ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursurilor în casație, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 67/F din data de 7 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, s-au dispus următoarele:

I.1. În temeiul art. 386 din C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., din - tentativă la infracțiunea de "Atentat contra unei colectivități", săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 - privind prevenirea și combaterea terorismului, prev. de 34 rap. la art. 32 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 402 C. pen. și

- tentativă la infracțiunea de "Nerespectarea regimului materiilor explozive", săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 - privind prevenirea și combaterea terorismului, prev. de art. 34 rap. la art. 32 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 346 alin. (3) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) C. pen., în

- tentativă la infracțiunea de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale" prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 397 alin. (2) C. pen. și

- infracțiunea de "Operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept" prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 republicată, privind regimul materiilor explozive, cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) C. pen.

Conform art. 67 alin. (1) din C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k), din) C. pen., pe o perioadă de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) și (3) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) din C. pen.

În temeiul art. 72 din C. pen. s-a scăzut din pedeapsa principală durata reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu, de la 1 decembrie 2015 la 6 noiembrie 2016.

S-a constatat executată pedeapsa de 11 luni și 6 zile închisoare aplicată inculpatului A..

Conform art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A..

II.1. În temeiul art. 386 din C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B., din - instigare la infracțiunea de "Atentat contra unei colectivități", săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 - privind prevenirea și combaterea terorismului, prev. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 32 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 402 din C. pen. și

- instigare la infracțiunea de "Nerespectarea regimului materiilor explozive", săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 - privind prevenirea și combaterea terorismului, prev. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 32 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 346 alin. (3) din C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) din C. pen., în

- instigare la infracțiunea de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale" prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 397 alin. (2) C. pen. și

- instigare la infracțiunea de "Operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept" prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 republicată, privind regimul materiilor explozive, cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (2) C. pen.

Conform art. 67 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) din C. pen., pe o perioadă de 1 an după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) și (3) din C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) din C. pen.

În temeiul art. 72 din C. pen. s-a scăzut din pedeapsa principală durata reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu, de la 30.12.2015 la 06.11.2016.

S-a constatat executată pedeapsa de 10 luni și 8 zile închisoare aplicată inculpatului B..

Conform art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul B..

În temeiul dispozițiilor art. 112 alin. (1) lit. b) și f) din C. pen. s-au confiscat de la inculpatul A. următoarele bunuri:

- 195 articole pirotehnice categoria F3 (din care 3 bucăți au fost folosite cu ocazia efectuării expertizei criminalistice nr. 757407 din 16.12.2015 de către Institutul Național de Criminalistică), predate spre păstrare, pe bază de dovadă, U.M. 02571 Jegălia;

- 2 baterii de artificii a câte 16 tuburi, marca C., articole pirotehnice din categoria a 2-a, firma "D.", cod PS 3213-16 (din care un pachet a fost folosit cu ocazia efectuării expertizei criminalistice), predate spre păstrare, pe bază de dovadă, U.M. 02571 Jegălia;

- 5 articole pirotehnice având inscripția E. (din care 2 bucăți au fost folosite cu ocazia efectuării expertizei criminalistice), predate spre păstrare, pe bază de dovadă, U.M. 02571 Jegălia;

- 2 baterii de artificii a câte 9 tuburi, model F., firma G., articole pirotehnice din categoria a 2-a, cod SM 9817 (din care un pachet a fost folosit cu ocazia efectuării expertizei criminalistice), predate spre păstrare, pe bază de dovadă, U.M. 02571 Jegălia;

- 1 cutie conținând 6 bucăți articole pirotehnice cu inscripția H., cod JF66, categoria a 2-a (din care 3 bucăți au fost folosite cu ocazia efectuării expertizei criminalistice), predate spre păstrare, pe bază de dovadă, U.M. 02571 Jegălia;

- 2 cutii conținând un total de 116 articole pirotehnice (o cutie sigilată conținând 60 bucăți și o cutie desigilată conținând 56 bucăți), inscripționate în limba rusă (din care 3 bucăți au fost folosite cu ocazia efectuării expertizei criminalistice), predate spre păstrare, pe bază de dovadă, U.M. 02571 Jegălia;

- o cutie metalică de culoare neagră conținând un dispozitiv de temporizare 12 V.

