ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2304/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A.- Întreprindere individuală a solicitat, în contradictoriu cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/25.11.2014 și a Deciziei nr. 11313/30.03.2015 de soluționare a contestației, emise de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 172 din 18 noiembrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a hotărât:

- a admis acțiunea formulată de reclamanta A. Întreprindere Individuală în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale;

- a anulat Decizia nr. 11313/30.03.2015 și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/25.11.2014 emise de pârâtă.

- a obligat pârâta la plata sumei de 2000 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței pronunțate a formulat recurs Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, solicitând casarea ei și, în rejudecare pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltatea motivului de recurs invocat arată că instanța de fond, în mod nelegal a admis acțiunea, motivând că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru a constata existența condițiilor artificiale.

I. Într-o primă critică, subscrisă motivului de recurs invocat, invocă greșita aplicare a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, sens în care reamintește următoarele:

- existenta unui element obiectiv, constând in crearea unor condiții artificiale pentru obținerea sprijinului nerambursabil, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor sa nu poată fi atinsă și,

- existenta unui element subiectiv, care constă in intenția de a obține un avantaj care contravine schemei de ajutor.

Raportat la cele două elemente, reamintește de asemenea că COMISIA EUROPEANĂ - Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22, având ca subiect Crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții, cuprinsul căreia se statuează:

"În ceea ce privește elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanțării FEADR nu pot fi îndeplinite.

În cazul măsurii 312 aceste obiective sunt acelea de a sprijini crearea și dezvoltarea micro-întreprinderilor în vederea promovării spiritului întreprinzător și consolidării structurii economice (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005).

Aceste obiective ar putea fi puse sub semul întrebării dacă o companie nou creată contribuie exclusiv la operațiunile economice ale altei companii fără a căuta să obțină profit propriu. În acest caz compania nouă este mai degrabă o firmă fantomă decât o entitate de sine stătătoare".

În concret, arată că, în condițiile în care s-a demonstrat crearea unui cadru de interdependență financiară între A. I.I., S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L., este evident că obiectivul Măsurii 312 nu a fost atins, în senul că nu s-au finanțat trei proiecte independente, care ar fi condus la dezvoltarea zonei în care care acestea funcționează, ci s-a finanțat practic o singură entitate (o familie), iar din analiza contractelor de prestări servicii ale celor doi beneficiari rezultă că aceștia își prestează servicii reciproc sau către societăți comerciale în care au calitatea de asociat.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat faptul că evaluarea per ansamblu trebuie făcută ținându-se cont de toate realitățile cazului respectiv. "În principal trebuie stabilit, pe baza tuturor elementelor obiective, că principalul scop al proiectului de investiție este obținerea finanțării FEADR, până la excluderea celorlalte justificări legate de obiectivele schemei. Așadar, Articolul 4(8) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011 nu se poate aplica luându-se în calcul ca motiv unic faptul că un proiect de investiții nu este independent din punct de vedere funcțional sau faptul că există o legătură de ordin juridic între solicitanții acestui tip de sprijin, fără să se ia în considerare și celelalte elemente reale existente în cazul respectiv.

Urmând acest raționament, elementele de fapt, legale, economice, funcționale și personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul și analizate înainte de a concluziona că există condiții artificiale".

În acest context, arată că procedura uzuală practicată de proprietarii/managerii entităților, care se regăsește și în speța dedusă judecății, este aceea de a crea/a folosi o companie nouă, legal independentă de prima, însă direct sau indirect controlată de către proprietarii/managerii beneficiarului inițial, care solicită sprijin pentru investiții, iar echipamentele achiziționate astfel vor servi, printr-un flux tehnologic, exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului inițial.

La verificarea prezentei finanțări, s-a avut în vedere depistarea de indicatori, ca și elemente subiective, care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiții artificiale, fiind identificate elemente comune între cele trei entități juridice, elemente care analizate individual par a fi simple coincidente ce nu atrag atenția asupra existenței vreunei nereguli în implementarea proiectelor, însă coroborate și analizate simultan și comparativ pentru cele trei proiecte, conduc la suspiciunea de creare de condiții artificiale, astfel:

- Indicatori externi fizici: - A. I.I.- loc. Tarcaita nr. x, adresa sediului social al firmei este aceeași cu domiciliul dl. A. - loc. Tarcaita, nr. 105: proprietar: E. (sora dlui A.), conform contractului de comodat depus la cererea de finanțare; A. a prezentat printre documentele solicitate de echipa anterioara și un contract de inchiriere încheiat intre A. I.I. și S.C. C. S.R.L. pentru punctul de lucru. Deși in contract apare plata unei chirii de 6.000 RON/an, nu s-au regăsit in registrul de încasări și plați nici o plata efectuata aferenta acestui contract; In cererea de finanțare, la date de contact, atât la S.C. D. S.R.L. cât și la A. întreprindere Individuală este trecut același număr de telefon, la care răspunde dl. A. Verificând certificatele constatatoare de la Registrul Comerțului s-a constatat același lucru: S.C. D. S.R.L., A. întreprindere Individuala și S.C. C. S.R.L. au același număr de telefon trecut la datele de identificare ale firmei.

