ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2786/2019

Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată reclamanta S.C. A. S.A a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiara anularea deciziei nr. 2459/08.10.2015 emisă de către pârâtă prin care societatea a fost sancționată cu amenda contravențională în suma de 15.000 RON, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună admiterea cererii de chemare în judecată cu consecința anulării deciziei ASF nr. 2459/08.10.2015, în sensul anularii amenzii aplicate, iar, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3102 din 18 octombrie 2016, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca nefondată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta S.C. A. S.A a declarat recurs. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea recursului recurenta arată că a răspuns prin rapoarte curente tuturor solicitărilor Autorității de Supraveghere Financiară, sens în care a transmis faptul că raportul de expertiză este în curs de efectuare urmare a numirii de către ORC Constanța a expertului B.. Transmiterea documentației către expertul desemnat în vederea efectuării raportului de expertiză, s-a realizat cu întârziere datorită faptului că societatea A. S.A. nu a mai desfășurat activitate de mai bine de 7 ani situație în care a fost dificilă transmiterea documentelor solicitate de către expert. La data de 05.10.2015 s-a perfectat contractul de consultanță între societate și expertul desemnat, după ce documentele solicitate de către acesta au fost transmise. Decizia contestată este criticată și din perspectiva temeiului sancționării societății, respectiv dispozițiilor art. 273 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 297/2004 potrivit cu care constituie contravenție "împiedicarea fără drept a exercitării drepturilor conferite de către lege A.S.F., precum și refuzul nejustificat al oricărei persoane de a răspunde solicitărilor A.S.F. în exercitarea atribuțiilor care îi revin conform legii". În acest sens, recurenta consideră că nu este îndeplinită condiția unui refuz nejustificat de a răspunde solicitărilor ASF, cată vreme a transmis către instituție rapoarte curente cu privire la stadiul procedurii de delistare a acțiunilor societății. Mai mult, în oferta de preț din partea evaluatorului B. S.R.L., referitoare la încheierea contractului în vederea întocmirii raportului de evaluare al acțiunilor, a fost transmisă către societate ulterior adreselor comunicate de către ASF, așa cum rezultă din înscrisurile atașate. Or, câtă vreme au existat neregularități în numirea evaluatorului de către Oficiul Registrului Comerțului Constanța, în condițiile în care primul evaluator numit avea cerere de radiere din lista evaluatorilor aflată la dispoziția ORC Constanța, procedura a fost îngreunată de necesitatea numirii unui nou evaluator, ceea ce a devansat finalizarea procedurii de evaluare din motive independente de culpa societății. Asupra acestui aspect, cu privire la constatarea în concret a existenței unui "refuz nejustificat", astfel cum impun normele legale, instanța de fond nu s-a pronunțat. În atare situație sancționarea societății s-a realizat pentru o faptă care nu îndeplinea integral condițiile impuse de norma contravențională, nefiind în mod evident în prezența unui refuz nejustificat. Astfel, nu există identitate între norma contravențională și fapta considerată săvârșită, având în vedere că nu a refuzat comunicarea înscrisurilor solicitate de către expertul desemnat, după cum nu a refuzat comunicarea aspectelor solicitate de către ASF. În raport de aceste argumente, dar mai ales având în vedere că între societate și B. s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/05.10.2015, sancționarea societății cu amendă în sumă de 15.000 RON este excesivă. Și în ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, instanța de fond în mod greșit a considerat că nu are relevanță în speță finalizarea procedurii și a reținut în mod eronat faptul că " împrejurarea că reclamanta s-a conformat în final solicitărilor pârâtei reprezintă o consecință firească a respectării prevederilor legale", în condițiile în care în realitate nu s-a produs nicio vătămare valorilor sociale ocrotite de norma contravențională, câtă vreme, raportul de evaluare s-a întocmit în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de către societate cu evaluatorul autorizat, iar contravaloarea acțiunilor acționarului care s-a retras din societate a fost achitată și, mai mult, intimata a dispus delistarea acțiunilor tranzacționate de către societate, emițând în acest sens decizia de încetare a procedurii.

