Decizia nr. 2244/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 80/2015 a Curții de Apel Cluj

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României să se dispună: - anularea răspunsului nr. x/09.05.2014, comunicat la data de 19.05.2014 în urma unei plângeri prealabile formulate către Guvernul României; - anularea parțială a Hotărârii nr. 623 din 16 iunie 2011, anexa 34, poziția 8, privind inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al comunei Moisei; - anularea Hotărârii Consiliului local al comunei Moisei nr. 12/2010 total sau parțial, hotărâre în baza căreia s-a emis H.G. nr. 632/2011 prin care terenul litigios în suprafață de 0,13 ha, înscris în anexa 34, poziția 8 în locul numit Gloduri Moară de pe raza comunei Moisei, proprietatea reclamantului, a fost trecut abuziv în inventarul comunei Moisei; - obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. Consiliul local al comunei Moisei a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea pârâtului Guvernul României, admisă în principiu în ședința publică de la 5 februarie 2015.

Hotărârea Curții de apel Prin sentința nr. 80 din 5 februarie 2015, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: - a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A.; - a respins ca inadmisibilă cererea reclamantului A., formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect anularea adresei nr. x/2014 emisă de pârât; - a respins, ca nefondată, cererea reclamantului de anulare parțială a H.G. nr. 623/16.06.2011, respectiv a anexei 34, poziția nr. 8, emisă de pârâtul Guvernul României; - a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Consiliul local al comunei Moisei.

Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe, la data de 16 martie 2015, reclamantul A. a declarat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ. Prin întâmpinare, intimatul-pârât Consiliul local al comunei Moisei a învederat instanței că recurentul-reclamant A. a decedat la data de 23 martie 2015, conform certificatului de deces atașat, împrejurare față de care operează de drept suspendarea judecării recursului, până la introducerea în cauză a moștenitorilor recurentului, conform art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Procedura de soluționare a recursului După comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, la data de 6.01.2018, B., fiul părții decedate, a depus la dosar o cerere prin care indicat moștenitorii recurentului, solicitând introducerea lor în cauză. Prin încheierea de ședință din 14 februarie 2017, recursul a fost admis în principiu, acordându-se termen pentru soluționarea cauzei la 10 mai 2017, cu citarea părților, în cazul recurentului A. dispunându-se citarea pe numele moștenirii, cu mențiunea de a se face dovada calității de moștenitori a persoanelor indicate prin cererea înregistrată la dosar la data de 6.01.2017, în vederea introducerii în cauză. Întrucât la termenul din 10 mai 2017, s-a constatat că nu au fost depuse dovezi privind calitatea de moștenitori a persoanelor indicate în cerere, instanța a mai acordat un termen în acest sens și a dispus emiterea unei adrese către Baroul București în vederea comunicării listei cu avocații anume desemnați, în scopul numirii unui curator special pentru moștenitorii recurentului A. Prin încheierea de ședință din 25 octombrie 2017, constatând că actele depuse la dosar nu fac dovada calității de moștenitori a persoanelor indicate în cererea depusă la 6.01.2018, instanța a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la introducerea în cauză a moștenitorilor părții decedate. În baza referatului întocmit la data de 4 mai 2018, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în temeiul art. 420 alin. (1) C. proc. civ., în vederea discutării excepției de perimare, potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., acordându-se termen de judecată la 30 mai 2018, cu citarea părților. La data de 23 mai 2018, a fost înregistrată la dosar cererea formulată de B., prin care a solicitat introducerea sa în cauză, în calitate de moștenitor-intervenient al recurentului-defunct A., la care a atașat înscrisuri (certificatul de naștere, cartea de identitate și certificatul de deces)

Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.: "(1) Judecarea cauzelor se suspendă de drept: 1. prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul în care partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora." Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părților. Prin urmare, perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă. În speță, dat fiind temeiul de drept al suspendării, respectiv art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pricina trebuia repusă pe rol în condițiile art. 415 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că judecata putea fi reîncepută, prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului (…), în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6 ", formulată de partea interesată în continuarea judecății. Încheierea de ședință din data de 25 octombrie 2017, prin care s-a dispus suspendarea judecății, reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 25 aprilie 2018. În cauză, se constată că părțile interesate în continuarea judecății nu au formulat, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ. și nu a fost făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare. De asemenea, nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată sau vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ. În consecință, față de lipsa de diligență a părților care a dus la lăsarea cauzei în nelucrare o perioadă mai mare de 6 luni, se va constata, din oficiu, perimarea recursului, în temeiul art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea art. 416 alin. (1) din același cod. În privința cererii de introducere în cauză, în calitate de moștenitor -intervenient, formulată de B., se constată că aceasta a fost înregistrată la dosar la data de 24.05.2018, după împlinirea termenului de perimare (25.04.2018), respectiv, după fixarea, din oficiu, a termenului de judecată (4.05.2018) și nu se poate aprecia că reprezintă un act de procedură de natură a întrerupe sau de a suspenda cursul perimării, astfel cum prevăd dispozițiile art. 417-418 C. proc. civ.