- Indicatori funcționali - legali: Există grade de rudenie între persoanele din conducerea A. I.I., S.C. C. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. prin persoana dlui. A., reprezentantul legal al proiectului, care la data depunerii cererii de finanțare de către A. I.I. deținea și calitatea de asociat asociat unic și administrator al S.C. C. S.R.L.

- Indicatori de afacere/contabili/financiari: Pe parcursul derulării proiectelor, in anumite perioade de timp, A. I.I. a avut angajați comuni cu S.C. D. S.R.L. începând cu luna septembrie 2012, unii angajați cu norma intreaga ai S.C. D. S.R.L. au devenit angajați cu norma intreaga la A. I.I., rămânând la S.C. D. cu jumătate de norma . Dl A. este angajat al firmei S.C. D. S.R.L. Exista legaturi de natura financiara intre S.C. D. S.R.L. și C. S.R.L. unde asociat unic este dl. A. Pana la data controlului anterior, respectiv pana in 31.08.2014 din totalul de 37.296,76 RON care apar in registrul de incasari și plați la incasari de la client, aproape 50% provin de la societatea C. S.R.L., mai exact: 18.024,18 RON; Comisiile de evaluare a achizițiilor au avut aceeași componență: dna F. și dl. G. au făcut parte din ambele comisii de evaluare a achizițiilor, iar firma câștigătoare a licitației a fost aceeași pentru A. I.I. și S.C. D. S.R.L.

Aspectele prezentate mai sus indică faptul că există atât elemente obiective cât și subiective care indică premisele creării de condiții artificiale pentru a beneficia de plăți prin Măsura 312, și anume faptul că dl. A. a creat Întreprinderea Individuală A. pentru a se asigura că obține punctajul .specific criteriului de selecție S5, în sesiunea de depunere a proiectelor 1/2010, obținând 'un punctaj total de 70 puncte.

Așa fiind, se impune concluzia că, exista o singura persoană sau un grup de persoane beneficiare care coordonează activitatea desfășurata de cele trei societăți, poziție prin care și-a propus să realizeze investiții similare prin fracționarea investiției totale și depășirea intensității sprijinului financiar, astfel încât la finalizarea investițiilor acestea pot funcționa eficient numai ca o singura entitate. fapt ce demonstrează că aceasta a acționat în vederea creării de condiții pentru depășirea plafonului maxim al ajutorului financiar ne rambursabil, respectiv maximum 200.000 euro. acordat în cadrul schemei de ajutor de minimis aprobată prin O.M.A.D.R. nr. 567 din 02.09.2008 din care face parte și Măsura 312 "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi".

"Sprijinul vizat prin această măsură se adresează microîntreprinderilor, precum și locuitorilor din spațiul rural care doresc să desfășoare o activitate economică devenind antreprenori", care are ca obiectiv încurajarea spiritului antreprenorial în mediul rural, precum și crearea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural.

Totodată, prin mișcarea salariaților de la diferite societăți-clienți deținute de același grup de persoane, la societățile beneficiare de finanțare FEADR, și astfel îndeplinirea aparentă a unor condiții de eligibilitate, nu a fost atins obiectivul specific al măsurii 312, "crearea și menținerea locurilor de munca în spațiul rural". Astfel că, suspiciunea de creare a unor condiții artificiale de eligibilitate în vederea obținerii finanțării nerambursabile, a devenit certitudine odată cu existenta pe ansamblu a unor circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor de implementare prevăzute în cererea de finanțare, obiectivul urmărit în cadrul măsurii 312-FEADR nu a fost atins.

În consecință, apreciază că situația de fapt reținută în cele menționate mai sus, reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise in mod intenționat care a afectat întregul contract de finanțare.

Trebuie avut în vedere faptul că în baza memoriului justificativ și a planului de afaceri pe care beneficiarul A. l.l. l-a depus la dosarul Cererii de Finanțare, acestuia i s-a acordat un punctaj prin care a fost declarat eligibil și selectat în detrimentul altor solicitanți.

Astfel, neîndeplinirea unuia dintre criterile de eligibilitate și selecție pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare, respectiv nefolosirea obiectivelor finanțate conform scopului destinat reprezintă nereguli - încălcări ale clauzelor contractului de finanțare și ale legii speciale în domeniu, pentru acestea fiind stipulată sancțiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente și declanșarea procedurii de constituire și recuperare de debit potrivit legislației aplicabile creanțelor bugetare.

Această practică, de a diviza un proiect complex atât ca valoare cât și ca întindere, în mai multe proiecte, mai mici, permite unui solicitant sa realizeze mai multe proiecte pe aceeași măsură -situație interzisă prin prevederile legale în vigoare, respectiv conform prevederilor art. 3, alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 care precede că "un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul aceleiași măsuri cofinanțate din FEADR, cu condiția ca primul proiect să fie finalizat".

Prin urmare, în cadrul ajutoarelor de stat "de minimis", sprijinul pentru o investiție în cadrul FEADR este limitată la un maximum de 200.000 euro pe o durată de trei ani. în cazul în care un beneficiar, împotriva acestor reguli, dorește să primească finanțare mai mare decât limita acceptată într-o perioadă de 3 ani, va trebui ca în mod fraudulos să creeze o situație artificială pentru a obține finanțare în cadrul programului pentru a doua sau a treia oară.