Apărările formulate în cauză Intimata Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere următoarele considerente. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Decizia ASF nr. 2459/08.10.2015, a fost sancționată recurenta S.C. A. S.A Jupiter cu amendă în sumă de 15.000 RON, în temeiul prevederilor art. 2 alin. (5) lit. h), art. 272 alin. (2) lit. g), art. 273 alin. (1) lit. b) și alin. (3) lit. b) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare. La luarea acestei măsuri au fost avute în vedere:, - acțiunile emise de societatea A. S.A Jupiter sunt tranzacționate pe piața RASDAQ, - hotărârea AGEA a societății A. S.A Jupiter din data de 23.02.2015, în cadrul căreia s-a hotărât cu unanimitate de voturi "respingerea propunerii de efectuare a demersurilor pentru admiterea la tranzacționare a acțiunilor societății pe o piață reglementată și se aprobă delistarea acțiunilor de la tranzacționare", publicată în M.Of, partea a IV-a nr. 2268/05.05.2015, prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe Piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate Serviciul Contencios, Somații și Recuperări Creanțe, - raportul curent al Societății A. S.A Jupiter publicat în data de 29.06.2015, prin care emitentul comunică faptul că, prin Rezoluția nr. 14794/08.06.2015, ORC a desemnat expertul autorizat independent B. S.R.L., - raportul curent publicat pe site-ul BVB în data de 02.07.2015 cu privire la înregistrarea de cereri de retragere din societate și la faptul că procedura pentru întocmirea raportului de evaluare este în desfășurare, - adresa înregistrată la ASF cu nr. x/16.09.2015 prin care expertul autorizat independent comunică că în urma solicitărilor repetate formulate emitentului în 30.06.2015. 13.08.2015 și 07.09.2015 nu a primit documente necesare întocmirii ofertei de evaluare în vederea încheierii contractului de evaluare. - adresele nr. x/03.08.2015 și x/10.09.2015, prin care emitentului i s-a solicitat dispunerea măsurilor care se impun în vederea respectării termenului prevăzut de Regulamentul nr. 17/2014 pentru întocmirea raportului de evaluare, solicitări la care emitentul nu a dat curs." Prin adresa înregistrată la A.S.F. sub nr. x/09.11.2015, recurenta a formulat plângere prealabilă împotriva Deciziei ASF nr. 2459/08.10.2015, plângere prealabilă respinsă prin Decizia ASF nr. 228/28.01.2016. Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că fapta recurentei întrunește elementele constitutive ale contravenției reglementate de art. 272 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 297/2004, reținută în sarcina sa. Astfel, prin hotărârea AGEA a societății A. S.A Jupiter din data de 23.02.2015, publicată în Monitorul Oficial, partea a IV-a nr. 2268/05.05.2015, s-a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii de efectuare a demersurilor pentru admiterea la tranzacționare a acțiunilor societății pe o piață reglementată și s-a aprobat delistarea acțiunilor de la tranzacționare. Conform raportului curent transmis către Bursa de Valori București în data de 02.07.2015, a rezultat că s-au înregistrat cereri de retragere din societate și că procedura pentru întocmirea raportului de evaluare este în desfășurare, iar potrivit raportului curent al Societății A. S.A Jupiter transmis către ASF la data de 29.06.2015, a rezultat că prin Rezoluția nr. 14794/08.06.2015, ORC a desemnat expertul autorizat independent B. S.R.L. Expertul autorizat independent a comunicat ASF că, în urma solicitărilor repetate formulate către societatea A. S.A Jupiter în 30.06.2015, 13.08.2015 și 07.09.2015, nu a primit documente necesare întocmirii ofertei de evaluare în vederea încheierii contractului de evaluare. Pârâta a transmis reclamantei adresele nr. x/03.08.2015 și x/10.09.2015, prin care i-a solicitat dispunerea măsurilor care se impun în vederea respectării termenului prevăzut de Regulamentul nr. 17/2014 pentru întocmirea raportului de evaluare. Așa cum temeinic și legal a reținut și instanța de fond, Înalta Curte apreciază că în mod corect a fost sancționată recurenta reținându-se că aceasta nu a dat curs solicitărilor ASF menționate în adresele nr. x/03.08.2015 și x/10.09.2015. Nu poate fi reținută apărarea recurentei în sensul că a răspuns prin rapoarte curente tuturor solicitărilor, în condițiile în care ultimele rapoarte curente au fost cele transmise către Bursa de valori București și către ASF, la data de 29.06.2015 și 02.07.2015, prin care s-a comunicat că există cereri de retragere din societate și că a fost desemnat expertul autorizat independent B. S.R.L. Or, adresele ASF la care recurenta nu a răspuns sunt ulterioare acestor rapoarte și conțin solicitări la care nu s-a răspuns prin rapoartele menționate, fiindu-i solicitat recurentei să comunice măsurile întreprinse pentru respectarea prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul nr. 17/2014. Având în vedere că expertul a fost desemnat prin Rezoluția nr. 14794 din data de 08.06.2015, iar termenul prevăzut pentru ca acesta să efectueze demersurile necesare finalizării raportului privind prețul este de 30 de zile lucrătoare de la desemnare, rezultă că recurenta nu a dat curs solicitărilor ASF, în sensul de a lua măsuri care să respecte prevederile legale, contractul fiind încheiat cu expertul