S-a dispus restituirea către inculpatul A. a următoarelor bunuri:

- 1 telefon mobil marca I., model 1208, IMEI- x, de culoare neagră, fără cartelă SIM, cu acumulator, fără încărcător;

- 1 telefon mobil marca I., model 500, IMEI- x, de culoare siclam, fără cartelă SIM, fără încărcător;

- 2 (două) cartele SIM J., ale căror margini au fost debitate mecanic, fără serie, protejate prin coduri PIN;

- Stick de memorie marca K. de culoare neagră capacitate 4 GB, seria x;

- Hard-disk marca L. seria x capacitate 160 GB;

- Hard-disk marca M. seria x capacitate 80 GB;

- Hard-disk marca N. seria x capacitate 120GB (laptop marca O., de culoare gri seria x, LBL P/N: x și O., LBL P/N: x);

- Stick de memorie marca P. de culoare neagră capacitate 4 GB, seria x;

- Compact disc inscripționat Q., etichetat 1, conține un număr de 18 track-uri (piste) audio(CDA);

- Compact discul inscripționat Q., etichetat 2, conține un număr de 18 track-uri (piste) audio(CDA);

- Telefon mobil marca R. de culoare neagră, model x, IMEI-x având două cartele SIM: cartelă SIM S. seria x și cartelă SIM J. seria x;

- Telefon mobil marca x, model x, IMEI-x de culoare neagra, fără cartela SIM, fără încărcător;

- Telefon mobil marca T., model x, IMEI-x, de culoare verde închis, fără cartela SIM și fără încărcător;

- Cartelă SIM J., seria x;

- Cartelă SIM S. seria x;

- Cartelă SIM S. seria x;

- Cartelă SIM S. seria x;

- Cartelă SIM U. seria x;

- Cartelă SIM U. seria x.

S-a dispus restituirea către inculpatul B. a următoarelor bunuri:

- Hard-disk marca L. seria x capacitate 160GB (din laptop marca V. seria x);

- Stick de memorie marca W. capacitate 64GB;

- Card de memorie X. seria x1 capacitate 512MB;

- Card de memorie Y. seria xU capacitate 1GB;

- DVD marca Z.;

- DVD marca x - etichetat 1;

- DVD-ului marca x - etichetat 2;

- DVD cu inscripția în limba maghiară IGAZSAGOT;

- Compact discul inscripționat AA..

III.1. În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen. raportat la art. 52 C. proc. pen., s-a constatat că organizația, fără personalitate juridică pe teritoriul României, Q. și Asociația "BB." - CIF x au caracter fascist, rasist și xenofob, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G . nr. 31/2002, republicată.

- 23 bucăți dreptunghiulare material textil de culoare albă având 4 dungi roșii paralele reprezentând steagul arpadian;

- 9 bucăți dreptunghiulare material textil de culoare albă având imprimat cu negru un înscris în limba maghiară și o cruce pe care este inscripționat "TRIANON-1920"

- 3 autocolante de culoare negru cu roșu, având înscris numărul "64" (cele 64 de Comitate);

- diplomă în limba maghiară pe numele CC., eliberată de Q. sub semnătura președintelui DD.;

- carte în limba maghiară scrisă de EE. - "FF.", 1143 file;

- carte în limba maghiară: "Q." având reprezentarea grafică a"Ungariei Mari", 128 file;

- 6 broșuri Q. în limba maghiară;

- carte în limba maghiară scrisă de EE., 61 file;

- diplomă în limba maghiară pe numele B., eliberată de Q. sub semnătura președintelui DD.;

- 11 autocolante de propagandă ale "Q.", "Ținutul Secuiesc" și "Ungaria Mare;

- 14 formulare înscriere în Q.;

- diplomă color în limba maghiară cu înscrisul Q.;

- steag arpadian (dungi alb-roșii) pe care sunt suprapuse însemne revizioniste: conturul "Ungariei Mari" și pasărea"Turul"

- steag arpadian din material textil în formă dreptunghiulară cu dungi albe și roșii având gravat conturul unei pasări;

- un steag material textil în culorile roșu, alb, verde inscripționat în limba maghiară "GG." (Zona liberă a celor Trei Scaune din Transilvania);

- steag arpadian din material textil formă dreptunghiulară de culoare roșu și alb;

- steag material textil formă dreptunghiulară în culorile negru și roșu având inscripționate o semilună și o stea de culoare albă;

- reprezentarea grafică, pe suport hârtie a "Ungariei Mari".

- 2 broșuri având inscripția "Q." având fiecare 21 file;

- 1 (un) Steag al Q.;

- 21 bucăți mini autocolante de propagandă Q.;

În temeiul art. 274 alin. (2) din C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 10.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare privind faptele pentru care s-a dispus achitarea inculpaților, au rămas în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limba maghiară s-a suportat de către stat.

