ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1895/2018

Asupra recursurilor de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 08.07.2015, reclamanta A. "A." a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, anularea Deciziei nr. 170/d din 5 ianuarie 2015 a Comisiei de soluționare a contestațiilor din cadrul APIA, a Deciziei nr. x.

din 3 septembrie 2014, emisă de APIA - Centrul Județean Suceava și a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 29 septembrie 2014 întocmit de APIA, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 231 din data de 02 decembrie 2015, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal:

A admis cererea având ca obiect anulare act administrativ, formulată de reclamanta A. "A." a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Suceava;

A anulat Decizia nr. x/03.09.2014 emisă de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Suceava;

A anulat Procesul-verbal nr. x și Decizia nr. 170/d/5.01.2015, emise de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Împotriva sentinței nr. 231 din data de 02 decembrie 2015 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâtele Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Suceava, ambele recursuri fiind întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

a) Prin recursul formulat de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în vederea respingerii cererii de chemare în judecată, formulată de reclamantă.

În motivarea căii de atac, recurenta a arătat că, în fața instanței de fond, a solicitat în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei, având în vedere faptul că Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Suceava a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000, în dosarul nr. x Potrivit art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata "când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel." Aceasta întrucât, documentele care fac obiectul material al cercetărilor D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, reprezintă problema esențială care a dus la nașterea acestui litigiu, deoarece, constatarea neregularităților acestor documente este strict legată de acordarea sprijinului financiar.

Instanța de fond în mod greșit a reținut că, în speța dedusă judecății, contractul de închiriere trebuie anulat sau reziliat printr-o hotărâre judecătorească și nu pe cale incidentală, în cuprinsul unui act administrativ de control. Față de această dispoziție a instanței de fond, este de precizat că APIA prin Direcția Anti fraudă Control Intern și Supracontrol doar a constatat o stare de fapt și a pus în aplicare normele legale incidente în cauză, nicidecum nu și- a atribuit rolul unei autorități judecătorești.

În perioada 04.07.2014-21.07.2014 urmare a sesizării Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava referitoare la dosarul penal nr. x/2013 din data de 26.06.2014 s-a desfășurat acțiunea de verificare și reinstrumentare a unor dosare de solicitare a sprijinului pe suprafața aparținând mai multor fermieri printre care și dosarele A. BROȘTENI. Aceasta verificare a fost efectuată de către Direcția Antifraudă, Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă - APIA București.

Urmare verificărilor, s-a constatat că în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 125/2006, pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultura începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultura, reclamanta a depus la Centrul Județean APIA Suceava, prin reprezentantul său B., cerere unică de plată pe suprafață pentru campania 2013,înregistrată sub nr. x, prin care a solicitat subvenție pe schemele de plată SAPS, ZMD și Agromediu - pachetele 1 și 2, pentru suprafața de 810,10 ha pășune pe raza județului Suceava.

În concluzie pentru Campania 2013 fermierul a solicitat o suprafața de 810,10 ha pentru SAPS și 681,36 ha pentru masuri de agromediu iar suprafața determinata a fost de 810,10 ha pentru SAPS și 681,36 ha pentru agromediu.

În urma verificărilor efectuate de către consilierii din cadrul Centrului Județean APIA Suceava a fost emisă Decizia de plată nr. x/13.09.2013 de acordare a plăților în cadrul schemelor de sprijin ZMD și Agromediu pachetele 1 și 2 - campania 2013, pentru suprafața determinată pentru plată de 810,10 ha:

ZMD-130.147,27 RON;

Agromediu pachet 1 - 281.632,32 RON;

Agromediu pachet 2 - 130.217,09 RON.

La data de 21.10.2013 se emite Decizia de plată în avans nr. 1862216 prin care s-au acordat A. "A." plăți SAPS în cuantum de 220.494,73 RON. În data de 09.12.2013 a fost emisă Decizia de plată nr. 2514946 care a stabilit diferențele de plată fața de Decizia de plată nr. x/13.092013 în valoare totală de 632.453,27 RON. Astfel, A. "A." a primit sprijin financiar pe campania 2013 în cuantum total de 1.174.449,95 RON.

Urmare sesizării Direcției Naționale Anticoruptie Serviciul Teritorial Suceava referitoare la dosarul penal nr. x/2013 din data de 26.06.2014, consilierii Direcției Antifraudă, Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă - APIA Aparat Central au verificat dosarele de solicitare a sprijinului pe suprafață obiectivul verificării fiind modul de acordare a sprijinului financiar pe suprafață în campaniile 2010, 2011, 2012, 2013 către A. "A." Broșteni.

La dosar s-a identificat un extras de pe portalul instanțelor de judecată având ca obiect anulare act administrativ - HCL nr. 11/21.04.2010 - în baza căreia reclamanta a încheiat contractul de închiriere pentru pășunat nr. x/07.05.2010 cu Consiliul Local Broșteni, având ca obiect închirierea suprafeței de pășuni și izlazuri de 1.771,1 ha. Din același extras reiese că instanța a admis cererea reclamantei Instituția Prefectului Suceava în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local Broșteni și pe cale de consecință a anulat HCL nr. 11/21.04.2010.

În baza acestui contract A. Broșteni a solicitat și primit sprijin financiar în campaniile 2010-2013.