independent ulterior expirării termenului legal. Măsura de sancționare adoptată de ASF prin decizia supusă controlului de legalitate, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond a avut în vedere refuzul nejustificat al recurentei de a răspunde atât solicitărilor expertului autorizat independent B. S.R.L., cât și solicitărilor formulate de către ASF, în exercitarea atribuțiilor care îi revin potrivit legii. Sancțiunea aplicată a fost așadar determinată de faptul că recurenta nu a dat curs solicitărilor repetate ale A.S.F. transmise prin adresele nr. x/03.08.2015 și x/10.09.2015, prin care i s-a solicitat dispunerea măsurilor care se impun în vederea respectării termenului prevăzut de Regulamentul nr. 17/2014 pentru întocmirea raportului de evaluare a prețului acțiunilor societății, solicitări la care aceasta nu a răspuns în niciun fel până la data emiterii Deciziei de sancționare contestate. Recurenta nu poate invoca faptul că a răspuns solicitărilor A.S.F. transmise în luna august, și reiterate apoi în luna septembrie, prin raportul curent pe care 1-a comunicat în luna iulie, deci anterior adreselor A.S.F. nr. x/03.08.2015 și x/10.09.2015. Așadar este neîntemeiată susținerea referitoare la faptul că se poate răspunde la solicitări ulterioare, printr-un raport curent anterior, raport în care a fost prezentată o situație de fapt de la un anumit moment dat. Cu privire la susținerea recurentei referitoare la faptul că transmiterea documentației s-a realizat cu întârziere datorită faptului că nu a mai desfășurat activitate de mai bine de 7 ani, situație în care a fost dificilă transmiterea documentelor solicitate de către expert, nu poate fi reținută în condițiile în care recurenta s-a rezumat la a face o simplă afirmație în acest sens fără a face vreo probă în sensul afirmațiilor sale. Or, refuzul nejustificat al oricărei persoane de a răspunde solicitărilor ASF în exercitarea atribuțiilor care îi revin, potrivit legii,constituie contravenție. Obligația de a comunica rapoartele curente rezultă din lege, respectiv din dispozițiile art. 226 alini) din Legea nr. 297/2004, care prevăd faptul că "Orice societate comercială trebuie să informeze publicul și C.N.V.M., fără întârziere, în legătură cu informațiile privilegiate ce îl privesc în mod direct". Ceea ce s-a solicitat societății este de a comunica, pe de o parte, către expertul autorizat independent documentele necesare întocmirii ofertei de evaluare și a finalizării raportului de evaluare ce privea prețul acțiunilor, iar pe de altă parte, comunicarea către A.S.F. a unui răspuns ca urmare a solicitărilor formulate de către aceasta. Înalta Curte constată că în mod corect s-a reținut faptul că, deși autoritatea i-a solicitat în mod repetat recurentei să dispună măsurile necesare în vederea respectării prevederilor în vigoare, acesta nu a transmis/publicat raportul curent privind prețul acțiunilor, raport curent prevăzut de art. 8 lit. d) din Regulamentul nr. 17/2014 și nu a răspuns solicitărilor A.S.F. formulate prin adresele din 03.08.2015 și 02.07.2015. Prin urmare, prin netransmiterea către expertul autorizat independent desemnat de către instanță, a documentelor necesare întocmirii ofertei de evaluare și a finalizării raportului de evaluare, acesta a fost în imposibilitate obiectivă de a îndeplini obligația prevăzută de către dispozițiile art. 6 (2) din Regulamentul nr. 17/20141 pe de o parte, iar pe de alta, societatea a fost în imposibilitate de a răspunde în termen solicitărilor autorității. Raportat la prevederile art. 272 alin. (2) fit. g) din Legea nr. 297/2004: (2) Constituie contravenții următoarele fapte: g) împiedicarea fără drept a exercitării drepturilor conferite de către lege A.S.F., precum și refuzul nejustificat al oricărei persoane de a răspunde solicitărilor A.S.F. în exercitarea atribuțiilor care îi revin conform legii. Pentru contravenția astfel săvârșită, ASF poate aplica sancțiuni raportat la prevederile art. 273 alin. (1) lit. b) pct. ii) din Legea nr. 297/2004: în cazul contravențiilor prevăzute la art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1, 2, 3 și 6, lit. j) pct. 10), lit. k) pct. 1. alin. (2) lit. a), b) d) f) și j): cu amendă de la 0,1% până la 10% din cifra de afaceri netă realizată în anul financiar anterior sancționării, în funcție de gravitatea faptei săvârșite, pentru persoanele juridice. Dat fiind faptul că, recurenta nu a transmis raportări financiare pentru anul 2014 la ASF și BVB, iar pe site-ul Ministerului de Finanțe nu sunt disponibile informații privind cifra de afaceri aferentă anului 2014 pentru această societate, devin incidente prevederile art. 273 alin. (3) lit. b) din Legea 297/2004, potrivit cărora: "în cazul persoanei juridice a cărei cifră de afaceri nu este accesibilă Autorității de Supraveghere Financiară, aceasta va fi sancționată cu amendă de la 15.000 RON la 2.500.000 RON, în cazul contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004". Așadar, raportat la fapta săvârșită și având în vedere că cifra de afaceri a recurentei nu este accesibilă A.S.F., sancțiunea aplicată nu este una nejustificată și excesivă cum greșit apreciază aceasta, ci este sancțiunea minimă prevăzută de lege pentru contravenția săvârșită. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.