ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1262/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 14.04.2016, reclamanta S.C. A. S.R.L., în insolvență, prin administrator judiciar B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București,

- anularea Deciziei nr. 856/23.11.2015 prin care i-a fost respinsă contestația prealabilă,

- anularea Deciziei de impunere nr. x/15.04.2015 privind obligații fiscale suplimentare de plată, anularea bazei de impozitare și a creanței fiscale stabilite suplientar,

- anularea Raportului de inspecție fiscală nr. x/15.04.2015,

- anularea Procesului-verbal din 24.04.2015

- anularea Dispoziției privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. x/2014 și y/17.04.2015

Prin încheierea din ședința publică din data de 8 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Tribunalului Ialomița, secția penală.

A reținut instanța că Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov a înaintat sesizarea penală nr. 261996/15.05.2015 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Ialomița, fiind dispusă începerea urmăririi penale față de S.C. A. S.R.L. cu privire la infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat-, evaziune fiscală și spălare a banilor.

Prin Rechizitoriul din 07.12.2015 al Parchetului de pe lângă ICCJ-DIICOT-Biroul Teritorial Ialomița, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei S.C. A. S.R.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor menționate, formându-se, pe rolul Tribunalului Ialomița, secția penală, Dosarul nr. x/2015.

La baza Deciziei de impunere nr. x/15.04.2015, cât și la baza rechizitoriului au stat aceleași constatări ale organelor fiscale menționate în Raportul de inspecția fiscală nr. x/15.04.2015 și în Procesul-verbal nr. x din 24.04.2015.

Astfel, a apreciat instanța că o serie de aspecte reținute de organele fiscale pentru emiterea deciziilor contestate în cauză, precum cele vizând realitatea tranzacțiilor efectuate de către reclamantă, fac obiect al cauzei penale aflate pe rolul Tribunalului Ialomița.

Împotriva acestei încheieri, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului și repunerea pe rol a dosarului în vederea continuării judecății.

A susținut recurenta că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 413 alin. (1) C. proc. civ., pentru că eventualul caracter penal al faptelor pretins săvârșite nu au o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce se va da în contestația actelor administrativ-fiscale ce face obiectul dosarului.

Organele de inspecție fiscală au formulat plângere penală, considerând că faptele constatate ar putea întruni elementele constitutive ale infracțiunilor, însă aceasta este o simplă presupunere.

Stabilirea prin decizia de impunere în sarcina sa a unor obligații fiscale suplimentare este consecința reținerii, prin procesul-verbal de inspecție, a faptului că tranzacțiile verificate au fost efectuate cu furnizori aflați sub incidența evaziunii fiscale, furnizori inactivi, însă aceste aspecte nu depind de soluționarea plângerii penale și pot fi analizate de instanța de contencios administrativ și fiscal.

3.1. Sesizată cu soluționarea recursului formulat împotriva încheierii de suspendare a judecății, Înalta Curte a acordat primul termen al condicii de judecată pentru soluționare, apreciind că nu se impune parcurgerea procedurii de filtrare prevăzute de art. 493 C. proc. civ.

3.2. Înalta Curte, examinând încheierea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin Decizia nr. 856 din 23 noiembrie 2015 privind soluționarea contestației formulate de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva Deciziei de impunere nr. x/15.04.2015 emise de DGRFP București-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov în baza Raportului de inspecție fiscală nr. x/15.04.2015, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București 1. a respins contestația formulată de A. S.R.L. împotriva acestei decizii pentru obligații fiscale totale în sumă de 763.126 RON și 2. a suspendat soluționarea contestației formulate de A. S.R.L. pentru obligații fiscale totale în sumă de 469.040 RON, procedura administrativă urmând a fi reluată la încetarea cu caracter definitiv a motivului care a determinat suspendarea, în condițiile legii.

3.3. Pentru a dispune această soluție, DGRFP București a reținut că Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov a înaintat sesizarea penală nr. x/15.05.2015 având la bază constatările din Raportul de inspecție fiscală nr. x/15.04.2015 preluate în Procesul-verbal nr. x, constatări ce au stat la baza emiterii Deciziei de impunere nr. x/15.04.2015.

Astfel, suspendarea soluționării contestației administrative s-a apreciat că se impune pentru a preîntâmpina soluții contradictorii cu privire la aceeași situație și aceeași persoană, reținându-se că a soluționa pe fond contestația administrativă ar însemna ignorarea cercetărilor întreprinse de organele de urmărire penală efectuate în Dosarul penal nr. x în ceea ce privește realitatea tranzacțiilor pentru care contribuabilul contestator și-a dedus cheltuielile, aspect ce face și obiectul contestației.

3.4. Din cele mai sus consemnate, Înalta Curte constată că suspendarea judecății cauzei a fost dispusă de Curtea de Apel București în considerarea acelorași aspecte (sesizarea penală nr. x/15.05.2015 a Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov și Dosarul nr. x în care a fost emis Rechizitoriul din 07.12.2015 al Parchetului de pe lângă ICCJ-DIICOT-Biroul Teritorial Ialomița) reținute și de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în decizia de soluționare a contestației administrative prin care contestația S.C. A. S.R.L. a fost suspendată până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală.

3.5. Cauza penală - Dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Ialomița, secția penală format în urma rechizitoriului din 07.12.2015 de trimitere în judecată a S.C. A. S.R.L. -, până la soluționarea definitivă a căreia Curtea de Apel București a dispus suspendarea judecății acțiunii S.C. A. S.R.L., privește obligațiile fiscale asupra cărora organul fiscal nu s-a pronunțat prin Decizia nr. 856/23.11.2015, ci a dispus suspendarea soluționării contestației administrative (pct. 2 al dispozitivului deciziei), obligații fiscale care nu fac obiectul prezentei cauze.

Acțiunea introductivă de instanță ce face obiectul dosarului de față privește ceea ce a fost soluționat pe fond de organul fiscal, respectiv anularea soluției de respingere a contestației administrative formulate de S.C. A. S.R.L. dispuse prin Decizia nr. 856/23.11.2015, și nu soluția de suspendare a soluționării contestației administrative până la definitivarea laturii penale, dispuse prin aceeași decizie.

3.6. Raportat la cele mai sus arătate, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 413 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că dezlegarea prezentei cauze nu depinde de soluționarea Dosarului penal nr. x/2015 aflat pe rolul Tribunalului Ialomița, secția penală, impunându-se admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B. împotriva încheierii din 8 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 martie 2018.