Concluziile la care au ajuns membrii echipei de verificare ai Direcției Antifraudă, Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă - APIA Aparat Central, materializate în Procesul-verbal de constatare nr. x/26.09.2014, la finalizarea verificărilor sunt de nerespectare a condițiilor de eligibilitate de către A. "A.", în ceea ce privește obligația de a prezenta documentele necesare care dovedesc dreptul de folosința și dovada utilizării terenului pentru care a depus cererea, obligația de înscriere sub sancțiunea legii penale de date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plata directa pe suprafața și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor.

Condițiile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului pentru suprafață sunt prevăzute de dispozițiile art. 7 lit. a) - j) alin. (2) - 5 din O.U.G. nr. 125/2006, iar condițiile nerespectate de către fermier sunt cele stabilite la:

lit. c să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor;, lit. f) să prezinte documentele care fac dovada utilizării legale a terenului pentru care s-a depus cererea, și lit. j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plății. Aceste modificări se referă la suprafața agricolă utilizată a exploatației, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere.

În conformitate cu OMADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, potrivit art. 5 alin. (1), dovada dreptului de folosință a pajiștilor permanente comunale (...) se face pe baza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, a contractelor de concesiune sau de închiriere încheiate între consiliile locale și crescătorii de animale, din care sa reiasă suprafața folosită, iar dovada utilizării pajiștilor se face pe baza adeverinței eliberate de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol.

Rezultă că un criteriu esențial de eligibilitate prevăzut în Măsura 214 "Plăți de agro-mediu" a Axei prioritare 2 din PNDR 2007-2013, respectiv pct. 1 nu a fost respectat.

Acesta stipulează: Plățile de agromediu pot fi acordate ca parte a măsurilor dacă beneficiarul: este utilizatorul unei suprafețe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control, cu o suprafață minimă de 1 ha iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha."

În ceea ce privește "nulitatea deciziilor pentru nemotivare", invocată de către instanța de fond și intimata-reclamantă, recurenta face următoarele precizări:

Atât în jurisprudența comunitară cât și în cea națională s-a reținut în mod constant că amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat sau emis și de circumstanțele fiecărui caz, scopul obligației de motivare fiind acela de a se evita abuzurile administrației, prin indicarea transparentă a mecanismului emiterii sau adoptării actului.

În condițiile în care actul administrativ atacat face trimitere exactă la actele normative incidente, care conțin prevederi clare și detaliate cu privire la coordonatele acordării plăților în cadrul schemelor de sprijin financiar în agricultură, de natură a face posibilă orientarea conduitei acestuia, reclamanta având cunoștință de consecințele încălcării angajamentelor completate și semnate odată cu depunerea cererilor de sprijin, nu se poate reține nulitatea deciziei pentru nemotivare. Această condiție a motivării a fost împlinită prin indicarea motivelor în cuprinsul actului administrativ atacat.

În cererea de plată semnată de intimata-reclamantă, aceasta declară pe proprie răspundere următoarele:

"datele înscrise în formularul de cerere unică de plată pe suprafață și în documentele anexate, sunt REALE, CORECTE, COMPLETE ȘI VALIDE;

De asemenea, în aceeași cerere semnată de intimata-reclamantă se menționează că nerespectarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea plăților directe, precum și înscrierea cu intenție în formularul de cerere și/sau în documentele aferente cererii, a informațiilor incomplete/neconforme cu realitatea atrag după sine sancțiuni de natură financiară sau penală, după caz."

Cu referire la validitatea contractului de închiriere, în toate campaniile de depunere a cererilor verificate, respectiv, 2010, 2011, 2012, 2013, A. BROȘTENI, depune în dovedirea dreptului de folosință și utilizare a suprafeței de 1771,1 ha, Contractul nr. x/07.05.2010 încheiat între Consiliul Local Broșteni în calitate de administrator al acestei suprafețe și A. "A." Broșteni în calitate de chiriaș.

Întrucât pentru dovedirea dreptului de folosință și utilizare a suprafețelor pentru care a solicitat sprijin financiar fermierul A. "A." Broșteni a depus la dosar acest contract de închiriere, iar potrivit Deciziei Curții de Apel Suceava nr. 1716/16.05.2011 Hotărârea Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 a fost anulată operează principiul de drept consacrat în art. 1254 alin. (2) din noul C. proc. civ., desființarea actului juridic inițial - în cazul de față Hotărârea Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 - atrage și anularea actului juridic subsecvent - Contractul nr. x din data de 07.05,2010.

Având în vedere situația juridică a documentului "Contract de închiriere pentru pășunat nr. x/07.05.2010. respectiv nulitatea Hotărârii Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 ce are ca efect desființarea actelor subsecvente lui, pentru suprafața de 811 ha pășune se constată neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute la lit. f), lit. c) și lit. j) din O.U.G. nr. 125/2006, de către fermier, drept pentru care s-au aplicat prevederile art. 58 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1122/30.11.2009, care stipulează:

"În cazul în care suprafața solicitată este mai mare decât suprafața determinată cu un procent de peste 50%, fermierul va fi exclus de la plata sprijinului pe anul respectiv și i se stabilește un debit corespunzător diferenței dintre suprafața solicitată și suprafața determinată; debitul se deduce, în conformitate cu art. 5b din Reg. (CE) nr. 885/2006 al Comisiei, din plățile de care fermierul poate beneficia pentru cererile pe care le depune, în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care a fost stabilit debitul. Daca debitul nu poate fi recuperat în întregime în conformitate cu articolul menționat în decursul celor trei ani calendaristici care urmează anului calendaristic al constatării, soldul se anulează".

