviciului Român de Informații, reprezentată de Oficiul Juridic Unitatea Militară 0198 București în favoarea Tribunalului Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2019.