Așadar, în speță sunt aplicabile prevederile Regulamentului (CE) NR. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis, care la art. 2 alin. (2) cu privire la Ajutoarele de minimis dispune:

"Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeași întreprinderi nu depășește 200 000 EUR pe durata a trei exerciții fiscale. (...) Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse de origine comunitară. Perioada se determină prin raportare la exercițiile fiscale folosite de către întreprinderea din statul membru în cauză."

Aceste aspecte au fost evidențiate și în Ghidul solicitantului aferent Mădurii 312.

Așadar, particularitățile identificate de autoritate nu pot conduce decât la o singură concluzie, și anume că, s-a urmărit încă de la bun început depășirea plafonului "de minimis" (achiționarea tuturor utilajelor necesare care într-un final să deservească un singur grup) prin fracționarea artificială a investiției.

II Prin cea de-a doua critică adusă sentinței atacate afirmă faptul că instanța de fond în mod incorect a apreciat că "nu poate fi reținută concluzia pârâtei în sensul că reclamanta nu ar avea o existență autonomă".

Astfel, în Ghidul solicitantului pentru Măsura 312 este specificat că, "Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 312 sunt "Micro-întreprinderile așa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 și în legislația națională în vigoare1 (având mai puțin de 10 angajați și care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro echivalent în RON) - a se vedea categoriile de beneficiari din Anexa 10".

Încadrarea în categoria micro-întreprinderi se face în baza Anexei 4. 1. în cazul întreprinderilor nou înființate, ale cărei situații financiare nu au fost aprobate, în condițiile legii, datele cu privire la numărul mediu anual de salariați, cifra de afaceri anuală netă și activele totale se determină în cursul exercițiului financiar și se declară pe propria răspundere de către reprezentantul întreprinderii art. 6 alin. (3) al Legii nr. 346/2004, conform modelului prevăzut în anexele 1 și 2."

În concret în cadrul cererii de finanțare, pentru a se putea evalua proiectul și eligibiltatea acestuia, solicitantul completează, își însușește și semnează Declarația din cadrul Anexei 4.1., în care trebuie să completeze corect și conform realității următoarele informații privind tipul întreprinderii (autonomă, parteneră sau legată).

În situația în care întreprinderea nu este autonomă și se regăsește în situația de a fi legată sau parteneră calculul este evident diferit, astfel cum reiese din anexa 4.1. - anexată în cadrul probei cu înscrisuri.

În aceste condiții, este evident că solicitantul, prin completarea Anexei 4.1., a furnizat informații incorecte dat fiind faptul că societățile în cauză sunt întreprinderi legate acestea acționând pe aceeași piață sau piețe adiacente, astfel cum acestea sunt definite prin prevederile Legii nr. 346/2004.

În acest context, mai precizează că pentru ca un proiect să fie declarat eligibil trebuie să îndeplinească întocmai toate criteriile enunțate în Ghidul Solicitantului și în Fișa Măsurii, ulterior declarării ca eligibil a unui proiect intervine etapa de selecție în care proiectul depus și propus spre finanțare primește un punctaj, iar după parcurgerea acestei etape urmează cea în care intervine încheierea contractului de finanțare.

De asemenea, precizează că una din clauzele care se regăsesc în fiecare contract de finanțare este aceea care impune în mod strict fiecărui beneficiar ca pe toată perioada de derulare și de monitorizare a contractului de finanțare acesta să mențină toate criteriile de eligibilitate.

În raport de premisele indicate, arată că, la data depunerii cererii de finanțare de către S. I.I., întreprinderea solicitantă era legată în înțelesul Legii nr. 346/2004 cu modificările și completările ulterioare, cu societățile S.C. D. S.R.L. și SC C. S.R.L. prin persoana domnului A., care la momentul depunerii cererii de finanțare era asociat unic și administrator al firmei SC C. S.R.L. și, de asemenea, era angajat ca și director în cadrul firmei S.C. D. S.R.L.

Tot in dosarul Cererii de Finanțare se regăsesc și declarațiile completate de beneficiar prin care acesta declară pe de o parte că este o întreprindere autonomă iar pe de altă parte că își asumă respectarea regulii de minimis, condiții asumate a fi respectate pe întreaga perjoada de valabilitate a contractului de finanțare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 cu modificările și completările ulterioare, art. 44 alin. (4) "întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau a unui grup de persoane fizice ce acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente". Alin. 5 menționează "O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte sau în aval pe piața în cauză".Prin urmare, atât legal cât și prin intermediul legăturilor subiective (sedii aflate la aceeași adresă, proiecte complementare, administratori comuni, asociați/titulari comuni, grade de rudenie etc.) legăturile dintre cele trei entități sunt de natură a încadra entitățile la categoria întreprinderilor legate.

În cadrul Declarației privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, solicitantul S. I.I. a declarat că aceasta ar fi o întreprindere autonomă, această declarație stând la baza evaluării criteriilor de eligibilitate a solicitantului.

Constatând lipsa de corespondență a declarației date de solicitant, la data depunerii cererii de finanțare, cu starea de fapt de la data respectivă, AFIR aplică prevederile Contractului de finanțare, prevederi asumate de beneficiar la data semnării contractului.