Astfel, s-a constatat că fermierul A. "A." Broșteni a primit sprijin financiar necuvenit în campania 2012 întrucât pentru dovedirea dreptului de folosință și utilizare a suprafețelor pentru care a solicitat sprijin financiar a depus la dosar un act juridic anulat încă din anul 2011 de către o instanță judecătorească, în speță prin Decizia Curții de Apel Suceava nr. 1716/16.05.2011 Hotărârea Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 a fost anulată, ceea ce a avut ca efect și anularea Contractului de închiriere nr. x/07.05.20110.

Sub aspectul susținerilor intimatei-reclamante că în speța de fată nu s-ar aplica principiul "resulto jure dantis, resolvitur jus accipientis" deoarece în situația sa ar interveni excepția subdobânditorului de bună credință învederăm onoratei instanțe că tocmai aceasta excepție nu i se aplică.

Acțiunea formulată de Prefectul județului Suceava admisă de Curtea de Apel Suceava prin Decizia nr. 1716/16.05.2011 a avut ca obiect încălcarea dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, care stipulează că "Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii."

Or, reclamanta nu se poate prevala de faptul că la momentul încheierii contractului de închiriere cu Primăria ar fi fost de bună-credință, tocmai pentru că eludase prevederile legale și încheiase acest contract fără a participa la o licitație publică organizată conform O.U.G. nr. 34/2006.

Prin urmare, întrucât anularea HCL nr. 11/2010 produce efecte retroactive, iar contractul de închiriere nr. x/07.05.2010, a fost încheiat în executarea actului administrativ anulat, în speță este incident principiul de drept al anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial. Este de la sine înțeles că anularea va produce efecte retroactive pentru restabilirea situației anterioare.

Instanța de fond, în mod eronat a reținut faptul că rezilierea contractului de închiriere trebuie pronunțată printr-o hotărâre judecătorească.

Esența efectelor nulității este exprimată în chiar definiția nulității și constă in lipsirea actului juridic civil de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Efectul nulității actului juridic civil este exprimat foarte sugestiv prin adagiul Quod nullum est, nullum producit effectum.

Generic, efectul nulității constă în desființarea raportului juridic civil născut din actul juridic civil lovit de aceasta sancțiune și, prin aceasta, restabilirea legalității, în funcție de ceea ce s-a întâmplat după încheierea actului juridic lovit de nulitate, după cum actul a fost sau nu executat și după cum au fost încheiate sau nu acte juridice ulterioare în legătură cu aceleași drepturi.

Astfel, se vor distinge următoarele ipoteze:

- dacă actul juridic nu a fost executat până la momentul în care este anulat, aplicarea sancțiunii nulității înseamnă că acel act nu mai poate fi executat nici după acest moment, deci partea sau părțile actului juridic se află în situația în care nu ar fi făcut actul juridic respectiv. în consecință, cel pentru care actul juridic ar fi urmat să dea naștere la drepturi subiective civile nu își va mai putea exercita aceste drepturi, care sunt socotite că nu s-au născut, iar cel pentru care actul urma să dea naștere la obligații civile nu va mai fi ținut să aducă Ia îndeplinire;

- dacă actul juridic a fost executat, în tot sau în parte, până în momentul declarării nulității, aplicarea nulității înseamnă desființarea retroactivă a actului juridic, precum și restituirea, reciprocă sau, după caz, unilaterală, a prestațiilor efectuate în temeiul ace/ui act;

- dacă actul juridic a fost executat, iar, până în momentul declarării nulității una dintre părțile acestuia a încheiat un act juridic cu o terță persoană, prin care fie s-a transmis dreptul născut din actul nul, fie s-a constituit ori s-a transmis un drept în strânsă legătură cu dreptul născut din actul nul, aplicarea sancțiunii nulității presupune desființarea retroactivă a actului juridic executat (actul juridic primar), restituirea prestațiilor efectuate în baza acestui act, precum și desființarea actului juridic subsecvent.

Ipotezele menționate mai sus permit evidențierea celor trei principii ale efectelor nulității:

- retroactivitatea efectelor nulității, în sensul că efectele nulității se produc din momentul încheierii actului juridic;

- repunerea în situația anterioară (restitutio in integrum), care se realizează prin restituirea prestațiilor efectuate în temeiul actului juridic anulat;

- anularea atât a actului juridic inițial, cât și a actului juridic subsecvent (resulto iure dantis, resolvitur ius accipientis).

Principiul retroactivității efectelor nulității determină principiul restabilirii situației anterioare, în sensul că retroactivitatea nu ar însemna practic nimic dacă tot ceea ce s-a prestat în temeiul actului juridic lovit de nulitate nu ar fi supus restituirii.

Principiul retroactivității determină indirect, prin intermediul principiului restabilirii situației anterioare) și principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, în sensul că dreptul transmis prin actul juridic nul, fiind desființat retroactiv, este supus restituirii, dar această restituire nu se poate face decât prin desființarea actului subsecvent de transmitere către un subdobânditor sau prin care s-a constituit un drept în legătură cu acesta.

Astfel, se poate spune că ultimele două principii menționate mai sus apar drept consecințe ale principiului retroactivității efectelor nulității, reprezentând, totodată, mijloace de asigurare efectivă a retroactivității.