În esență, pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, că în data de 10.10.2015, la sediul SC HH. SRL, administrată de inculpatul A. (președintele filialei Târgu Secuiesc a Q., în biroul acestuia, a avut loc o ședință a membrilor Q., prezidată de inculpatul B., la care au participat II., JJ., CC., A., KK. și LL., ultimii doi plecând înainte ca inculpatul B. să pună discuție amplasarea de către membrii Q., în localitatea Târgu Secuiesc, a unor materiale pirotehnice care urmau să fie declanșate în data de 1 decembrie, cu prilejul celebrării Zilei Naționale a României.

În acest context, inițial s-a discutat despre arborarea unui steag, vopsirea indicatoarelor, acoperirea acestora cu panglici negre, după care B. l-a întrebat pe A. dacă nu s-ar putea pune o petardă, la care să se monteze un cronometru și înainte cu două zile să fie amplasată într-un copac sau tufiș. Interlocutorii s-au arătat interesați de propunere, inculpatul B. insistând asupra modului în care urma să fie organizată această acțiune, solicitându-le să se gândească la acest lucru.

În continuare, discuțiile au avut în vedere posibilitățile tehnice prin care se puteau declanșa de la distanță materialele pirotehnice, procurarea acestora, locurile unde urmau să fie amplasate, măsurile de precauție care se impuneau a fi luate pentru a nu fi identificați cei implicați în această acțiune.

Fiecare dintre participanți a avut un rol activ în privința acestui subiect, însă s-a remarcat în mod deosebit inculpatul B., prin influența și autoritatea conferite de funcția de conducere în cadrul organizației, respectiv prin modul în care a condus discuția, fiind evidentă intenția acestuia de a-l determina pe inculpatul A. să se implice în această activitate ilicită, în condițiile în care A. avea cunoștințe în domeniul electronicii și era membru al unei echipe de airsoft, fiind familiarizat cu materialele pirotehnice și dispozitivele folosite în acest joc.

Conversația a fost înregistrată de colaboratorul cu identitate protejată MM. (nume de cod), folosirea acestuia fiind autorizată de procuror la data de 12 noiembrie 2015, în conformitate cu art. 148 alin. (1) - (3) și (5) - (10) din C. proc. pen., având în vedere împrejurarea că probele, localizarea și identificarea persoanelor implicate în pregătirea și săvârșirea infracțiunii pentru care a fost începută urmărirea penală în cauză nu puteau fi obținute în alt mod, iar folosirea unui investigator sub acoperire nu a fost posibilă.

Cu respectiva ocazie, colaboratorul MM. a relatat faptul că, în cursul zilei de 10.10.2015, pe raza județului Covasna, a avut loc o întâlnire, înregistrată ambiental, a mai multor membri Q., pe parcursul căreia numitul B. a propus amplasarea și detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat în timpul desfășurării manifestației prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 decembrie 2015 pe raza județului Covasna, afirmând că are o cutie de petarde acasă care poate fi folosită în realizarea acestei acțiuni.

Ulterior întâlnirii din 10 octombrie 2015, în intervalul 16 - 20 noiembrie 2015, inculpatul A. l-a contactat pe martorul NN., administratorul SC OO. SRL Timișoara (firmă autorizată în baza Legii nr. 126/1995, republicată - privind regimul materiilor explozive pentru a deține, transporta, comercializa și folosi materii explozive, cu respectarea prevederilor legale în vigoare) la adresa de Messenger (www.x.ro), inculpatul comandând 10 cutii conținând 200 bucăți articole pirotehnice cod FP3 - încadrate în categoria a 3-a de risc, precum și câte două seturi de articole pirotehnice cod x, respectiv cod x - încadrate în categoria a 2-a de risc. Inculpatul a mai solicitat în plus livrarea a 10 cutii de articole pirotehnice cod FP3, susținând că le plătise în anul precedent, de revelion și nu îi fuseseră livrate.

La data de 18 noiembrie 2015, martorul NN. a livrat inculpatului A. 210 articole pirotehnice cod FP3 (10 cutii x 20 buc + 10 bucăți în loc de 10 cutii), respectiv câte două seturi de articole pirotehnice cod x și cod x - încadrate în categoria a 2-a de risc, iar la data de 19 noiembrie 2015 diferența de 10 cutii conținând 200 articole pirotehnice FP3, precum și 2 baterii de artificii a câte 9 tuburi, model F., firma G., articole pirotehnice din categoria a 2-a, cod SM 9817, respectiv 2 baterii de artificii a câte 16 tuburi, marca 16 x, articole pirotehnice din categoria a 2-a, firma "D.", cod x.

