ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra sesizării privind întreruperea cursului justiției formulată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori constată următoarele:

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori s-a dispus, în temeiul art. 40 alin. (4) C. proc. pen., sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu referire la existența unei situații de întrerupere a cursului justiției.

S-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării excepției.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, la termenul din 11 iulie 2018, cauza a fost amânată pentru data de 13 septembrie 2018 având în vedere cererea formulată de către avocatul ales al apelanților - inculpați A., B., C., D., E., F., G., H., d-nul avocat I., referitoare la declasificarea înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de D.G.P.I. la data de 08.06.2018, cerere care a fost admisă. A fost încuviințată cererea formulată de către avocatul ales al apelanților - inculpați A., B., C., D., E., F., G., H., d-nul avocat I., referitoare la declasificarea înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de D.G.P.I. la data de 08.06.2018.

Prin aceeași încheiere, s-a dispus declasificarea înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de către D.G.P.I. la data de 08.06.2018, conform prevederilor art. 352 alin. (11) C. proc. pen. emiterea unei adrese către Curtea de Apel Cluj - Cabinetul Președintelui, cu solicitarea de a restitui unității emitente documentele cu caracter "secret de serviciu", cu mențiunea că s-a dispus declasificarea de urgență a acestora, pentru a avea acces toți participanții la această informație, având în vedere că prin prevederile Deciziei nr. 21 din data de 18 ianuarie 2018 a Curții Constituționale a României (parag. 31) s-a statuat că informațiile clasificate esențiale pentru soluționarea cauzei au valoare probatorie, iar legalitatea administrării probelor are o influență directă asupra desfășurării și echității procesului penal, singura concluzie stabilită fiind aceea că inculpatul trebuie să aibă acces la informațiile clasificate în vederea combaterii sau a susținerii, în mod contradictoriu cu acuzatorul, a legalității administrării probelor.

La termenul din 13 septembrie 2018, cauza s-a amânat pentru data de 25 octombrie 2018 față de lipsa unui răspuns de la Direcția Generală de Protecție Internă - Serviciul Județean de Protecție Internă Sălaj.

S-a dispus a se reveni cu adresă către Direcția Generală de Protecție Internă - Serviciul Județean de Protecție Internă Sălaj în sensul celei anterioare, precizând faptul că, în ședința din 11 iulie 2018, s-a dispus declasificarea de urgență a înscrisurilor calificate "secrete de serviciu", depuse în dosarul cauzei de către D.G.P.I. la data de 08.06.2018 pentru a avea acces toți participanții la această informație, având în vedere că prin prevederile Deciziei nr. 21 din data de 18 ianuarie 2018 a Curții Constituționale a României (parag. 31) s-a statuat că informațiile clasificate esențiale pentru soluționarea cauzei au valoare probatorie, iar legalitatea administrării probelor are o influență directă asupra desfășurării și echității procesului penal, singura concluzie stabilită fiind aceea că inculpatul trebuie să aibă acces la informațiile clasificate în vederea combaterii sau a susținerii, în mod contradictoriu cu acuzatorul, a legalității administrării probelor.

La termenul din 25 octombrie 2018, s-a constatat că a sosit un răspuns din partea Direcției Generale de Protecție Internă; de asemenea, s-au comunicat înscrisuri Curții de Apel Cluj - Cabinetul Președintelui, care urmau a fi prelucrate, o parte dintre înscrisuri au fost declasificate în urma solicitării instanței și au fost scanate și adăugate în sistemul informatizat, respectiv în aplicația Ecris, instanța de judecată rămânând să aprecieze în ce manieră se va proceda pe viitor în legătură cu documentele clasificate având în vedere Decizia nr. 21/2018 a Curții Constituționale a României prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 352 alin. (11) C. proc. pen. prin raportare la sintagma "permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului" și art. 352 alin. (12) C. proc. pen. cu privire la "autoritatea emitentă". Cauza a fost amânată pentru data de 22 noiembrie 2018 față de înscrisurile comunicate ce urmau a fi prelucrate, o parte dintre înscrisuri fiind declasificate în urma solicitării instanței și ulterior scanate și adăugate în sistemul informatizat, respectiv în aplicația Ecris, pentru ca părțile și participanții din cauză să aibă posibilitatea să le studieze.