Principiul retroactivității efectelor nulității reprezintă regula potrivit căreia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut, adică efectele nulității se produc din chiar momentul încheierii actului juridic civil.

Principiul restabilirii situației anterioare este acea regulă de drept potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act juridic anulat trebuie restituit, astfel încât părțile raportului juridic să ajungă în situația în care acel act juridic nu s-ar fi încheiat.

Principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial (resulto iure dantis, resolvitur ius accipientis) desemnează regula de drept potrivit căreia anularea (desființarea) actului juridic inițial (primar) atrage și anularea actului juridic subsecvent (următor), datorită legăturii lor juridice.

Acest principiu privește efectele nulității actului juridic față de terți și este consacrat de art. 1254 alin. (2) C. civ. care prevede 'Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.", fiind aplicabil în temeiul art. 1325 C. civ. și actelor juridice unilaterale lovite de nulitate.

în literatura de specialitate se subliniază că principiul resulto iure dantis, resulto ius accipientis este o consecință atât a celorlalte principii ale efectelor nulității, cât și a principiului nemo plus iuris ad alium transfere potest, quam ipse habet (nemo dat quod non habet), în sensul că dacă prin anularea actului juridic inițial se desființează dreptul transmițătorului din actul juridic subsecvent (și care a fost dobânditor al unui drept în actul juridic inițial), înseamnă că acesta atransmis un drept pe care nu îl avea, deci nici subdobânditorul nu putea deveni titularul acestui drept."

În acest context, se impun următoarele precizări referitoare la menținerea ca valabil a contractului de închiriere nr. x/07.05.2010 încheiat între Consiliul Local Broșteni în calitate de administrator al acestei suprafețe și A. "A." Broșteni în calitate de chiriaș:

- Hotărârea Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 a avut ca unic punct pe ordinea de zi închirierea suprafeței de pășuni și izlazuri de 1.771,1 ha;

- Acțiunea formulată de Prefectul județului Suceava admisă de Curtea de Apel Suceava prin Decizia nr. 1716/16.05.2011 a avut ca obiect încălcarea dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, care stipulează că "Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii."

Reclamanta nu se poate prevala de faptul că la momentul încheierii contractului de închiriere cu Primăria ar fi fost de bună-credință, întrucât a eludat prevederile legale și încheiase acest contract fără a participa la o licitație publică organizată conform O.U.G. nr. 34/2006.

În condițiile în care s-a constatat nulitatea Hotărârii Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010, raportat la considerațiile anterioare, contractul de închiriere nr. x/07.05.2010 încheiat între Consiliul Local Broșteni în calitate de administrator al acestei suprafețe și A. "A." Broșteni în calitate de chiriaș este nul, întrucât reprezintă un act subsecvent Hotărârii mai sus menționate. Întrucât HCL a fost anulată în anumite situații determinate de lege recurenta considerăm că A. are alte mecanisme pentru a-și proteja dreptul dobândit în temeiul actului juridic declarat nul.

Față de situația de fapt, în baza Procesului-verbal de constatare nr. x/24.07.2014, încheiat la finalizarea verificării de către consilierii C. și D. din cadrul DACIS-SAF, precum și a propunerilor aprobate de conducerea APIA Central, Centrul Județean APIA Suceava a procedat la reinstrumentarea cererii depuse de A. "A." Broșteni pentru campania 2013 în vederea individualizării sumei plătite necuvenit.

Centrul Județean APIA Suceava a transmis, prin adresa nr. x/2014, rezultatul reinstrumentării cererii, respectiv Decizia de plată nr. x/03.09.2014 prin care s-a dispus excluderea fermierului de la plată datorită supra declarării suprafețelor, stabilindu-se totodată și sancțiuni multianuale în cuantum de 1.228.276,66 RON.

Prin Nota de fundamentare pentru desfășurarea unei acțiuni de verificare nr. x/01.09.2014 a Centrului Județean APIA Suceava s-a dispus că suma plătită necuvenit acestui fermier este în valoare totală de 1.174.449,96 le.

Potrivit art. 73 alin. (1) din Regulamentul CE al Comisiei nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul CE nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003, versiunea consolidată: " în cazul în care a primit plăți necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alin. (3)".

În drept au fost invocate prevederile art. 483, 486, 487, 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

b) Prin recursul formulat de pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Suceava se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în vederea respingerii cererii de chemare în judecată, formulată de reclamantă.

În motivarea căii de atac, această recurentă a arătat cădocumentele care fac obiectul material al cercetărilor D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, reprezintă problema esențială care a dus la nașterea acestui litigiu, deoarece, constatarea neregularităților acestor documente este strict legată de acordarea sprijinului financiar.

Conform celor comunicate de către DNA ST Suceava prin adresa nr. x înregistrată la prezentul dosar de judecata, prin Ordonanțele nr. 38/p/2013 din 16 septembrie 2014 și 30 septembrie 2014 s-a extins urmărirea penală fata de suspecții E. - reprezentant al A. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, prev. de art. 18 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 35 alin. (1) C. pen.

înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., raportat la art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.;

În calitate de primar al orașului Brosteni, E. a comis infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fapta prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, raportat la 297 C. penal.

