ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 508/2019

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 115/CO din 19 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 597 alin. (7) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul judecătorul delegat din partea Biroului executări penale din cadrul Tribunalului Arad, împotriva Deciziei penale nr. 772/A din data de 29.06.2018, pronunțată de Curtea de apel Timișoara în Dosar nr. x/2018.

Pentru a decide astfel, s-a reținut că prin referatul întocmit la data de 10 mai 2019, judecătorul delegat din partea Biroului executări penale din cadrul Tribunalului Arad, a solicitat pronunțarea cu privire la modalitatea de punere în executare a măsurii confiscării speciale, în procedura contestației la executare, în conformitate cu dispozițiile art. 598 lit. c) C. proc. pen., menționând că, prin Sentința penală nr. 168 din 05 aprilie 2018 a Tribunalului Arad, rămasă definitivă prin Decizia nr. 772/A din 29 iunie 2018 a Curții de Apel Timișoara, s-a dispus confiscarea de la inculpatul A., a unei cantități de 108 gr. amfetamina și 112 comprimate ecstasy, corpuri delicte la dosarul cauzei, în vederea distrugerii drogurilor și păstrarea de contraprobe.

S-a mai precizat că drogurile ce au făcut obiectul confiscării au fost predate instanței de fond, ulterior sesizării cu rechizitoriu, urmare a remiterii de către autoritățile din Germania, prin adresa din data de 20.03.2018.

Având în vedere faptul că cele 108 gr. amfetamina și 112 comprimate ecstasy sunt depozitate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Arad, neurmând procedura standard de predarea a drogurilor în cursul urmăririi penale, s-a arătat că judecătorul delegat la compartimentul executări penale se află în imposibilitatea punerii în executare a măsurii dispuse prin Decizia penală nr. 772/A din 29 iunie 2018 a Curții de Apel Timișoara, respectiv de a păstra contraprobe a drogurilor sus-menționate și ulterior a le preda în vederea confiscării.

În acest sens, s-a solicitat ca instanța să se pronunțe fie asupra confiscării fără reținerea de contraprobe, în situația în care se apreciază că în dosarul de fond se regăsește deja un raport de constatare cu privire la natura drogurilor și reținerea de contraprobe, fie să se dispună asupra modalității de evaluare a drogurilor aflate în camera de corpuri delicte și a reținerii de contraprobe, astfel încât să se poate asigura predarea către Brigada de Combatere a Criminalității Organizate.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a constatat, pe de o parte că unul din motivele de nelegalitate ale Sentinței penale nr. 168 din 05.04.2018 a Tribunalului Arad, invocat de DIICOT, Biroul teritorial Arad, l-a constituit omisiunea instanței de a dispune confiscarea specială a celor 108 gr. amfetamină [pct. B.2 lit. d) din rechizitoriu] și 112 comprimate ecstasy, [pct. B.2 lit. e) din rechizitoriu], remise de autoritățile germane către parchet și înaintate Tribunalului Arad, prin adresa din 20.03.2018, respectiv depuse la camera de corpuri delicte prin procesul-verbal de predare-primire din aceeași zi, iar, pe de altă parte, că prin Decizia penală nr. x/A din 29.06.2018 a Curții de Apel Timișoara, s-a admis apelul parchetului, s-a desființat sentința apelată numai în ceea ce privește măsura de siguranță a confiscării speciale și rejudecând, s-a dispus, în baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, confiscarea de la inculpatul A. a unei cantități de 108 gr. amfetamină și 112 comprimate ecstasy, corpuri delicte la dosarul cauzei, iar, în baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, distrugerea drogurilor, fiind menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Prin urmare, prima instanță, constatând că drogurile menționate, confiscate de la inculpatul A., erau deja depuse la camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Arad, se vor distruge potrivit cu art. 574 lit. d) C. proc. pen., cu păstrarea de contraprobe, dispoziția obligatorie fiind impusă de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a apreciat că nu se identifică nicio nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, câtă vreme textele de lege aplicabile în cauză sunt clare, executarea hotărârii urmând a se face în conformitate cu procedura execuțională.

Împotriva Deciziei penale nr. 115/CO din 19 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală a formulat contestație judecătorul delegat din partea Biroului executări penale din cadrul Tribunalului Arad, calea de atac promovată nefiind motivată.

Înalta Curte, verificând cauza, din oficiu, conform art. 425

1

C. proc. pen., apreciază contestația ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că, așa cum este în prezent reglementată contestația la executare (art. 598 C. proc. pen.), aceasta se înfățișează ca un procedeu jurisdicțional ce poate fi exercitat pentru soluționarea incidentelor prevăzute de legea penală sau procesual penală ivite înainte ori în timpul executării hotărârii definitive sau după executarea hotărârii definitive, dar în legătura cu aceasta.

Astfel, Înalta Curte constată că prin Decizia penală nr. 772/A din 29.06.2018 a Curții de Apel Timișoara a fost admis apelul formulat de DIICOT, Biroul teritorial Arad formulat împotriva Sentinței penale nr. 168 din 05.04.2018 a Tribunalului Arad, s-a desființat sentința apelată numai în ceea ce privește măsura de siguranță a confiscării speciale și rejudecând, s-a dispus, în baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, confiscarea de la inculpatul A. a unei cantități de 108 gr. amfetamină și 112 comprimate ecstasy, corpuri delicte la dosarul cauzei, iar, în baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, distrugerea drogurilor, fiind menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Examinând cazurile în care se poate formula contestația la executare, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., nefiind identificată nicio nelămurire cu privire la hotărârea care se execută (Decizia penală nr. 772/A din 29.06.2018 a Curții de Apel Timișoara), în condițiile în care, dispozițiile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 sunt imperative și prevăd că drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug conform art. 574 lit. d) C. proc. pen., păstrarea de contraprobe fiind obligatorie, astfel încât, cantitatea de 108 gr. amfetamină [pct. B.2 lit. d) din rechizitoriu] și 112 comprimate ecstasy, [pct. B.2 lit. e) din rechizitoriu], confiscate de la inculpatul A., remise parchetului de autoritățile germane și înaintate Tribunalului Arad, prin adresa din 20.03.2018, respectiv depuse la camera de corpuri delicte prin procesul-verbal de predare-primire din aceeași zi, urmează a fi distruse, cu păstrarea de contraprobe.

În consecință, Înalta Curte apreciază că Decizia penală nr. 115/CO din 19 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală privind pe intimatul A. este legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., contestația urmează a fi respinsă, ca nefondată.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimați, în sumă de câte 627 RON, urmând a se plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată împotriva Deciziei penale nr. 115/CO din 19 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală privind pe intimatul A.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimați, în sumă de câte 627 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2019.

Procesat de GGC - GV