Instanța de fond a reținut că un alt mijloc de probă care conduce la concluzia că inculpatul A. a fost convins de inculpatul B. să accepte planul pus la cale în ședința din 10 octombrie 2015 îl constituie înregistrarea convorbirii telefonice din data de 20.11.2015, orele 11:54:57, purtate de inculpatul A. de la nr. x cu o persoană aflată la postul telefonic nr. y, interceptată în baza mandatului de siguranță națională nr. x1 eliberat la data de 22.10.2015 de către Înalta Curte de Casație și Justiție (declasificat la datele de 09.12.2015 și 12.04.2016).

După această dată, conștientizând riscul la care se expunea prin deținerea unei cantități prea mari de materiale pirotehnice, inculpatul A. a vândut o parte din produse martorului PP. (angajat la SC HH. SRL), la domiciliul acestuia din urmă fiind descoperite 200 petarde FP3 și două seturi QQ..

Referitor la acest aspect, martorul PP. a declarat, în cursul cercetării judecătorești, că, spre sfârșitul lunii noiembrie 2015, A. i-a arătat două cutii care conțineau petarde și jocuri de artificii, afirmând că are prea multe și nu are ce să facă cu ele. Martorul s-a oferit să ia o cutie pentru a folosi petardele de revelion, după două zile plătindu-i inculpatului contravaloarea acestora, respectiv suma de 230 RON sau 270 RON. Martorul a mai relatat că, la revelionul din anul 2014, a folosit împreună cu prietenii săi o cantitate asemănătoare de petarde, achiziționate din piața orașului Târgu Secuiesc și că în preajma aceleiași sărbători a primit de la A. 8 - 10 bucăți petarde de același fel cu cele din anul 2015.

Inculpatul A. a recunoscut că a predat martorului PP. o parte din articolele pirotehnice pentru a nu fi identificată la domiciliul său o cantitate foarte mare de asemenea materiale.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în data de 30 noiembrie 2015 la domiciliul/reședințele inculpatului A., în baza mandatelor de percheziție domiciliară nr. 149, nr. 150, nr. 151, nr. 152 și nr. 153 emise la data de 26 noiembrie 2015 de Curtea de Apel București, au fost identificate și ridicate, între altele, 195 articole pirotehnice categoria F3, 2 baterii de artificii a câte 16 tuburi, marca C., articole pirotehnice din categoria a 2-a, firma "D.", cod x, 5 articole pirotehnice având inscripția E., 2 baterii de artificii a câte 9 tuburi, model F., firma G., articole pirotehnice din categoria a 2-a, cod y, 1 cutie conținând 6 bucăți articole pirotehnice cu inscripția H., cod z, categoria a 2-a, 2 cutii conținând un total de 116 articole pirotehnice (o cutie sigilată conținând 60 bucăți și o cutie desigilată conținând 56 bucăți), inscripționate în limba rusă.

În urma administrării întregului material probator, curtea de apel a apreciat că nu se poate stabili cu certitudine faptul că inculpatul A. a intenționat să confecționeze un dispozitiv exploziv improvizat prin utilizarea de amestecuri de substanțe aflate în compoziția materialelor pirotehnice și prin folosirea de bile de airsoft, tuburi de spray, tuburi metalice, cuie, pietriș.

Astfel, s-a reținut că probatoriul pe care s-au bazat concluziile Parchetului este reprezentat, în principal, de nota de redare a înregistrării efectuate de colaboratorul cu identitate protejată MM. (nume de cod), la data de 10 octombrie 2015, coroborată cu notele de redare a discuției telefonice din 3 decembrie 2016 purtate de inculpatul A. cu soția sa (în care inculpatul afirmă că materialele descoperite la domiciliul lui PP. trebuie predate poliției neamestecate) și a discuțiilor purtate în mediu ambiental în data de 19 august 2015, între inculpatul B., fratele acestuia CC., martorul II. și numitul RR., respectiv cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din 7 aprilie 2016 și procesele-verbale privind analiza datelor rezultate în urma perchezițiilor informatice efectuate asupra sistemelor informatice și suporților de stocare ridicate de la inculpați.

