ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3086/2019

Ședința publică din data de 6 iunie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin contestația formulată la data de 3 noiembrie 2016, împotriva Deciziei nr. 26819/04.10.2016, emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București, reclamanta Societatea "A." S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a solicitat anularea acesteia, cât și a Procesului-verbal de stabilire a creanțelor rezultate din aplicarea dobânzii datorate nr. x, încheiat la data de 27.07.2016, cu consecința anulării măsurii dispuse în sarcina societății, respectiv obligația de plată pentru suma de 35.905,73 RON, impusă cu titlu de dobândă.

Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 37 din 27 februarie 2017, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis contestația formulată de către contestatoarea S.C. "A." S.R.L., a anulat Decizia nr. 26818/04.10.2016 emisă de A.F.I.R., cu consecința admiterii contestației formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/27.07.2016, emis de intimata A.F.I.R., a anulat Procesul-verbal nr. x, din data de 27.07.2016, de stabilire a creanțelor rezultate prin aplicarea dobânzii, în consecința anulării obligației de plată a sumei de 35.905,73 RON cu titlu de dobândă, în sarcina contestatoarei.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale solicitând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. casarea hotărârii și rejudecând cauza respingerea cererii de chemare în judecat, ca neîntemeiată.

În motivarea opțiunii sale procesuale recurenta susține următoarele:

Contrar celor reținute de instanța de fond, în data de 21.05.2014, s-a transmis către A.N.A.F. Argeș spre executare silită debitul principal stabilit prin Procesul-verbal nr. x/15.01.2014, cu adresa A.P.D.R.P. (actuala AFIR) nr. 16680/21.05.2014.

Prin plata efectuată de A.N.A.F. Argeș, în data 21.07.2016, în sumă de 859.077,48 RON, a fost recuperat cuantumul debitului constituit și o fracțiune din accesoriile aferente debitului FEADR, cu o întârziere de 881 zile.

În raport de dispozițiile art. 42 alin. (2) și alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea are obligația de a calcula penalități de întârziere pentru perioada cuprinsă între data la care titlul de creanță a devenit executoriu și data la care contul AFIR a fost creditat cu suma pe care o avea de încasat de la reclamanta din prezenta cauză, acesta fiind, conform evidențelor AFIR data stingerii creanței.

Un alt motiv de nelegalitate al sentinței recurate îl reprezintă faptul că prin anularea în totalitate a procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii nr. x/2016 și Deciziei de soluționare a contestației, instanța a anulat și dreptul legal de a calcula dobânzi și penalități stabilite conform legii speciale O.U.G. nr. 66/2011.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/15.01.2014, s-a stabilit în sarcina societății intimate obligația de plată a sumei de 852.375,24 RON, în urma verificării modului în care au fost îndeplinite obligațiile asumate prin contractul de finanțare x/08.07.2010, datorie scadentă la data de 21.02.2014, când titlu de creanță emis împotriva acesteia a devenit titlu executoriu, potrivit dispozițiilor art. 42 din O.U.G. nr. 66/2011.

Conform art. 42 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 66/2011, (2) Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în RON a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1), până la data stingerii acesteia, cu excepția cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internațional prevăd altfel. (3) În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (2), autoritățile competente care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, în aplicarea prevederilor art. 21, au obligația de a calcula cuantumul acesteia și de a emite un proces-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanță și care se comunică debitorului. Modelul procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

În cauză, se constată că societatea intimată a achitat către Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș suma de 852.375,24 RON, debit principal, și suma de 6.702,24 RON, majorări, la data de 24.07.2014, în cadrul executării silite, A.J.F.P. Argeș întocmind și un referat în care a constatat că debitul a fost achitat integral, referat întocmit la data de 29.07.2014, propunându-se și ridicarea sechestrului asupra bunurilor mobile, sechestru instituit la data de 09.07.2014, și ridicat prin decizia nr. 216454/29.07.2014.

În considerarea celor anterior expuse, susținerile recurentei sunt neîntemeiate. Obligația de plată stabilită în sarcina societății intimate s-a stins în momentul în care aceasta a achitat atât debitul principal cât și accesoriile determinate până în ziua plății către organul de executare.

Pe de altă parte, executarea silită încetează dacă s-au stins integral obligațiile fiscale prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligațiile de plată accesorii, cheltuielile de executare și orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii.

Împrejurarea că beneficiara sumelor achitate de intimata-reclamantă, respectiv A.J.F.P. Argeș a înțeles să dea curs cu întârziere adresei primite de la A.P.D.R.P. și a transferat în conturile A.F.I.R. sumele încasate de la societate abia la data de 21.07.2016, este culpa exclusivă a A.J.F.P. Argeș. Prin urmare, recurenta nu are dreptul să solicite dobânzi pentru întârziere de la intimata-reclamantă, aceasta din urmă făcând dovada plății către A.J.F.P. Argeș.

În concluzie, culpa pentru întârzierea cu care suma achitată de către intimata-reclamantă a ajuns în contul A.F.I.R. îi revine A.J.F.P. Argeș, așa încât, în mod nelegal, s-au calculat dobânzi prin procesul-verbal nr. x/27.07.2016.

În continuare, recurenta a mai susținut că ar trebui calculate debite accesorii pe o perioadă mai scurtă de timp decât cea înscrisă în actul administrativ contestat, respectiv pentru perioada 22 februarie 2014-24 iulie 2014, perioadă cuprinsă între data emiterii titlului executoriu și data încasării creanței.

Potrivit art. 494 raportat la art. 478 C. proc. civ., în calea de atac, judecata are loc în limitele învestirii primei instanțe prin cererea de chemare în judecată, în privința obiectului, parților și cauzei juridice a cererii.

Având în vedere că respectarea limitelor judecății în calea de atac reprezintă un aspect procesual de ordine publică, Înalta Curte va constata că motivul de recurs invocat de recurentă este inadmisibil întrucât reprezintă un motiv de nelegalitate cu totul nou, care excede cauzei juridice a cererii de chemare în judecată cu care a fost investită instanța de fond. Drept urmare, nu va proceda la cercetarea în fond a acestui motiv de recurs.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței nr. 37 din 27 februarie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 iunie 2019.