ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2120/2017

Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. "A." S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Bacău, suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 03.03.2015 și a Deciziei de închidere a angajamentului nr. 597/02.02.2015 emise de pârâtă, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare a acelorași acte administrative, ce formează obiectul Dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Curții de Apel Bacău. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004. 1.

Cererea de intervenție La data de 09.04.2015, S.C. "B." S.R.L. a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantei, susținând apărările acesteia pe considerentul că decizia de închidere a angajamentului are consecințe directe asupra sa. În ședința publică de la 16 aprilie 2015, curtea de apel a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată în interesul reclamantei. 1.

Soluția primei instanțe Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 61 din 16 septembrie 2015, a admis cererea formulată de reclamanta S.C. "A." S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Bacău. A admis cererea de intervenție în interes alăturat formulată de S.C. B. S.R.L. A dispus suspendarea executării deciziei de închidere a angajamentului nr. 597 din 02.02.2015 până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. A dispus suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 03.03.2015 și înregistrat la A.P.I.A. sub 1378 din 05.03.2015, până la pronunțarea instanței de fond. 1.

Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 61 din 16 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Bacău, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., republicat. Recurenta-pârâtă dezvoltă critici vizând încălcarea și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 raportate la cele ale art. 2 alin. (1) lit. t) ce definesc noțiunea de "caz bine justificat". În susținerea cererii de recurs, recurenta-pârâtă evocă circumstanțele de fapt ale cauzei, respectiv depunerea, de către S.C. A. S.R.L., a cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachetul b) - păsări, transferul de exploatație, inclusiv a angajamentelor și declarațiilor, intervenit între S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L., și arată că actele administrative contestate au fost întocmite de instituția recurentă pentru că la data transferului S.C. A. S.R.L. nu întrunea una din condițiile de eligibilitate generale pentru accesarea angajamentului, și anume nu deținea autorizație sanitar-veterinară. Începând cu data de 29.11.2013, autorizația nr. x emisă pe numele societății S.C. A. S.R.L. nu a mai fost valabilă întrucât, așa cum rezultă din adresa DSVSA Neamț nr. x/11.12.2014, administratorul societății a solicitat renunțarea la această autorizație, drept pentru care societatea respectivă nu mai putea desfășura activitatea de creștere a păsărilor în perioada 29.11.2013 - 15.04.2014. Reclamantul nu a putut prezenta dovezi din care să rezulte faptul că autorizația nr. x ar fi fost valabilă în perioada noiembrie 2013 - aprilie 2014 sau dacă era valabilă și la data respectivă. A concluzionat că cererea intimatei-reclamante de suspendare a executării actelor administrative nu întrunește condițiile speciale de admisibilitate, iar documentele prezente la dosar nu puteau dovedi împrejurări legate de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. 1.