Alături de aceste mijloace de probă, au fost avute în vedere anumite împrejurări de fapt (referitoare la locul unde au fost găsite materialele pirotehnice, cantitatea acestora, modul de prezentare a ambalajului de depozitare, măsurile de precauție luate de A., identificarea în proximitatea materialelor pirotehnice a două telefoane mobile neconectate și a două cartele SIM ale căror margini din plastic conținând seriile de identificare fuseseră îndepărtate mecanic prin decupare, constatarea lipsei unui număr de 15 bucăți FP3, achiziționarea de articole pirotehnice care nu conțin pulbere neagră împreună cu cele care conțin o astfel de substanță, identificarea unor bile de airsoft, cuie, pietriș, țevi din cupru/oțel cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliul/reședința inculpatului A.), în raport de care s-au formulat diferite deducții și presupuneri de către procurorul de caz.

De asemenea, curtea de apel a reținut că, deși în procesul coroborării și evaluării probelor, instanța poate să stabilească cu caracter de certitudine o anumită situație de fapt pe baza recurgerii la anumite silogisme, însă acest procedeu trebuie să se bazeze pe elemente certe și să conducă la o concluzie rezonabilă.

Raportat strict la elementele care formează obiectul acuzației îndreptate împotriva inculpaților, curtea de apel nu a împărtășit argumentele expuse de procuror în susținerea scenariilor avute în vedere de expertul care a întocmit Raportul de constatare tehnico - științifică din 7 aprilie 2015 și care au implicat amestecuri de substanțe aflate în compoziția materialelor pirotehnice, respectiv folosirea de bile de airsoft, tuburi de spray, țevi de cupru sau oțel, cuie de ulucă, pietriș, plasând analiza juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților în zona de incidență a dispozițiilor Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

În sensul celor menționate, instanța de fond a avut în vedere, în primul rând, conversația dintre B., A., II., JJ. și CC. din data de 10.10.2015, referitoare la Ziua Națională a României, înregistrată de colaboratorul cu identitate protejată MM. (nume de cod).

Curtea de apel a apreciat că, ceea ce se poate reține în mod cert din conținutul acestei înregistrări este intenția membrilor Q. (participanți la ședința din 10.10.2015) de a procura materiale pirotehnice (petarde) cu scopul de a le detona în timpul paradei militare care urma să aibă loc în ziua de 01.12.2015, la Târgu Secuiesc.

Celelalte mijloace de probă și împrejurări de fapt avute în vedere de procuror au fost caracterizate ca neavând un grad de certitudine apt să formeze convingerea instanței, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpatul A. a intenționat să confecționeze un dispozitiv exploziv improvizat (DEI) care să pună în pericol viața, integritatea corporală sau sănătatea participanților la celebrarea Zilei Naționale a României, în Târgu Secuiesc.

Faptul că, la percheziția informatică efectuată pe HDD-ul care se afla montat în laptopul aparținând inculpatului A., a fost identificat un fișier din 19.10.2013 ce conține imagini cu componentele unui dispozitiv destinat aruncării unor proiectile nemetalice, respectiv că în intervalul 20-23 noiembrie 2015, inculpatul a căutat și accesat pe internet site-uri care prezentau modul de fabricare a unor "stink bombs"(bombe urât mirositoare utilizate de agențiile de aplicare a legii din SUA pentru restabilirea ordinii publice în zonele de conflict), nu poate înlătura, potrivit celor reținute de instanța de fond, acest dubiu, având în vedere că A. este pasionat de airsoft, din materialul probator reieșind că acesta deține un poligon în localitatea Estelnic, destinat practicării acestui sport, precum și replici de airsoft ale unor modele de arme.

De asemenea, s-a reținut că este de notorietate împrejurarea că, în timpul desfășurării unui astfel de joc, se folosesc dispozitive care aruncă proiectile nemetalice sferice umplute cu vopsea, care intră în categoria replicilor de arme tip airsoft, astfel cum sunt definite în art. 2, parag. III, pct. 8 și 9 din Legea nr. 295/2004.

Relevantă în acest sens a fost apreciată și depoziția martorului JJ. din cadrul cercetării judecătorești, care se coroborează cu conținutul înregistrării efectuate de colaboratorul cu identitate protejată MM. (nume de cod).

Astfel, deși în faza de urmărire penală martorul a declarat că dispozitivul exploziv improvizat, despre a cărui confecționare și detonare în public s-a vorbit în cadrul ședinței din data de 10.10.2015, presupunea alăturarea ori utilizarea conținutului exploziv al mai multor articole pirotehnice interzise la deținere, în fața instanței, la întrebarea avocatului inculpatului A. dacă cu prilejul acelei întâlniri s-a discutat despre dezasamblarea petardelor, amestecuri de substanțe, introducerea de cuie în țevile de cupru, martorul a răspuns că discuția s-a purtat despre petarde legate.