De asemenea, în această ordine de idei, subliniază că există legături de natură financiară între S.C. D. S.R.L. și C. S.R.L. unde asociat unic este dl. A. Astfel, până la data controlului anterior, respectiv până în 31.08.2014 din totalul de 37.296,76 RON care apar în registrul de încasări și plăți la încasări de la client, aproape 50% provin de la C. S.R.L., mai exact: 18.024,18 RON. După data controlului efectuat nu mai apar înregistrări în registrul de încasări și plăți cu firma S.C. C. S.R.L. ca și client pentru A. l.l.

III. Cea de-a treia critică adusă sentinței recurate are în vedere faptul că instanța de fond, nu a ținut cont de neregula constând în obținerea de către reclamant, în mod necuvenit, a punctajului suplimentar în cadrul procesului de selecție.

Așa cum s-a arătat, analizând concomitent cele două documentații s-a constatat existența unei coordonări între cele două entități juridice, coordonare ce rezidă din corelarea unor indicatori fizici, funcțional-legali și de afacere identificați pe parcursul verificărilor, care se confirmă ulterior finalizării proiectului prin faptul că între cele două societăți și A. 1.1. există legături de ordin economic.

Acest fapt este întărit și de achizițiile solicitate de S.C. C. S.R.L. în cererea de finanțare x/28.09.2012, declarată neeligibilă.

Conform fisei de verificare a criteriilor de selecție E 3.2 - M 312 - versiunea 03, aplicabilă în cadrul sesiunii de depunere 1/2009 S.C. C. S.R.L. a obținut un punctaj de selecție de 55 puncte, nefiind punctate criteriile S3 "Proiecte care promovează activități meșteșugărești, de artizanat (20 puncte)" și S5 "Microîntreprindei nou înființate (25 puncte)", fapt ce a determinat incadrarea proiectului in categoria proiectelor eligibile neselectate.

În cazul în care S.C. C. S.R.L. ar fi depus cerere de finanțare în cadrul sesiunii de depunere 1/2010 aferentă Măsurii 312, punctajul obținut ar fi fost de 45 puncte, neputând obține punctaj pentru criteriile de selecție S3 (10 puncte), S5 (25 puncte), respectiv S6 și S7 (criterii de selecție neaplicabile tipului de investiție promovat de S.C. C. S.R.L - 20 puncte).

Astfel, prin cele doua proiecte depuse prin A. I.I. și S.C. D. S.R.L., dl. A. a reușit să obțină o finanțare de aproape 400.000 de Euro,creând aparența unor microîntreprinderi nou înființate și prin declarația nereală a domnului S. conform căreia A. I.I. este o întreprindere autonomă s-a obținut de către acesta un punctai necuvenit în cadrul procesului de selecție care a stat la baza acordării ajutorului financiar nerambursabil în cadrul Măsurii 312 pentru proiectul "Achiziția de utilaje de în comuna Târcaia, județul Bihor".

Așadar, prin crearea A. I.I., dl. A. și-a creat un avantaj nejustificat obținând în mod necuvenit punctaj suplimentar în cadrul procesului de selecție, eludând criteriul de selecție S5 "microîntreprinderi nou create" (25 puncte), punctaj pe care nu l-ar fi putut obține dacă ar fi aplicat în numele SC C. S.R.L. și/sau ar fi declarat legăturile existente între cele două societăți. Astfel, ținând cont că dl. A. deținea o societate care acționează tot pe aceeași piață comercială, nu ar fi putut beneficia de finanțare nerambursabilă.

Din această perspectivă, tocmai pentru a combate în mediul rural concentrarea în jurul unei singure persoane a tuturor opțiunilor de angajare ori de acționare în mediul de afaceri, a fost creat programul FEADR, dorindu-se descentralizarea monopolului în mediul agricol.

Prin semnarea Contractului de Finanțare, beneficiarul și-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care Art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului. Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. în aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă. Arătăm astfel că A.P.D.R.P. are obligația luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toată perioada de valabilitate a Contractului de Finanțare și indiferent de momentul constatării neregulilor.

- art. 17 alin. (4) din Anexa I a contractului: "In cazul înregistrării unei nereguli definite la art. 1, beneficiarul va restitui (...) integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante (...)".

De asemenea, în temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, "orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obținut nejustificat, prin obligația de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parțială a garanției constituite in sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau in momentul primirii unui avans".

În consecință, solicită admiterea recursului formulat.

La recursul declarat de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat întâmpinare intimata reclamantă A. I.I., solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, pentru motivele arătate în continuare:

Astfel cum rezultă recursul declarat, recurenta nu aduce, practic, critici sentinței atacate, limitându-sc la a-și reitera poziția exprimată prin întâmpinarea depusă în primă instanță, și arătând, cu titlu general, că sentința a fost pronunțată cu încălcarea reglementărilor legale care guvernează acordarea fondurilor europene, fără a indica, în mod concret, care din multitudinea dispozițiilor legale enumerate în cererea de recurs ar fi fost încălcate de prima instanță.