Tot referitor la E. din cele reținute de DNA in Ordonanța nr. 38/P/2013 din data de 30 septembrie 2014 suspectul E. a depus la APIA CJ Suceava cererea de acordare a subvenției pe suprafața nr. 57607/02.05.2013, încasând pe nedrept pentru campania 2010, atât fonduri provenite de Ia bugetul general al Comunităților Europene cat și de la bugetul de stat, in suma totala de 1.131.779,35 RON pentru o suprafața de 1771,1 ha pajiști și islazuri aparținând Primăriei oraș Broșteni.

Având in vedere aspectele antementionate, dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. Civ sunt aplicabile în speța, fiind începută urmărirea penală pentru infracțiuni ce au o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.

Pe fond, recurenta a arătat că urmare sesizării Direcției Naționale Anticorupție Serviciul Teritorial Suceava, referitoare la dosarul penal nr. x/2013 din data de 26.06.2014. consilierii Direcției Antifraudă. Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă - APIA Aparat Central au verificat dosarele de solicitare a sprijinului pe suprafață obiectivul verificării fiind modul de acordare a sprijinului financiar pe suprafață în campaniile 2010, 2011, 2012, 2013 către A. "A." Broșteni.

La dosar s-a identificat un extras de pe portalul instanțelor de judecată având ca obiect anulare act administrativ - HCL nr. 11/21.04.2010 - în baza căreia reclamanta a încheiat contractul de închiriere pentru pășunat nr. x/07.05.2010 cu Consiliul Local Broșteni, având ca obiect închirierea suprafeței de pășuni și izlazuri de 1.771,1 ha. Din același extras reiese că instanța a admis cererea reclamantei Instituția Prefectului Suceava în contradictoriu cu pârâta Consiliul Local Broșteni și pe cale de consecință a anulat HCL nr. 11/21.04.2010. În baza acestui contract A. Broșteni a solicitat și primit sprijin financiar în campaniile 2010-2013.

Concluziile la care au ajuns membrii echipei de verificare ai Direcției Antifraudă, Control Intern și Supracontrol - Serviciul Antifraudă - APIA Aparat Central, materializate în Procesul-verbal de constatare nr. x/26.sep. 2014, la finalizarea verificărilor sunt de nerespectare a condițiilor de eligibilitate de către A. "A.", în ceea ce privește obligația de a prezenta documentele necesare care dovedesc dreptul de folosința și dovada utilizării terenului pentru care a depus cererea, obligația de înscriere sub sancțiunea legii penale de date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plata directa pe suprafața și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor.

Condițiile de eligibilitate pentru acordarea sprijinului pentru suprafață Sunt prevăzute de dispozițiile art. 7 lit. a) - j), alin. (2)-(5)din O.U.G. nr. 125/2006, iar condițiile nerespectate de către fermier sunt cele stabilite la:

lit. c să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale, complete și perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor;, lit. f) să prezinte documentele care fac dovada utilizării legale a terenului pentru care s-a depus cererea, și lit. j) să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plății. Aceste modificări se referă la suprafața agricolă utilizată a exploatației, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere.

În conformitate cu OMADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate, potrivit art. 5 alin. (1), dovada dreptului de folosință a pajiștelor permanente comunale se face pe baza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, a contractelor de concesiune sau de închiriere încheiate între consilile locale și crescătorii de animale, din care sa reiasă suprafața folosită, iar dovada utilizării pajiștilor se face pe baza adeverinței eliberate de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol.

Cu referire la validitatea contractului de închiriere. în toate campaniile de depunere a cererilor verificate, respectiv, 2010. 2011, 2012, 2013, A. BROȘTENI, depune în dovedirea dreptului de folosință și utilizare a suprafeței de 1771,1 ha, Contractul nr. x/07.05.2010 încheiat între Consiliul Local Broșteni în calitate de administrator al acestei suprafețe și A. "A." Broșteni în calitate de chiriaș.

Întrucât pentru dovedirea dreptului de folosință și utilizare a suprafețelor pentru care a solicitat sprijin financiar fermierul, A. Broșteni a depus la dosar acest contract de închiriere, iar potrivit Deciziei Curții de Apel Suceava nr. 1716/16.05.2011 Hotărârea Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 a fost anulată operează principiul de drept consacrat în art. 1254 alin. (2) din noul C. proc. civ., desființarea actului juridic inițial - în cazul de față Hotărârea Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 -atrage și anularea actului juridic subsecvent - Contractul nr. x din data de 07.05.2010.

Contractul antementionat a fost încheiat inițial in baza HCL nr. 11/21.04.2010 emisa de Consiliul Local Broșteni. Prin sentința nr. nr. 5486/10 decembrie 2010, definitiva și irevocabilă Tribunalul anulează HCL 11/21.04.2010 motivat de nerespectarea dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, acesta hotărâre fiind aprobata fara procedura licitației publice reglementata de O.U.G. nr. 34/2006. Față de acesta hotărâre, Consiliul Local a formulat recurs care a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 1716/16.05.2011 a Curții de Apel Suceava.

Urmare a nulități HCL nr. 11/21.04.20110, Orașului Broșteni prin Primar a solicitat instanței de judecata sa constate încetarea contractului de închiriere nr. x/7.05.2010, act subsecvent hotărârii de consilii local anulate in dosarul nr. x, însă, dându-și seama ca anularea acestui contract va duce implicit și la neobținerea subvenției, a renunțat la judecata, și, mai mult, Consiliul Local a adoptat o alta hotărâre prin care s-a aprobat menținerea contractului de închiriere nr. x/07.05.2010 in forma inițială, respectiv HCL nr. 63/30.10.2012. Toata acesta succesiune de fapte desfășurându-se in condițiile in care hotărârea de consiliul nr. 11/21.04.2010 care a stat la baza încheierii contractului de închiriere era anulata irevocabil.