Cu privire la dispozitivul de inițiere și temporizare a impulsurilor electrice de 12 V ridicat în urma percheziției efectuate la domiciliul inculpatului A., acesta a relatat că temporizatorul era folosit în competițiile de airsoft, aspect confirmat de martorii JJ. și PP..

Referitor la încadrarea juridică a faptelor, Curtea de Apel București a reținut că infracțiunea de atentat contra unei colectivități, prevăzută de art. 402 din C. pen., are ca element material o acțiune de ucidere sau de vătămare a integrității corporale ori a sănătății, îndreptată contra membrilor unei colectivități în masă. Această acțiune poate fi săvârșită, potrivit doctrinei, prin otrăviri în masă (a apei potabile, a alimentelor, a altor obiecte de consum destinate întregii colectivități sau unui număr important din membrii săi), prin provocări de epidemii (răspândirea de microbi în atmosferă, în apa potabilă sau în ape curgătoare ori lacuri, prin infectarea produselor alimentare etc.) ori prin orice alt mijloc (de ex.: prin explozii provocate în timpul unei adunări populare sau festivități).

Făcând aplicarea acestor considerații de ordin teoretic în speța dedusă judecății, curtea de apel a reținut, în dezacord cu opinia exprimată de acuzare, că acțiunea violentă care urma să se desfășoare conform discuției din data de 10.10.2015, înregistrate de colaboratorul cu identitate protejată MM., nu era în măsură să cauzeze o vătămare unei colectivități în sensul dispozițiilor art. 402 din C. pen., ci doar să provoace, în rândul participanților la festivitatea organizată în Târgu Secuiesc de Ziua Națională a României, panică, dezordine, supunerea la batjocură a unor funcționari publici.

Prin urmare, s-a apreciat că încadrarea juridică a faptelor în tentativă la infracțiunea de atentat împotriva unei colectivități, stabilită de procuror, este eronată, acțiunile violente care au format obiectul discuțiilor membrilor Q. ședința din data de 10.10.2015 și care urmau să aibă loc în data de 1 decembrie 2015 putându-se încadra, din perspectiva elementului material al laturii obiective, în tentativă la infracțiunea de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale", prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 397 alin. (2) C. pen.

Prin urmare, s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu din tentativă la infracțiunea de "Atentat contra unei colectivități", prevăzută de art. 32 raportat la art. 402 C. pen. cu aplicarea art. 34 rap. la art. 32 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 535/2004, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., în tentativă la infracțiunea de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale" prev. de art. 32 C. pen. raportat la art. 397 alin. (2) C. pen., respectiv din instigare la infracțiunea de "Atentat contra unei colectivități", pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B., în instigare la infracțiunea de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale".

Potrivit art. 397 alin. (2) din C. pen., "Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi".

Conform art. 412 alin. (1), (2) din C. pen. "Tentativa la infracțiunile prevăzute în prezentul titlu se pedepsește. Se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute în art. 395 - 397, (...)".

De asemenea, s-a reținut că, potrivit doctrinei, pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale" este necesar ca acțiunile violente să prezinte o anumită potențialitate și anume să fie de natură să schimbe ordinea constituțională ori să slăbească puterea de stat. Ordinea constituțională vizează structura statului, relațiile dintre organele statului, autoritățile publice, dintre acestea și oamenii obișnuiți, partidele politice, alte organizații, forma de guvernământ și orice altă relație fundamentală pentru stat și drept în general. Slăbirea puterii de stat presupune punerea organelor care îndeplinesc sarcini în cadrul puterii sau administrației de stat în situația de a nu putea face față sau de a face în mod necorespunzător față sarcinilor care le revin pentru asigurarea ordinii și necesităților curente ale unei colectivități.

Făcând aplicarea tuturor acestor aspecte și raportându-se la particularitățile de fapt și de drept ale speței, curtea de apel a apreciat că acțiunea violentă, astfel cum a fost concepută de inculpați, nu era de natură să schimbe ordinea constituțională ori să slăbească puterea de stat, putând constitui, eventual, cu condiția să fi fost pusă în executare, infracțiunea de ultraj (art. 257 din C. pen.) sau infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice (art. 371 din C. pen.) ori vreo altă infracțiune al cărei element material constă tot din acte violente.

