ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3681/2018

Analizând recursul în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 23 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, s-a dispus suspendarea judecății apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 4578 din data de 19 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Astfel, la termenul de judecată din data de 23 mai 2018 instanța a constatat lipsa părților și, reținând faptul că nu s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Încheierea a fost pronunțată cu drept de recurs pe toată durata suspendării.

Prin cererea transmisă prin e-mail la data de 4 septembrie 2018, reclamantul A. a declarat recurs împotriva încheierii din data de 23 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în cuprinsul memoriului de recurs, reclamantul a arătat că înțelege să declare recurs împotriva încheierii din data de 23 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei în Dosarul nr. x/2017, solicitând judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 223 alin. (3) C. proc. civ., admiterea recursului și repunerea cauzei pe rol.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 7 septembrie 2018 și repartizat aleatoriu spre soluționare completului de filtru CF 5.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 17 septembrie 2018, dispunându-se comunicarea acestuia către părțile din cauză.

Conform dovezilor de înmânare aflate în dosar, raportul a fost comunicat părților la data de 28 septembrie 2018.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate invocată din oficiu, a caret analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

în ceea ce privește cererea de recurs formulată de reclamantul A., se constată că aceasta nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, recurentul arătând doar că înțelege să declare recurs împotriva încheierii din data de 23 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, și solicitând judecarea cauzei în lipsă.

Potrivit dispoziției imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, cererea de recurs, astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac.

Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, control care nu este posibil fără o motivare a căii de atac în sensul exigențelor textului legal anterior menționat.

Cu referire la solicitarea reclamantului A., de repunere a cauzei pe rol, C. proc. civ. prevede în cuprinsul art. 415 pct. 1 remediul procedural In cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei, însă una dintre părți intenționează reluarea judecății - judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor.

Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanța care a dispus măsura suspendării, în speță, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispozițiile art. 416 C. proc. civ., astfel încât Înalta Curte constată că o astfel de cerere nu poate fi analizată în această fază procesuală, raportat la excepția de nulitate pentru nemotivarea recursului, invocată de instanță din oficiu.

Având în vedere considerentele expuse, față de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din data de 23 mai 201S pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.10.2018.