În momentul controlului de legalitate asupra HCL 63/30.10.2012 efectuat de către Instituția Prefectului - Suceava, s-a solicitat reanalizarea HCL nr. 63/0.10.2012, hotărâre socotita nelegala. întrucât Consiliul Local nu a dat curs acestei solicitări, la data de 16.10.2013.

Instituția Prefectului Suceava a introdus acțiune în contencios administrativ in contradictoriu cu Consiliul Local Broșteni, solicitând anularea HCL nr. 63/30.10.2013 și a contractului de închiriere nr. x/07.05.2010, în dosarul nr. x.

Față de solicitarea Instituției Prefectului instanța de fond s-a pronunțat prin sentința nr. 2565/22.05.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava, definitiva și irevocabilă cu soluția anulării HCL nr. 63/30.10.2012 a Consiliului Local Brosteni precum și a anulării contractului de închiriere nr. x/07.05.2010 încheiat intre Consiliul Local al orașului Brosteni și A. Brosteni. Sentința Tribunalului a fost atacată cu recurs de către Consiliul Local Brosteni, însă acesta a fost anulat ca nemotivat.

Așa fiind, recurenta a luat la cunoștința despre nulitatea contractului de închiriere care a stat la baza obținerii subvențiilor pentru anii 2010-2013. prin adresa nr. x din 12.06.2014 emisa de către 1PJ Suceava- Serviciul de Investigare a fraudelor, sens in care a luat act de cele comunicate și a aplicat procedurile interne pentru situații in care se depistează nereguli in ceea ce privește cererile de solicitare a subvențiilor, și anume, reinstrumentarea dosarelor pentru anii precedenți precum și aplicarea sancțiunilor multianuale ce deriva din diferențele de suprafața consta

Fata de aspectul necomunicării de către A. în termen de 10 zile a modificării intervenite in cererea de solicitare a sprijinului, de asemenea a fost încălcata o condiție de acordare a sprijinului, in sensul că lipsa comunicării modificărilor intervenite pe suprafața de la data primei solicitări duce la concluzia ca acesta condiție a fost încălcată cu intenție, cu scopul de a obține subvenția, deși prin Sentința nr. 565/22.05.2014 a Tribunalului Suceava, Contractul nr. x/07.05.2010 a fost constatat nul.

În acest context, in mod eronat apreciază instanța de fond ca la data emiterii actelor administrative contestate in prezenta cauza, contractul de închiriere nr. x/2010 nu era desființat.

Nulitatea contractului produce efecte retroactive, chiar daca este vorba despre un contract de închiriere (cu executare succesivă) având in vedere faptul ca reclamanta nu se poate prevala de faptul că la momentul încheierii contractului de închiriere cu Primăria ar fi fost de bană-credință, întrucât a eludat prevederile legale și încheiat acest contract fără a participa la o licitație publică organizată conform O.U.G. nr. 34/2006. În fapt acesta fiind și motivul pentru care Tribunalul Suceava a constatai nulitatea actului juridic.

Avatul în vedere situația juridică a documentului "Contract de închiriere pentru pășunat nr. x/07.05.2010, respectiv nulitatea Hotărârii Consiliului Local Brosteni nr. 11/21.04.2010 ce are ca efect desființarea actelor subsecvente lui, pentru suprafața de 811 ha pășune se constată neîndeplinrea condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 58 alin. (3) lit. f), lit. c) și lit. j) din O.U.G. nr. 125/2006, de către fermier, drept pentru care s-au aplicat prevederile art. 58 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1122/30. nov. 2009, care stipulează:

"În cazul în care suprafața solicitată este mai mare decât suprafața determinată cu un procent de peste 50%, fermierul va fi exclus de la plata sprijinului pe anul respectiv și i se stabilește un debit corespunzător diferenței dintre suprafața solicitată și suprafața determinată; debitul se deduce, în conformitate cu art. 5b din Reg. (CE) nr. 885/2006 al Comisiei, din plățile de care fermierul poate beneficia pentru cererile pe care le depune, în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care a fost stabilit debitul. Daca debitul nu poate fi recuperat în 'întregime în conformitate cu articolul menționat în decursul celor trei ani calendaristici care urmează anului calendaristic al constatării, soldul se anulează".

4 Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă, A. "A." a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate, arătând că în mod corect a respins instanța de fond cererea de suspendare judecării cauzei formulată de recurente în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Este real faptul că prin ordonanțele adoptate la datele de 16 septembrie 2014 și 30 septembrie 2014 în dosarul nr. x al DNA-Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva președintelui subscrise E., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 18

1

din Lege nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 244 alin. (1) rap. la art. 35 C. pen. cu referire la modalitatea de obținere a sprijinului financiar în anul 201 pentru terenul ce a format obiectul contractului de închiriere nr. x/2010.

Spre deosebire însă de reglementarea de drept comun prevăzută de ar 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., care vizează posibilitatea suspendai" judecății cauzei în cazul în care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi adoptată în cauză, prin dispozițiile derogatorii ale art. 28 alin. (2) din Lege nr. 554/2004 republicată se stipulează că instanța de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii când s-a începu urmărirea penală pentru o infracțiune săvârșită în legătură cu acta administrativ atacat, dacă reclamantul persoană vătămată stăruie îi continuarea judecării pricinii".

