ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 60/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă, declinat ulterior pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, reclamanții reclamanții A., B., C., D., E., F. și pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava.

au solicitat obligarea pârâților la:

- reîncadrarea și recalcularea salariului brut lunar, respectiv a indemnizației brute lunare ce se cuvine personalului auxiliar de specialitate, IT și conex, prin includerea procentului de 4%, respectiv 8% prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum și a procentului de 10%, prevăzută de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON + 4% + 4,5% + 10%;

- repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, respectiv obligarea pârâților la plata pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul la care sunt îndreptățiți și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective, începând cu trei ani înainte de înregistrarea prezentei cereri și până la plata efectivă a sumelor cuvenite (diferențiat până la 01.12.2015 și după 01.12.2015, dar și pentru viitor, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, prin care s-a abrogat Legea-cadru 284/2010).

Prin Sentința civilă nr. 290 din 21 martie 2019 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Suceava, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect "drepturi salariale", în favoarea Tribunalului Neamț.

Prin Sentința civilă nr. 355/06.06.2019, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 20.08.2019.

La termenul de judecată din data de 04.10.2019, Curtea de Apel București a reținut cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a instanței invocată în cauză din oficiu.

Prin Sentința civilă nr. 598 din 14.10.2019, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

A declinat competența de soluționare a cauzei a reclamanților în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ.

A constatat ivit conflictul negativ de competență.

A înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție - secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, prevăd că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele trei instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că reclamanții au solicitat reîncadrarea și recalcularea salariului brut lunar, respectiv a indemnizației brute lunare ce se cuvine personalului auxiliar de specialitate, IT și conex, prin includerea procentului de 4%, respectiv 8% prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum și a procentului de 10%, prevăzută de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON + 4% + 4,5% + 10%; precum și repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit să beneficieze, recalcularea indemnizației lunare, în temeiul art. 208 din Legea nr. 62/2011, și nu au contestat actul de stabilire a drepturilor salariale emis de către Ministerul Justiției.

Cererea reclamanților nu se încadrează în prevederile art. 7 alin. (2) din Cap. VIII (Reglementări specifice personalului din sistemul justiției) al Anexei VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, și nici în prevederile art. 7 alin. (2) din Cap. VIII (Reglementări specifice personalului din sistemul justiției) al Anexei V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" la Legea nr. 153/2017.

Competența materială a Curții de Apel București prevăzută de art. 7 din capitolul VIII din anexa VI la Legea nr. 284/2010 are caracter special.

Obiectul cererilor soluționate de Curtea de Apel București este limitat la plângerea împotriva hotărârilor organelor de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ale colegiilor de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea.

În materia raporturilor juridice de muncă se aplică dispozițiile art. 208 din Legea nr. 62/2011, coroborat cu art. 1 alin. (2), art. 278 alin. (2) și art. 266 din C. muncii.

Prin Decizia nr. 9/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție ca urmare a soluționării unui recurs în interesul legii, s-a reținut distincția între recalcularea și plata drepturilor salariale prevăzute de lege și nerecunoscute de angajator, pe de o parte, și contestarea actelor de stabilire a salariului, pe de altă parte. Această distincție operează nu numai în privința condițiilor de exercitare a acțiunii, aspect avut în vedere de Înalta Curte la pronunțarea deciziei amintite, ci și sub aspectul competenței de drept material a instanței chemate să soluționeze cele două tipuri de litigii.

La stabilirea competenței în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă, Înalta Curte va avea în vedere dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (1) noul C. proc. civ. (forma la data introducerii cererii de chemare în judecată - 03.12.2018), "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Potrivit disp. art. 127 alin. (3) C. proc. civ. (forma la data introducerii cererii de chemare în judecată - 03.12.2018):

"Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor"

Prin Decizia dată în recurs în interesul legii nr. 7/2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., s-a statuat că "art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noțiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil și în cazul reclamanților care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești".

Prin Decizia nr. 290/2018 a Curții Constituționale a României, s-a constatat că sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituționale.

Ca urmare, față de Decizia nr. 290/2018 a Curții Constituționale a României, art. 127 C. proc. civ., în forma în vigoare la data înregistrării cererii, trebuie interpretat a avea următorul conținut:

"Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere (…), va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea". Această dispoziție, este aplicabilă și personalului auxiliar de la parchet, astfel cum s-a statuat prin Decizia RIL nr. 7/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin urmare, având în vedere obiectul acțiunii reclamanților, personal auxiliar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, privind recalcularea indemnizației lunare, competența materială de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Neamț, secția I civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții: A., B., C., D., E., F. și pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Finanțelor Publice - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - NN