ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2031/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2031/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin cererea înregistrată, la data de 23.03.2017, pe rolul Tribunalului București - secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Casa de Pensii a Municipiului București, anularea actelor administrative emise de pârâți privind validarea rezultatelor concursului organizat- la data de 22.03.2016 și a deciziei de numire în funcția publică de consilier juridic debutant a lui B. și obligarea pârâtei CPMB să îl numească în funcția publică de consilier juridic debutant, cu plata echivalentului salariilor, actualizate cu rata inflației și dobânda legală de la momentul la care ar fi trebuit numit în funcție.
Prin sentința civilă nr. 4889 din 6 septembrie 2017, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
A reținut instanța că reclamantul solicită anularea actelor prin care au fost validate rezultatele concursului organizat- la data de 22.03.2016, inclusiv a Adresei nr. x/14.03.2017 prin care Agenția Națională a Funcționarilor Publici, instituție publică centrală, a făcut aprecieri asupra legalității concursului.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 4862 din 11 decembrie 2017, a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.
A apreciat instanța că reclamantul, după cum a indicat în cererea de chemare în judecată și în precizările formulate în ședința publică din 11 decembrie 2017, se consideră vătămat de actele administrative emise de Casa de Pensii a Municipiului București prin care a fost organizat- și validat concursul pentru ocuparea funcției publice de consilier juridic debutant și de actul administrativ de numire în funcție a numitei B.
Astfel, această autoritate publică nefiind de rang central, competența aparține tribunalului.
Constatând ivit conflict negativ de competență, instanța a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte constată că, prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul A. a solicitat anularea actelor administrative privind validarea rezultatelor concursului organizat- la 22.03.2016 de Casa de Pensii a Municipiului București - autoritate publică de rang local - pentru ocuparea funcției de consilier juridic debutant și a actului de numire în funcție a numite B. emis de aceeași instituție.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
"(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Deci, legea reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.
Reclamantul nu contestă vreun act emis de Agenția Națională a Funcționarilor Publici și nu a formulat vreo pretenție concretă în contradictoriu cu această instituție, precizând că a chemat-o în judecată pentru opozabilitate.
Astfel, având în vedere modalitatea de redactare a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată de reclamant în fața Curții de Apel București, în aplicarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, competența de soluționare a cauzei aparține tribunalului.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Casa de Pensii a Municipiului București în favoarea Tribunalului București - secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 mai 2018.