Or, este evident faptul că prevederile legale enunțate de către recurentă prevăd procedura de urmat în cazul în care autoritatea contractantă stabilește că actele/faptele beneficiarului au drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile, însă simpla evocare a acestei proceduri în motivarea recursului nu poate suplini obligația recurentei, trasată chiar de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de a dovedi, dincolo de orice dubiu, crearea de către societatea verificată a unor condiții artificiale în vederea obținerii unei finanțări cu încălcarea regulii de minimis, aspect pe care nu doar că aceasta nu l-a dovedit, dar chiar a recunoscut, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, că cele constatate prin actul administrativ atacat reprezintă doar suspiciuni în acest sens.

Astfel, analizând fiecare dintre aspectele identificate drept "stegulețe roșii" de către recurentă, instanța de fond a reținut, în mod corect, că nu există în prezenta cauză nici un fel de elemente obiective sau subiective care să justifice susținerile recurentei potrivit cărora intimata reclamantă ar fi creat condiții artificiale în sensul prevedrilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011, motiv pentru care a procedat la anularea procesului-verbal întocmit de către aceasta.

Este just, prin urmare, aspectul reținut de instanța de fond, potrivit căruia starea de fapt reținută prin actul administrativ contestat, stare de fapt care nu a fost contestată de către recurentă, nu poate reprezenta un temei suficient pentru concluzia reținută de aceasta în sensul creării de condiții artificiale în vederea obținerii finanțării prin înființarea formală a Întreprinderii Individuale pentru ca cererea de finanțare depusă de acesta să beneficieze de un punctaj superior.

Așa cum s-a arătat pe larg în cuprinsul cererii de chemare în judecată și cum judicios a reținut instanța de fond, nici unul dintre indicatorii fizici, legali și de afacere indicați de către recurentă ca fiind presupuse stegulețe roșii, respectiv faptul că atât intimata reclamantă, cât și S.C. D. S.R.L., aveau sediul în aceeași localitate, faptul că la datele de contact se regăsea același număr de telefon, unele legături de rudenie între persoanele din conducerea subscrisei, respectiv ale terților S.C. D. și S.C. C. S.R.L., faptul că în anumite intervale de timp au avut unii angajați comuni cu S.C. D. S.R.L., respectiv că a avut o colaborare cu S.C. C. S.R.L., la care domnul A. era asociat unic și administrator, nu constituie dovezi în sensul că înființarea sa ar avea caracter formal, din moment ce, prin înscrisurile depuse Ia dosarul cauzei s-a dovedit faptul că are o existență autonomă în raport cu S.C. D. S.R.L. și S.C. C. S.R.L., fiecare având clienți proprii și derulând operațiuni economice în mod independent, neavând clienți comuni și obținând profit propriu, astfel încât nu au putut să fie stabilite legături în baza cărora să se poată afirma că Întreprinderea Individuală ori S.C. D. S.R.L. ar fi avut doar o existență scriptică, fiind mai degrabă o firmă fantomă, astfel cum sugerează recurenta.

In acest sens, instanța de fond a conchis, în mod corect, că din probele de la dosar, precum și din constatările făcute de către recurentă prin actele atacate, rezultă că intimata reclamantă este o entitate autonomă, că fondurile obținute au fost utilizate conform scopului contractului încheiat cu recurenta, s-au creat noi locuri de muncă, iar scopul măsurii 312, respectiv dezvoltarea unor activități non agricole în mediul rural în scopul de a crește numărul locurilor de muncă a fost atins.

In ceea ce privește legăturile cu S.C. C. S.R.L., astfel cum s-a arătat și în fața instanței de fond, acestea se rezumă la încheierea unui singur contract de prestări servicii, colaborarea fiind efectuată în condiții de maximă transparență, tranzacția fiind înregistrată în mod corespunzător în evidențele contabile ale întreprinderii. Pe de altă parte, această colaborare nu este prohibită, atât timp cât, așa cum afirmă chiar recurenta, S.C. C. S.R.L. nu are proiecte în derulare.

Astfel, sunt nereale susținerile recurentei potrivit cărora ar fi demonstrat, cu prisosință, crearea unui cadru financiar de interdependență financiară între intimata reclamantă, S.C. D. S.R.L., și, S.C. C. S.R.L., fiind tendențioasă susținerea potrivit căreia acestea și-ar fi presta servicii reciproc, în condițiile în care chiar recurenta pârâtă afirmă că nu au fost constatate legături financiare între reclamantă și S.C. D. S.R.L., iar relația cu S.C. C. S.R.L. se rezumă, la o singură colaborare.

În altă ordine de idei, se impune concluzia potrivit căreia toate pretinsele nereguli semnalate de recurentă au fost aduse la cunoștința acesteia odată cu depunerea proiectului, sau, în orice caz, anterior efectuării plății împrumutului nerambursabil de către recurentă, caz în care, acestea ar fi trebuit să fie constatate anterior efectuării plății, cu consecința neacordării fondurilor și, prin urmare, a evitării prejudicieriilor produse prin investirea, în proiect, a resurselor financiare proprii, precum și a timpului și energiei necesare realizării. Desigur, aceasta doar dacă nu cumva aceste circumstanțe au fost analizate cu ocazia depunerii dosarului și s-a constatat că ele nu constituie impedimente la acordarea împrumutului, însă, în contextul actual în care, dintr-un motiv sau altul, se încearcă prin orice mijloace "recuperarea,, împrumuturilor acordate, aceste circumstanțe, cunoscute și considerate în regulă la încheierea contractului de finanțare, au fost transformate în elemente de natură a conduce la suspiciuni privind crearea de condiții artificiale de către autoritatea contractantă, respectiv de către autoritățile cu atribuții de control în domeniu.

