ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2993/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 01 august 2013, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/11.07.2013, emis de pârâtă, și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3621 din 19 noiembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 3621/19.11.2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată și anularea Raportului de evaluare nr. x/11.07.2013, emis de pârâta Agenția Națională de Integritate, cu obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de recurs.

La data de 17 mai 2018, recurentul-reclamant A. a depus la dosar o cerere prin care a învederat că renunță la judecarea recursului declarat în cauză, conform art. 406 C. proc. civ.

II. Soluția instanței de recurs

Cererea de renunțare la judecata recursului a fost comunicată intimatei-pârâte Agenția Națională de Integritate la data de 11 iunie 2018, iar aceasta a depus note scrise, în ședința publică din 26 septembrie 2018, prin care a solicitat Înaltei Curți să ia act de renunțare la judecata recursului declarat în cauză.

Potrivit art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre."

În cauză, Înalta Curte constată că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului-reclamant, care nu este supus cenzurii Înaltei Curți, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil și în temeiul dispozițiilor art. 463 din C. proc. civ., republicat.

Pentru aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 463 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea reclamantului la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3621 din 19 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea recurentului-reclamant A. la judecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 3621 din 19 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 septembrie 2018.