Săvârșirea infracțiunii de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale" implică o pluralitate de subiecți activi, aceasta fiind subliniată, în varianta de specie a infracțiunii prevăzută de art. 397 alin. (2) din C. pen., chiar în dispoziția legii și exprimată prin sintagma "mai multe persoane împreună". De aici rezultă, implicit, că subiecții activi care au calitatea de coautori trebuie să fie cel puțin în număr de trei, căci, dacă ar fi fost suficient două persoane, legea ar fi arătat-o (așa cum a procedat, de exemplu, în cazul infracțiunii prev. de art. 218 alin. (3) lit. f) din C. pen. la care a prevăzut săvârșirea faptei de "două sau mai multe persoane împreună").

Instanța de apel a reținut că, în speța dedusă judecății, această condiție nu este îndeplinită, în rechizitoriu reținându-se că, în lipsa materializării probatorii a unor acte materiale concrete executate de către ceilalți participanți la ședința Q. din 10 octombrie 2015, în sprijinul săvârșirii, de către inculpatul A., a infracțiunilor ce i-au fost reținute în sarcină, urmărirea penală nu le-a conferit acestora calitatea de subiecți procesuali împotriva cărora se exercită prezenta acțiune judiciară.

Așadar, constatând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b), teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru tentativă la infracțiunea de "Acțiuni împotriva ordinii constituționale", prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 397 alin. (2) C. pen. și a inculpatului B. pentru instigare la această infracțiune.

Cu privire la infracțiunea de "Nerespectarea regimului materiilor explozive", prevăzută de art. 346 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 34 rap. la art. 32 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, în rechizitoriu au fost prezentate, în esență, următoarele aspecte relevante pentru încadrarea juridică:

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, în sensul legii, prin materii explozive se înțelege inclusiv "articolele pirotehnice".

Potrivit art. 4 alin. (1) lit. "a" din H.G. nr. 1102/2014, articolul pirotehnic reprezintă orice articol ce conține substanțe explozive sau un amestec exploziv de substanțe.

Clasificarea articolelor pirotehnice se realizează potrivit nivelului de risc în categoriile 1 - 4 (nivel foarte scăzut - scăzut - mediu - mare) în conformitate cu prevederile art. 5 din H.G. nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea și folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activitățile deținătorilor, respectiv F1 - F4 potrivit H.G. nr. 1102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice.

În conformitate cu prevederile art. 5 din H.G. nr. 536/2002 și art. 18 alin. (1) lit. a) rap. la art. 6 din H.G. nr. 1102/2014, articolele pirotehnice din categoriile 2, 3 și 4 (respectiv F2, F3 și F4), din motive de ordine și securitate publică, sunt interzise la deținere, utilizare și/sau vânzare persoanelor fizice și juridice care nu au calitatea de pirotehnicieni.

Logica unei astfel de reglementări rezidă din împrejurarea că, având în compoziție substanțe/amestecuri explozive ce plasează respectivul gen de produse în categoria materiilor explozive, libera circulație a acestora pe piață ar fi generat o profundă vulnerabilitate pentru ordinea și siguranța publică în condițiile lipsei oricărei posibilități de gestionare de către autorități a destinației pe care o persoană, odată intrată în posesia unor astfel de produse, ar putea-o da respectivei categorii de bunuri și/sau materiilor explozive din compoziția acestora.

Distingând între situația în care, pe lanțul operațiunilor efectuate fără drept cu respectivul gen de articole pirotehnice, se urmărește păstrarea destinației finale dată de lege categoriei de produs în care acesta se încadrează (ex: divertisment în cazul "articolelor pirotehnice de divertisment", pentru scenă în cazul "articolelor pirotehnice de scenă", etc.), și situația în care operațiunile efectuate fără drept cu aceeași categorie de produse vizează maximizarea și/sau potențarea în atingerea unui scop ilicit urmărit, a amestecurilor explozive regăsite în compoziția mai multor astfel de articole pirotehnice, fie prin inițierea simultană a acestora, fie prin confecționarea unui produs nou (dispozitiv exploziv improvizat - DEI), legiuitorul a incriminat diferit, în funcție de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, actul de efectuare fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice (art. 37 alin. (1) lit. "a" din Legea nr. 126/1995 - în cazul respectării destinației finale a produsului), respectiv, cel de efectuare fără drept de operațiuni cu materii explozive (art. 346 C. pen. - în situația în care scopul final urmărit prin efectuarea fără drept de operațiuni cu astfel de produse este unul ilicit).