În acest sens, astfel cum însăși recurenta arată în motivarea recursului, ulterior depunerii dosarelor cererilor de finanțare de către solicitanți și declarararea acestora ca fiind conforme, acestea intră în procedura verificării conformității și evaluare a eligiblității cererii de finanțare, urmată de etapa verificării în teren a acesteia și, respectiv, de ultima etapă, selecția proiectelor ce urmează a fi contractate în raport de punctajul obținut de fiecare solicitant. Mai mult, chiar recurenta arată că pe parcursul derulării contractului de finanțare, modul de implementare a proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcția de Control și Antifraudă din cadrul APDRP, Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a României, alte instituții naționale abilitate, precum și comisii din partea Uniunii Europene, existând, astfel, multiple niveluri de control al căror obiect îl formează, printre altele, eligibilitatea proiectelor și a beneficiarilor, astfel încât, în situația în care ar fi fost constatate nereguli în privința proiectului, acesta ar fi fost respins încă din faza analizării eligibilității sale, ori în urma verificărilor efectuate de instituțiile abilitate pe parcursul derulării acestuia, situație în care fondurile nu ar mai fi fost acordate.

Cu privire la pretinsele nereguli constatate, fără a reitera argumentele privind lipsa de relevanță a constatărilor recurentei, față de criticile invocate de recurenta pârâtă, formulează următoarele apărări.

Astfel, recurenta afirmă că, în situația în care A. deținea, la data depunerii proiectului, o societate care acționează pe aceeași piață, acesta nu ar fi putut să beneficieze de finanțare nerambursabilă. Or, această susținere este infirmată chiar de dispozițiile cuprinse în Ghidul solicitantului pentru măsura 312, potrivit cărora acționarii majoritari ai unei societăți comerciale nu pot avea mai multe proiecte în derulare, în același timp și pentru aceleași tipuri de investiții, în cadrul măsurii 312.

Prin urmare, era interzis acționarilor majoritari ai unei societăți comerciale să aibă mai multe proiecte în derulare. In schimb, asociatul majoritar dintr-o societate poate avea proiecte independent de respectiva societate, dacă nu sunt ambele în derulare în același timp sau nu sunt pentru același tip de investiții și, astfel cum recunoaște recurenta, S.C. C. S.R.L. nu a avut și nu are nici un proiect pentru finanțare nerambursabilă în derulare.

Pe de altă parte, în cauză nu sunt incidente nici prevederile Ghidului solicitantului potrivit cărora nu sunt eligibile proiectele solicitanților ai căror acționari majoritari au în derulare alte proiecte finanțate prin FEADR în cadrul acestei măsuri, având în vedere faptul că S.C. C. S.R.L. nu are un proiect în desfășurare, acesta nefiind nici acționar majoritar al S.C. D. S.R.L., societatatea al cărei proiect a fost verificat în paralel cu cel al intimatei reclamante, iar în ceea ce privește obligația lui A. de a declara legătura dintre reclamantă și S.C. C. S.R.L., arată faptul că aceste legături nu au fost ascunse, fiind depuse, de la început, toate înscrisurile pe baza cărora aceste legături ar fi putut să fie stabilite, în urma unor minime verificări care rezultă că erau posibile și care au fost efectuate, însă elementele verificate nu au generat, la momentul respectiv, nici un motiv de suspiciune.

Referitor la acest aspect, arată că nu se poate reproșa intimatei reclamante faptul că ar fi furnizat informații incorecte prin completarea Anexei 4.1 cu privire la tipul întreprinderii, din moment ce aceasta nu a dat o astfel de declarație care, la momentul la care a depus cererea de finanțare, nici măcar nu făcea parte din documentația necesară dosarului.

Faptul că mai multe proiecte depuse și realizate de către același consultant sunt identice sau asemănătoare nu contravine în nici un fel prevederilor europene în materia analizată și nici chiar dreptul național nu conține nicio reglementare care să interzică ca o firmă de consultanță care a creat deja proiecte pentru un beneficiar să nu realizeze un proiect asemănător pentru un alt beneficiar.

Dacă statul ar fi dorit să prevadă drept criterii de excludere de la calificare acele criterii invocate de către organul de control, nu numai că ar fi făcut-o la momentul la care a emis normele privind criteriile de eligibilitate, dar chiar avea obligația să o facă. În acest sens, arată că Regulamentul CE 65/2011 prevede, în mod clar, la art. 4 alin. (2), că "statele membre se asigură că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislația Uniunii sau de legislațiile naționale ori stabilite prin programele de dezvoltare rurală pot fi controlate pe baza unui set de indicatori verificabili care urmează să fie stabiliți de către statele membre", tocmai pentru a se asigura că aceste criterii sunt previzibile pentru solicitanți și că ele nu devin, peste noapte, astfel cum este cazul în speță, indicii de creare a unor condiții artificiale.