În temeiul dispoziției derogatorii incidente în cauză, intimata a precizat în fața instanței de fond că stăruie în continuarea judecării pricinii de față, poziție pe care și-o menține și în faza procesuală a recursului, ori îi raport de această opțiune și de textul de lege sus citat este exclusă posibilitatea suspendării cauzei în temeiul normei de drept comun de h care norma specială derogă în mod expres.

II.2. Nu poate fi primită susținerea recurentelor în sensul că, în contextul anulării HCL nr. 11/2010 prin sentința nr. 5482/2010 a Tribunalului Suceava, rămasă irevocabilă la data de 16 mai 2011, nu ar fi făcut dovada utilizării legale, în anul 2013, a terenului pentru care a solicitat acordarea sprijinului financiar și că nu ar fi fost îndeplinite criteriile de eligibilitate prev. de art. 7 lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006, art. 5 alin. (1) din Ordinul MADR nr. V2008 și pct. 1 din Măsura 214 " Plăți de agro-mediu" a Axei prioritare 2 PNDR 2007-2013.

Potrivit celor dezvoltate prin memoriile de recurs, dar și prin actele administrative contestate și prin apărările formulate în fața instanței de fond, în argumentarea susținerii sus menționate recurentele invocă faptul că, urmare a anulării HCL nr. 11/2010, a fost desființat implicit și contractul de închiriere nr. x/2010 prin prisma principiului reglementat de disp. art. 154 alin. (2) din noul C. civ., împrejurare în raport de care se pretinde că în anul 2013 nu a făcut dovada dreptului de folosință și utilizare a suprafeței solicitate.

Aprecierile pârâtelor-recurente privind pretinsa nevalabilitate a contractului de închiriere nr. 18989/2010 în anul 2013 sunt însă nelegale.

În conformitate cu disp. art. art. 102 din Legea nr. 71/2011, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Totodată, în conformitate cu disp. art. 6 din noul C. civ. și art. 4 din Legea nr. 71/2011, legea în vigoare la data încheierii contractului este cea care guvernează cauzele de nulitate, regimul și efectul nulităților, conform principiului "tempus regit actum".

Față de dispozițiile legale sus enunțate și față de faptul că acel contract de închiriere prin prisma căruia intimate a justificat dreptul de folosință asupra suprafeței în discuție a fost încheiat în anul 2010, regimul juridic al acestui contract, cauzele de nulitate și efectele nulității sunt reglementate de dispozițiile C. civ. anterior-în vigoare la data încheierii contractului, prevederile art. 1254 alin. (2) din noul C. civ. nefiind aplicabile în cauză și neputând justifica ineficacitatea contractului de închiriere, așa cum fără temei pretind recurentele.

Sub imperiul C. civ. 1864 nu exista o reglementare expresă a regulii potrivit căruia desființarea actului primar atrage și desființarea actului subsecvent, iar doctrina și practica judiciară care au dedus pe cale de interpretare aplicabilitatea acestui principiu au consacrat totodată și situațiile în care. prin excepție de la regula sus menționată, anularea actului primar nu atrage și anularea actului subsecvent, chiar dacă acesta din urmă se află în strânsă legătură cu actul desființat. In acest sens, au fost recunoscute în mod unanim } ca excepții de la principiul "resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis" situația actelor de administrare a bunului, care se mențin și după desființarea actului juridic primar, din interese ce țin de interesul economic sau social al acestor acte sau de ideea ocrotirii bunei credințe, precum și situația terțului subdobânditor de bună credință cu titlu oneros, în cazul căruia s-a invocat principiul ocrotirii bunei credințe și principiul stabilității circuitului civil (cu precizarea că excepțiile sus menționate au fost consacrate odată cu intrarea în vigoare a noului C. civ. prin disp. art. 1649, 1819, respectiv art. 908-909 din acest cod).

În egală măsură, doctrina și practica judiciară au consacrat principiul caracterului judiciar al nulității, principiu în raport de care nulitatea, indiferent dacă are caracter absolut sau relativ, se impune a fi constatată pe cale judiciară, singura excepție vizând situația în care părțile convin să lipsească ele însele de efecte actul lovit de o potențială cauză de nulitate. În acest sens, s-a arătat că nu poate exista o distincție între nulitatea de drept (care creează impresia ca ar putea exista nulități independent de vreo hotărâre jurisdicțională sau de înțelegerea părților) și nulitatea judiciară deoarece actul juridic beneficiază de o prezumție de valabilitate, chiar și atunci când a fost încheiat cu nesocotirea legii, așa încât, în măsura în care părțile nu se înțeleg (sau nu au posibilitatea sa se înțeleagă asupra nulității). înlăturarea prezumției respective urmează a se face pe cale judiciară, instanța de judecată fiind chemată să verifice existența motivului de nulitate, natura lui, posibilitatea confirmării actului juridic și efectele nulității.

În domeniul actelor administrative, principiul caracterului judiciar al nulității este reglementat expres de disp. art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, potrivii căruia " autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. în cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea".

