ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3082/2019

Ședința publică din data de 6 iunie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată la data 12.09.2016 și înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice-Direcția Generală Organism Intermediar Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Fondurilor Europene și Inspectoratul Școlar al Județului Călărași: anularea parțială a scrisorii standard de informare a beneficiarului nr. x/29.09.2015-OIPOSDRU-MENCS, cu privire la: invalidarea sumei de 84.639,37 RON solicitate la plată și cu privire la invalidarea/suspendarea la plata sumei de 50.781,7 RON plus T.V.A, Contractul de finanțare nr. x; anularea parțială (punctele 45 și 46) a Scrisorii nr. x/18.01.2016 prin care a fost soluționată prin respingere Contestația nr. x/05.10.2015; anularea parțială a Notei referitoare la concluziile întâlnirii de conciliere din data de 09.06.2016 de la sediul MFE DG PCU, privitoare la proiectul x (dispozițiile prin care se soluționează pct. 12 și 13 a solicitării de conciliere nr. 458/15.02.2016); obligarea intimatei OIPOSDRU-MENCS la plata sumelor de 84.639,37 RON și de 50.781,7 RON plus TVA nelegal apreciate ca neeligibilile.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 587 din 22 februarie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a respins ca atare acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice-O.I.P.O.S.T.R.U și Ministerul Dezvoltării Regionale a Administrației Publice și Fondurilor Europene și Inspectoratul Școlar al Județului Călărași.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În opinia recurentei, hotărârea recurată nu este motivată, instanța de fond a ignorat apărările formulate, admițând în mod eronat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Instanța de fond nu a analizat argumentele în sensul respingerii excepției, întemeiate pe dispozițiile art. 16 din Contractul de finanțare, la care nu a făcut nicio referire și pe care, astfel, le-a înlăturat fără a oferi vreo explicație.

Decizia instanței de recurs

Examinând sentința atacată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, în limitele și pentru considerentele ce urmează.

Prin cererea de recurs, recurenta menționează în mod generic normele de la art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., fără a încadra criticile sale la fiecare motiv de casare în parte, fără a indica, în concret, care sunt motivele străine de natura cauzei identificate în hotărârea recurată ori, normele de drept material încălcate sau aplicate greșit.

În ceea ce privește motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"),

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Înalta Curte constată că sentința de fond a fost pronunțată cu respectarea exigențelor prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., astfel că aceasta cuprinde împrejurările de fapt și de drept și motivele care au format convingerea instanței, răspunzând argumentelor invocate de părți.

Analizând sentința recurată, prin raportare la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază, atât în fapt cât și în drept, nu cuprinde motive contradictorii și nici străine de natura cauzei, hotărârea pronunțată de instanța de fond răspunzând exigențelor prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. instanța pronunțându-se în limitele învestirii sale pe baza probelor depuse de părți și a normelor legale aplicabile.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5, se apreciază că simpla nemulțumire a uneia dintre părțile din litigiu față de hotărârea pronunțată, nu este suficientă pentru casarea acesteia, partea având obligația să își întemeieze recursul sau să ofere instanței posibilitatea reală ca în virtutea rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului, reglementat de art. 22 din C. proc. civ., să stabilească exact temeiul de drept al căii de atac.

Prin urmare, acest motiv de recurs estre nefondat.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), Înalta Curte, analizând sentința recurată din această perspectivă, constată că, în cadrul recursului, recurenta nu a indicat care sunt normele de drept material încălcate sau greșit aplicate de prima instanță.

Instanța de fond, a reținut că, la data de 18.08.2010 a fost încheiat Contractul de finanțare cu nr. x/18.08.2010 cu numărul de identificare x.l/S/58914, cu titlul "MAST NETWORKING, Calitate în Dezvoltarea Competențelor Cheie de Matematică, Științe și Tehnologii, între Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (prin OIPOSDRU MENCȘ) ca autoritate de management și Inspectoratul Școlar al Județului Călărași, în calitate de beneficiar .

În vederea implementării acestui Proiect, beneficiarul, Inspectoratul Școlar al Județului Călărași a încheiat cu recurenta-reclamantă, A., Acordul de Parteneriat nr. 377128.08.2009, însă titularul/beneficiarul Proiectului derulat în cadrul Contractului de finanțare este Inspectoratul Școlar al Județului Călărași .

Potrivit dispozițiilor art. 9.2 din Acordul de parteneriat nr. 3771/28.08.2009 beneficiarul Inspectoratul Școlar al Județului Călărași va semna contractul de finanțare, acestuia revenindu-i în raporturile cu AMPOSDRU/OIPOSDRU, responsabilitatea finală în implementarea proiectului, în conformitatea cu prevederile contractului de finanțare.

În acest context, susținerile recurentei-reclamante în sensul că instanța de fond nu a analizat clauzele contractuale nu pot fi primite, atât timp cât obligațiile și drepturile corelative stipulate în contract sunt în sarcina beneficiarului, respectiv a autorității de management și nu a uneia din părțile cu care Inspectoratul Școlar Călărași a încheiat acordul de parteneriat.

De altfel, instanța de fond a precizat că raportul juridic a luat naștere între Inspectoratul Școlar la Județului Călărași și autoritatea de management.

Din înscrisurile de la dosarul cauzei rezultă că, semnatarul contractului de finanțare nerambursabilă și, implicit, titularul drepturilor și obligațiilor ce decurg din acesta, este Inspectoratul Școlar al Județului Călărași, iar nu A..

Prin urmare, calitatea procesuală activă în litigiul de față poate avea titularul/beneficiarul Contractului de finanțare care a beneficiat de fondurile respective și care, și-a asumat obligația implementării Proiectului în termenii conveniți, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Călărași, iar nu partenerii beneficiarului, cu care acesta ulterior, a încheiat acorduri în vederea realizării proiectului, întrucât, partenerii nu sunt părți ai contractului de finanțare.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 587 din 22 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 iunie 2019.