În al doilea rând, chiar dacă s-ar accepta faptul că în cauză ar fi fost create condiții artificiale pentru obținerea avantajului, ar trebui, conform prevederilor contractului de finanțare, ca pârâta să dovedească faptul că actele sau faptele imputate reclamantei ar fi avut drept scop obținerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin, respectiv că obiectivul stabilit pentru schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală nu poate fi atins, ceea ce nu este real în prezenta cauză, obiectivele asumate prin contractul de finanțare fiind în întregime atinse, astfel cum a fost detaliat în cuprinsul cererii de chemare în judecată și cum s-a reținut și în cuprinsul procesului-verbal contestat -utilajele au fost achiziționate, au fost create locuri de muncă, întreprinderea individuală s-a dezvoltat, obținând profit propriu.

Pe de altă parte, CJUE a decis că art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului European agricol pentru dezvoltare rurală să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.

Prin urmare, arată că nu contestă faptul că există obligativitatea și este chiar indicată recuperarea fondurilor acordate de Uniunea Europeană, însă, așa cum a cerut CJUE, doar cu privire la avantajul obținut nejustificat, în mod necorespunzător sau ilegal, ca urmare a constatării, iar nu a presupunerii unor nereguli, astfel cum este cazul în speța de față, în care, în lipsă de argumente și dovezi concrete, recurenta apelează la citarea unor nesfârșite pasaje de legislație, jurisprudență, la "proceduri clasice" (nu știm în ce temei au fost acestea clasificate astfel, pentru că recursul nu face referire la vreunul) la care beneficiarii de fonduri nerambursabile apelează pentru a spolia Uniunea Euorpeană de resursele financiare care, altfel ar fi fost acordate unor beneficiari onești (în situația greu de imaginat în care recurenta chiar ar admite că există și o asemenea categorie de persoane), încălcând, astfel, toate recomandările trasate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene care a statuat, cât se poate de clar, că elementele de fapt, legale, economice, funcționale și personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul și analizate înainte de a concluziona că există condiții artificiale, respectiv că beneficiarul ar fi urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate, ceea ce, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, nu s-a întâmplat în cazul intimatei reclamante.

În consecință, solicită respingerea recursului formulat.

II.Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 12 februarie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 23 aprilie 2018 completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Reclamanta Întreprindere Individuală A. a solicitat instanței de contencios administrativ anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/25.11.2014 și a Deciziei nr. 11313/30.03.2015 de soluționare a contestației, emise de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prin actele administrative atacate au fost constatate nereguli în conduita recurentei reclamante în derularea contractului de finanțare nr. x/04.05.2011, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru punerea în aplicare a Cererii de finanțare nr. x pentru proiectul "Achiziție de utilaje în comuna Tărcaia, județul Bihor" constând în încălcarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/11 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, care interzic efectuarea de plăți către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul procurării unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

În baza contractului sus menționat, cu valoarea totală eligibilă de 1.211.828,00 RON, echivalent a 284.000,00 euro, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 848.297,00 RON, echivalentul a 198.800 euro, în procent de 70% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Suma finală decontată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a fost de 847.682,01 RON reprezentând 189.843,32 euro finanțare nerambursabilă, conform cheltuielilor acceptate la plată, în cadrul a două tranșe de plată.

Prima instanță, pentru a admite acțiunea reclamantei și a dispune anularea actelor administrative atacate, a reținut, în raport de cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C - 434/12 (Slancheva), că nu există elemente subiective și obiective care să justifice crearea de condiții artificiale de către reclamantă în sensul prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011.

În acest sens, prima instanță a apreciat că împrejurări de fapt cum ar fi că doi beneficiari verificați, respectiv reclamanta și S.C. D. S.R.L au același număr de telefon, în contextul în care că titularul reclamantei este și directorul S.C. D. S.R.L sau că aceștia au salariați comuni nu este suficient ca singur sau împreună cu celelalte elemente reținute în actele administrative contestate să justifice concluzia privind crearea de condiții artificiale.

Pe de altă parte, faptul că în comisia de evaluare ofertelor au fost două persoane identice și că a existat același câștigător al licitațiilor, de asemenea nu presupune în mod necesar caracterul formal al înființării reclamantei, aceste împrejurări putând fi explicate prin specificul comunității rurale în care funcționează reclamanta.

Nici relațiile de rudenie dintre titularul reclamantei și asociatul unic al S.C. D. S.R.L. nu justifică concluzia conform căreia s-au creat condiții artificiale în vederea obținerii finanțării, neexitând vreo astfel de interdicție, cu atât mai mult, atunci când astfel de persoane fizice acționează, nu în nume propriu, ci în calitate de asociați asociați în societăți comerciale.

Este adevărat că terța societate, D. S.R.L., acționează pe o piață adiacentă celei pe care acționează reclamanta și nu poate fi confundată cu asociatul unic, persoana fizică și persoana juridică având o existență distinctă.