În fine, în materia efectelor nulității sub imperiul C. civ. anterior, a fost unanim recunoscută și acceptată regula potrivit căreia actele cu executare succesivă sunt exceptate atât de la principiul efectului retroactiv al nulității, cât și de la principiul restabilirii situației anterioare, motivat de faptul că menținerea efectelor produse de un astfel de act se impune datorită imposibilității obiective de restituire a prestațiilor deja efectuate (regulă care a și fost de altfel consacrată expres prin dispozițiile art. 1649 C. civ.).

În speță, în anul 2013, contractul de închiriere nr. x/2010 nu fusese explicit desființat printr-o hotărâre judecătorească ci. dimpotrivă, chiar în condițiile în care HCL nr. 11/2010 fusese anulată prin sentința civilă nr. 5482/2010 a Tribunalului Suceava, prin HCL nr. 63/2012 s-a hotărât menținerea contractului de închiriere în forma în care el a fost încheiat. această din urmă hotărâre fiind desființată în mod definitiv abia în anul 2015.

Pe de altă parte, contractul de închiriere nr. x/2010 este un act de administrare a terenului proprietatea unității administrativ teritoriale și presupune, din partea ambilor contractanți, prestații succesive, constând în procurarea folosinței bunului închiriat și respectiv plata chiriei corespunzătoare.

Contrar susținerilor recurentelor, la încheierea acestui contract intimate a avut calitatea de contractant de bună credință, iar această poziție subiectivă a fost întemeiată pe aparenta de legalitate a actului administrativ prin care s-au stabilit condițiile și prețul închirierii, precum și a actului administrativ prin care autoritatea deliberativă locală a decis menținerea contractului și după data anulării HCL nr. 11/2010. În raport de această situație. în privința contractului de închiriere sus menționat nu sunt aplicabile principiile referitoare la efectul retroactiv al nulității și restabilirea situației anterioare deoarece cel puțin una din prestațiile cu caracter succesiv (respectiv folosința terenului închiriat) nu mai poate fi restituită, iar în aceste condiții restituirea celeilalte prestații (respectiv a chiriei și impozitului achitat) este prejudiciabilă pentru locator și nesocotește interesul economic al administrației locale.

De altfel, în sensul celor arătate, în considerentele sentinței civile nr. 6252/2011 a Tribunalului Suceava s-a reținut că restabilirea situației anterioare este limitată în ipoteza desființării contractului de închiriere, iar prețul contractului se va restitui proporțional cu perioada de valabilitate a contractului, diferența fiind păstrată ca efect al folosinței anterioare.

Concluzia imposibilității restabilirii situației anterioare încheierii contractului de închiriere nr. x/2010 este justificată de faptul că, așa cum rezultă din adeverințele nr. x/2015, nr. x/2015, x emise de Primăria com. Broșteni, în anul 2013 intimata a figurat în registrele agricole cu suprafața de 1771,1 ha teren pășune închiriată conform contractului nr. x/2010, a achitat suma de 70.840 RON cu titlul de impozit pe teren pentru anul 2013 (impozit care, potrivit art. 256 alin. (3) Codul fiscal cade în sarcina chiriașului), iar în perioada 2010-2014 a achitat chirie în sumă de 975,024 RON, și, de asemenea, așa cum rezultă din înscrisurile atașate cererii introductive, a efectuat lucrări de întreținere a pajiștilor și pășunilor de pe terenul ce a format obiectul contractului de închiriere, valoarea acestor lucrări (care nu pot fi înlăturate sau ridicate) fiind de 1.771.348,54 RON

Cum hotărârea judecătorească prin care a fost anulat contractul de închiriere a fost pronunțată abia la data de 22 mai 2014 și a rămas definitivă la data de 28 ianuarie 2015, prin prisma principiilor anterior enunțate nulitatea contractului nu poate produce efecte retroactive și nu conduce la concluzia nejustificării pentru anul 2013 a dreptului de utilizare și folosință cu privire la suprafața de 810,10 ha teren, împrejurare în raport de care nu poate fi reținută ipoteza neîndeplinirii condiției de eligibilitate prev. de art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006.

Neîntemeiată este și susținerea recurentelor în sensul că nu ar fi fost îndeplinită în anul 2013 nici condiția de eligibilitate prev. de art. 7 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 125/2006, care impune solicitantului să comunice în scris, în termen de 10 zile, orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenite în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plăților, în măsura în care o astfel de modificare se referă la suprafața agricolă utilizată a exploatației, Ia transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, la aprobarea unei rente agricole viagere sau la alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere.

Cu privire la aceste susțineri, este de reținut, sub un prim aspect, faptul că nici în cuprinsul procesului-verbal nr. x, nici în cuprinsul deciziei nr. x/2014 nu a fost evocată neregula constând în pretinsa nerespectare a disp. art. 7 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 125/2006, această chestiune fiind invocată pentru prima dată prin apărările formulate în cauza de față.

Potrivit dispozițiilor legale ce reglementează procedura contenciosului administrativ (art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004). controlul de legalitate al actelor administrative nu este un control de plină jurisdicție întrucât instanța de judecată, deși poate suspenda sau anula în tot sau în parte actul administrativ, ori, după caz, poate dispune înlăturarea vătămării sau repararea prejudiciului, ea nu va putea totuși emite sau modifica actul administrativ, neputându-se substitui în atribuțiile organului administrativ.

În raport de acest principiu, în cadrul contenciosului administrativ nu pot fi examinate și reținute alte temeiuri de fapt sau de drept decât cele care au fost invocate în motivarea actului administrativ întrucât în caz contrar instanța s-ar substitui organului administrativ,