La termenul din 22 noiembrie 2018, Curtea a constatat faptul că există încă șapte documente care nu au fost declasificate, iar membrii completului de judecată nu au semnat angajamentele prevăzute de Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate secrete de stat și secrete de serviciu, aprobat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin urmare cele șapte documente nu au putut fi studiate de complet; prin art. 2 Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate secrete de stat și secrete de serviciu aprobat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturi pentru accesul la informații clasificate fiind instituită cerința semnării de către judecători a angajamentului scris, angajament care nu a fost semnat de membrii completului întrucât au apreciat că acesta nu este necesar câtă vreme, potrivit art. 34 din Legea nr. 303/2004, la intrarea în profesie au depus un jurământ. Această hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii a fost atacată de Asociația Magistraților din România cu plângere prealabilă care, însă, a fost respinsă, existând magistrați care au respectivul aviz, aceștia semnând respectivul angajament.

Cauza s-a amânat pentru data de 14 decembrie 2018, instanța apreciind că se impune efectuarea unei adrese către Direcția Generală de Protecție Internă - Serviciul Județean de Protecție Internă Sălaj pentru a se comunica motivele pentru care nu au procedat la declasificarea celor șapte înscrisuri cu caracter "secret de serviciu" și să comunice răspunsul sub sancțiunea prev. de art. 283 alin. (4) lit. d) C. proc. pen., respectiv amendă judiciară între 500 și 5000 RON, și a unei adrese către Compartimentul pentru evidența, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea și multiplicarea informațiilor clasificate din cadrul Curții de Apel Cluj, solicitând să comunice motivul pentru care este refuzat accesul celor doi membri ai completului la cele șapte documente clasificate; s-a menționat faptul că Decizia nr. 21/2018 a Curții Constituționale a României în parag. 67 - 68 prevede accesul nelimitat al judecătorilor la toate documentele cauzei, fără alte condiționalități și limitări.

La termenul din 14 decembrie 2018, Curtea a constatat faptul că, la dosar, prin registratură, s-au depus adrese emise de Direcția Generală de Protecție Internă și de Compartimentul pentru evidența, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea și multiplicarea informațiilor clasificate din cadrul Curții de Apel Cluj; prin adresa emisă de către Direcția Generală de Protecție Internă s-a comunicat faptul că, din cele șapte documente care nu au fost declasificate, trei ar aparține altor instituții, însă nu se precizează care sunt instituțiile emitente.

Din adresa emisă de Compartimentul pentru evidența, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea și multiplicarea informațiilor clasificate din cadrul Curții de Apel Cluj a rezultat că motivul pentru care judecătorii din acest complet nu au acces la respectivele documente clasificate îl constituie nesemnarea angajamentului reglementat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii.

În raport de conținutul adresei comunicate de Compartimentul pentru evidența, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea și multiplicarea informațiilor clasificate din cadrul Curții de Apel Cluj, membrii completului de judecată au formulat declarație de abținere de la judecarea cauzei având în vedere că le este interzis practic accesul la documente pe care ar trebui să le cunoască în vederea pronunțării soluției; s-a dispus trimiterea completului de judecată nr. 9A, spre soluționare, declarația de abținere formulată de membrii completului de judecată, respectiv de domnii judecători J. și K.

Prin încheierea din 17 decembrie 2018 în baza art. 70 C. proc. pen. au fost respinse cererile de abținere formulate de domnii judecători J. și K. în cauza cu numărul de mai sus, iar prin încheierea din 20 decembrie 2018 în baza art. 70 C. proc. pen. a fost respinsă cererea de recuzare a domnilor judecători J. și K. în cauza cu numărul de mai sus, cerere formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

La termenul de judecată fixat pentru soluționarea apelului în data de 17 ianuarie 2019, instanța din oficiu a invocat excepția întreruperii cursului justiției, întrucât prin raportare la actele dosarului și a răspunsurilor primite din partea Direcției Generale de Protecție Internă - Serviciul Județean de Protecție Internă Sălaj și al Compartimentului pentru evidența, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea și multiplicarea informațiilor clasificate din cadrul Curții de Apel Cluj se constată că este interzis, în baza unui act cu caracter administrativ, respectiv HCSM nr. 140/2014 accesul membrilor acestui complet la toate actele dosarului, situație în care instanța nu poate asigura și respecta în mod efectiv dreptul la un proces echitabil al părților.

În acest sens, a fost considerat elocvent răspunsul înaintat instanței de către Compartimentul pentru evidența, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea și multiplicarea informațiilor clasificate din cadrul Curții de Apel Cluj din care reiese că singura procedură legală ce ar putea fi urmată pentru a putea avea acces la documentele nedeclasificate ar fi semnarea angajamentului prevăzut de HCSM 140/2014, angajament care adaugă nu numai la legea internă, ci chiar la deciziile Curții Constituționale a României și Curții Europene a Drepturilor Omului.