Apărările intimatei Intimatele S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. au depus întâmpinări, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Au argumentat că, prin sentința civilă recurată, s-a dispus în mod legal admiterea cererii de suspendare a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 03.03.2015 și a deciziei de închidere a angajamentului nr. 597/2.02.2015, emise de pârâtă, instanța analizând în mod temeinic îndeplinirea în cauză a cerințelor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. t) și s) din Legea nr. 554/2004. Instanța de fond a reținut corect că actele a căror suspendare se solicită au fost emise pe o interpretare dată de D.S.V.A. Neamț, cu referire la faptul că prin emiterea autorizației sanitare-veterinare nr. 131/2013, autorizația nr. x nu ar mai fi fost valabilă, că nu s-a invocat nici un temei legal potrivit căruia o autorizație sanitară-veterinară eliberată unui agent economic și-ar pierde valabilitatea prin emiterea unei autorizații și altui agent economic și nu a depus un înscris din care să rezulte că autorizația nr. x ar fi fost anulată, retrasă sau suspendată. Intimata S.C. B. S.R.L. a notificat, prin completarea formularului M3, transferul exploatației, astfel încât nu a existat nici o perioadă în care spațiul să nu fie autorizat sanitar-veterinar, chiar dacă în perioada 29.11.2013 - 16.04.2014 au fost doi deținători de autorizație, S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. Intimata-intervenientă, căreia i s-a transferat integral exploatația, a preluat angajamentul, fiind incidente dispozițiile art. 44 Regulamentul CE 1977/2006, care stabilesc că pentru asumarea angajamentului cesionarul trebuie să dețină autorizație sanitar-veterinară. Cu privire la condiția pagubei iminente, instanța de fond în mod legal a reținut că intimata are credite de o valoare însemnată, în derulare, fără a dispune de fonduri suficiente pentru achitarea acestora, precum și un număr de 265 de angajați, iar executarea actelor a căror suspendare a solicitat-o ar majora deficitul de plăți pe care deja îl înregistrează. La ultimul termen de judecată, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a învederat instanței de recurs faptul că între timp s-a soluționat în primă instanță acțiunea în anularea celor două acte administrative, constatându-se prelungirea de drept a măsurii suspendării executării pronunțată în prezentul dosar. II. Hotărârea și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de recurs Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, și față de criticile recurentei - pârâte, constată următoarele: Analizând motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". În speță, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ, în temeiul dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, cu cererea de suspendare a executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 03.03.2015 și a deciziei de închidere a angajamentului nr. 597/02.02.2015 pentru măsura 215 - plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachet b - păsări, emise de pârâta-recurentă. În motivarea actelor administrative contestate s-a reținut că, începând cu data de 29.11.2013 autorizația nr. x emisă de D.S.V.A. Neamț pe numele cedentului S.C. A. S.R.L. nu a mai fost valabilă, că S.C. A. S.R.L. a desfășurat activitate de creștere a păsărilor în perioada 29.11.2013 - 15.04.2014 fără a deține autorizație, nerespectând condiția general obligatorie privind deținerea autorizației sanitar-veterinare pe întreaga exploatație pe toată perioada angajamentului. Prima instanță a admis cererea reclamantei, apreciind, în esență, că aceasta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor speciale prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și aceasta este și concluzia instanței de control judiciar. Înalta Curte constată că, în speță, înscrisurile și argumentele reclamantei-intimate au conturat în mod convingător o situație de fapt contrară celor reținute prin actele contestate, anume faptul că exploatația a fost autorizată sanitar-veterinar inclusiv pentru perioada 29.11.2013 - 15.04.2014, împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrative a căror suspendare se solicită. Îndeplinirea condiției referitoare la prejudiciu și la iminența producerii acestuia rezultă din punerea în executare a actelor administrative contestate, cu consecința imediată și directă a afectării grave a activității intimatei-reclamante, în contextul creditelor contractate, a numărului de angajați și a fluxului de încasări și plăți. Se mai reține și că prin sentința civilă nr. 111/2015 din 25 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea principală formulată de S.C. A. S.R.L, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Bacău, și, în consecință, a anulat decizia de soluționare a contestației nr. 17/P/20.04.2015, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la A.P.I.A.- Centrul Județean Bacău sub nr. x din 05.03.2015, decizia de închidere a angajamentului nr. 597/2.02.2015 și adresa de soluționare a contestației nr. x din 30.03.2015. A admis acțiunea conexă astfel cum a fost precizată, formulată de S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu aceeași pârâtă, și a anulat adresa din 30.03.2015, decizia de excludere de la plată a S.C. B. S.R.L. nr. x din 02.02.2015, decizia de închidere a angajamentului nr. 596/2.02.2015, înștiințarea nr. x și adresa nr. x/2015 și pe cale de consecință a obligat pârâta să emită decizii de plată în favoarea S.C. B. S.R.L. pentru anul II de angajament pentru suma de 659.394 Euro și să efectueze plata. A constatat prelungită de drept măsura suspendării dispusă în dosarele nr. x/2015 și nr. y/2015 În motivarea acestei soluții, Curtea de Apel a constatat, în esență, că reclamantele au deținut autorizație sanitară-veterinară pentru exploatație, astfel că a fost respectat angajamentul atât de S.C A. S.R.L. cât și de S.C. B. S.R.L., neputându-se reține existența unei nereguli. Hotărârea de anulare, în primă instanță, a actelor administrative a căror suspendare se solicită în prezenta cauză, confirmă concluzia privind întrunirea condiției cazului bine justificat, în sensul avut în vedere de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004. În consecință, reținându-se că motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.