Referitor la acest aspect, prima instanță a reamintit definiția intreprinderii autonome, în conformitate cu dispozițiile art. 4

2

alin. (2) din Legea nr. 346/2004, arătând că reclamanta îndeplinește toate criteriile prevăzute de aceste dispoziții legale pentru a se încadra în aceasta definiție.

De asemenea, a apreciat că nu poate reține nici împrejurarea că faptic reclamanta și terța S.C. D. S.R.L. s-ar comporta ca și o persoană juridică unică acționând concertat pentru spre realizarea scopurilor și obiectivelor unei entități juridice unice în vederea depășirii plafonului maxim nerambursabil de 200.000 euro, având în vedere faptul că din probele de la dosar rezultă că cele două societăți, deși acționează pe piețe adiacente și în aceeași zonă geografică, au clienți proprii, derulează operațiuni economice în mod independent și nu există nicio legătură de acționariat directă sau indirectă între acestea.

Nici existența unor similitudini între cererile de finanțare depuse de reclamantă și terța S.C. D. S.R.L., ținând de existența aceluiași consultant, nu a fost considerată o împrejurare concludentă, de natură a duce, în mod izolat, la concluzia creării unor condiții artificiale pentru obținerea finanțării.

În consecință, prima instanșă a reținut că din probele de la dosar precum și din constatările din actele administrative contestate rezultă că reclamanta este o societate autonomă, că fondurile obținute au fost folosite potrivit scopului contractului încheiat, că au fost create noi locuri de muncă și că scopul măsurii 312, respectiv dezvoltarea unor activități non agricole în mediul rural în scopul de a crește numărul locurilor de muncă, a fost atins.

Referitor la legăturile dintre reclamantă și S.C. C. S.R.L., instanța reține că nici față de această societate nu sunt stabilite suficiente elemente care să justifice crearea de condiții artificiale în sensul prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011, depunerea unei cerere anterioare de finanțare fiind considerantă nerelevantă sub aspectul concluziei pârâtei, cât timp între cele două societăți s-a încheiat un singur contract, terța S.C. C. S.R.L. nu are proiecte în derulare iar reclamanta are clienți proprii și desfășoară o activitate proprie, fiind astfel îndeplinit scopul măsurii 312, respectiv dezvoltarea unor activități non agricole în mediul rural în scopul de a crește numărul locurilor de muncă.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința atacată în raport de motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat.

În motivarea actelor administrative menționate s-a reținut, în esență, că reclamanta Întreprindere Individuală A. a creat condiții artificiale pentru obținerea finanțării existând, în acest sens, indicatori fizici, reclamanta și S.C. D. S.R.L. având sediul în aceeași localitate și același număr de telefon, indicatori legali, constând în legăturile de rudenie între persoanele din conducerea reclamantei și a terțelor S.C. D. S.R.L. și S.C. C. S.R.L. și indicatori de afacere constând în faptul că reclamanta a avut în anumite intervale de timp angajați comuni cu S.C. D. S.R.L. și că aproape 50% din încasările reclamantei provin de la S.C. C. S.R.L. la care domnul A. era asociat unic și administrator iar comisiile de evaluare au avut aceeași componență, precum și că atât comisia de licitație cît și câștigătorul licitațiilor a fost același pentru ambii beneficiari.

Prin criticile formulate, pârâta a susținut că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, întrucât prima instanță a dispus anularea actelor administrative prin care s-a dispus recuperarea întregului ajutor financiar nerambursabil acordat cu aplicarea greșită a interpretării date prin Hotarirea din 12 septembrie 2013, pronunțată in cauza nr. x - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na B. fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, potrivit cărora, pentru a se dispune o asemenea măsură, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții:

- existenta unui element obiectiv, constând in crearea unor condiții artificiale pentru obținerea sprijinului nerambursabil, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor sa nu poată fi atinsă și,

- existența unui element subiectiv, care constă in intenția de a obține un avantaj care contravine schemei de ajutor.

Contrar opiniei exprimate de prima instanță, Înalta Curte apreciază că împrejurările de fapt invocate de recurenta pârâtă, pentru a dovedi existența elementului subiectiv, sunt relevante în situația în care acestea sunt corelate și nu analizate individual, așa cum a procedat prima instanță.

Înalta Curte observă că aceste împrejurări sunt:

- A. I.I.- loc. Tarcaita nr. x, adresa sediului social al firmei este aceeași cu domiciliul dl. A. - loc. Tarcaita, nr. 105: proprietar: E. (sora dlui A.), conform contractului de comodat depus la cererea de finanțare.

- A. a prezentat printre documentele solicitate de echipa anterioara și un contract de inchiriere încheiat intre A. I.I. și S.C. C. S.R.L. pentru punctul de lucru. Deși in contract apare plata unei chirii de 6.000 RON/an, nu s-au regăsit in registrul de încasări și plați nici o plata efectuata aferenta acestui contract.

- In cererea de finanțare, la date de contact, atât la S.C. D. S.R.L. cât și la A. întreprindere Individuală este trecut același număr de telefon, la care răspunde dl. A. Verificând certificatele constatatoare de la Registrul Comerțului s-a constatat același lucru: S.C. D. S.R.L., A. întreprindere Individuala și S.C. C. S.R.L. au același număr de telefon trecut la datele de identificare ale firmei.