În plus, din răspunsul înaintat de Direcția Generală de Protecție Internă - Serviciul Județean de Protecție Internă Sălaj s-a reținut că, din cele șapte documente nedeclasificate, trei ar fi emise de o altă instituție, însă și identitatea acestei structuri, căreia instanța s-ar putea eventual adresa în vederea declasificării, este ocultată membrilor completului de judecată.

Dincolo de existența unei practici judiciare consistente a Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că accesul judecătorului la orice act din dosar nu poate fi îngrădit și limitat sub nicio formă și, dincolo de considerentele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 21/2018 a Curții Constituționale - considerente general obligatorii, Curtea a constatat că membrilor completului de apel li se opune un act administrativ, fără putere de lege sau cu o putere net inferioară, respectiv Hotărârea CSM nr. 140/2014.

În aceste circumstanțe, întrucât nici un judecător nu poate fi obligat să semneze angajamentul la care face referire HCSM 140/2014, urmează să se constate că, în prezenta cauză s-a întrerupt cursul justiției, membrilor completului de judecată nefiindu-le permis accesul la toate actele dosarului, situație în care instanța este practic lipsită de atributele și de rolul său esențial, acela de a asigura un proces echitabil, în condiții de contradictorialitate și cu respectarea deplină a dreptului la apărare garantat subiecților procesuali. Mai mult, nici nu se poate susține că se poate pronunța o hotărâre prin ignorarea și înlăturarea celor 7 înscrisuri clasificate, întrucât instanța nu cunoaște conținutul acestora și nici dacă ele au constituit sau nu mijloace de probă în faza de urmărire penală.

Față de cele sus-expuse, în temeiul art. 40 alin. (4) C. proc. pen. Curtea s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu referire la existența unei situații de întrerupere a cursului justiției, urmând ca aceasta să statueze dacă este incidentă o astfel de situație în cauză și, în caz afirmativ, să stabilească în ce măsură și prin ce mijloace procesuale această situație poate înceta.

S-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea examinării împrejurării dacă este incidentă o situație de întrerupere a cursului justiției în această cauză, întrucât membrii completului de judecată nu au acces la toate actele dosarului, urmând a se aprecia, în acest context, și dacă HCSM nr. 140/2014, precum și refuzul Compartimentului pentru evidența, prelucrarea, păstrarea, procesarea, manipularea și multiplicarea informațiilor clasificate, din cadrul Curții de Apel Cluj, de a interzice accesul la aceste documente a judecătorilor care nu au semnat angajamentele prevăzute de Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate secrete de stat și secrete de serviciu, aprobat prin Hotărârea nr. 140/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, constituie temeiuri suficiente pentru a împiedica judecătorii cauzei să aibă acces la întreaga probațiune din dosar.

Examinând sesizarea privind întreruperea cursului justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Din examinarea doctrinară, dar și din jurisprudența instanței supreme, rezultă că se ivește un caz de întrerupere a cursului justiției dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competența funcțională a instanței judecătorești fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanță de judecată sesizată cu soluționarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanțe sau chiar a instanței care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziții legale referitoare la declinarea competenței, conflictul de competență.

În acest sens, întreruperea cursului justiției presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanțe judecătorești, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilității niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competență, astfel încât nu se poate determina instanța competentă a dispune o soluție legală.

Or, în speță, Curtea de Apel Cluj a sesizat Înalta Curte cu excepția întreruperii cursului justiției invocând aspecte care țin de administrarea probatoriului, nefiind pusă în discuție niciun moment competența soluționării apelurilor declarate de inculpați împotriva Sentinței penale nr. 88 din data de 31.10.2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2015 de Tribunalul Sălaj.

Așadar, instanța de apel a invocat o instituție și, prin aceasta, un temei de drept complet străine problematicii dosarului, subsumate aspectelor legate de administrarea probatoriului în faza cercetării judecătorești. În realitate, instanța de apel a înțeles să invoce instituția întreruperii cursului justiției pentru a solicita instanței supreme o dezlegare asupra modalității administrării unui anumit tip de probatoriu, ceea ce excede cenzurii într-o astfel de procedură.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind întreruperea cursului justiției formulată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2015.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de câte 35 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind întreruperea cursului justiției formulată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în Dosarul nr. x/2015.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu, în cuantum de câte 35 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 06 februarie 2019.

Procesat de GGC - NN