Curtea de apel a reiterat că faptele reținute în sarcina inculpaților nu pot fi plasate în zona de incidență a dispozițiilor Legii nr. 535/2004, în urma administrării întregului material probator neputându-se stabili cu certitudine că inculpatul A., instigat de inculpatul B., a intenționat să confecționeze un dispozitiv exploziv improvizat prin utilizarea de amestecuri de substanțe aflate în compoziția materialelor pirotehnice, respectiv prin folosirea de bile de airsoft, tuburi de spray, tuburi metalice, cuie, pietriș.

Sintetizând situația de fapt, instanța de fond a reținut că, în data de 10.10.2015, la sediul SC HH. SRL, a avut loc o ședință a membrilor Q., cu acest prilej inculpatul B. (președintele organizației) avansând ideea amplasării de către membrii Q., în localitatea Târgu Secuiesc, a unor materiale pirotehnice care urmau să fie declanșate în data de 1 decembrie, cu ocazia celebrării Zilei Naționale a României. Prin influența și autoritatea conferite de funcția de conducere în cadrul organizației, respectiv prin modul în care a condus discuția, inculpatul B. l-a determinat pe inculpatul A. să procure materialele pirotehnice necesare realizării acestei acțiuni. În intervalul 16 - 20 noiembrie 2015, inculpatul A. a achiziționat de la SC OO. SRL Timișoara articole pirotehnice încadrate în categoria a 2-a și a 3-a de risc, o parte din această cantitate fiind revândută de către inculpat martorului PP..

Referitor la încadrarea juridică, curtea de apel a considerat că aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "Operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept" prevăzute de art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 republicată, privind regimul materiilor explozive, săvârșită de inculpatul A. în calitate de autor, la instigarea inculpatului B., pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 126/1995 republicată, prin materii explozive se înțelege "explozivii de tipul amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de inițiere, fitile detonante, fitile de siguranță, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de șoc, relee detonante, inclusiv explozivii de uz civil și articolele pirotehnice".

Conform art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 126/1995 republicată, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă "orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept".

Având în vedere că celelalte materii explozive, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (2) din Legea nr. 126/1995 republicată conțin potențialitatea unui pericol ridicat pentru viața și integritatea corporală a persoanelor, pentru patrimoniu, pentru ordinea și siguranța publică, legiuitorul a incriminat în C. pen. operațiunile privind aceste materii, efectuate fără drept, stabilind un regim sancționator mult mai aspru decât cel prevăzut în Legea nr. 126/1995.

Astfel, potrivit art. 346 alin. (1) din C. pen., constituie infracțiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive "producerea, experimentarea, prelucrarea, deținerea, transportul ori folosirea materiilor explozive sau orice alte operațiuni privind circulația acestora, fără drept".

Luând în considerare situația de fapt mai sus expusă și dispozițiile speciale din Legea nr. 126/1995 republicată, care incriminează operațiunile cu articole pirotehnice, fără drept, precum și principiul conform căruia norma specială primează față de cea generală, curtea de apel a schimbat încadrarea juridică a faptelor, din tentativă la infracțiunea de "Nerespectarea regimului materiilor explozive", prevăzută de art. 34 rap. la art. 32 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 535/2004 cu referire la art. 346 alin. (3) C. pen. în infracțiunea de "Operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept", prevăzută de art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 republicată, cu privire la inculpatul A., respectiv din instigare la infracțiunea de "Nerespectarea regimului materiilor explozive", prevăzută de art. 47 din C. pen. rap. la art. 32 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 535/2004 cu referire la art. 346 alin. (3) din C. pen., în instigare la infracțiunea de "Operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept" prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 republicată, în privința inculpatului B..

Astfel, s-a reținut că teza acuzării, în sensul că legiuitorul a incriminat diferit operațiunile cu materiale pirotehnice în funcție de scopul licit sau ilicit urmărit prin efectuarea fără drept de operațiuni cu astfel de produse, nu poate fi acceptată, operațiunile fără drept cu materiale pirotehnice (exceptând explozivii obținuți prin amestecurile de substanțe conținute de aceste produse care se încadrează la art. 346 din C. pen.), constituind infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 126 din 27 decembrie 1995 republicată, chiar dacă nu se păstrează destinația dată de lege categoriei de produse în care acestea se încadrează.

Cu privire la apărările formulate de inculpați, curtea de apel a constatat că acestea s-au raportat, în principal, la înregistrarea efectuată de colaboratorul cu identitate protejată MM. (nume de cod).

În esență, s-a susținut că ședința Q. nu a avut loc în data de 10.10.2015, deoarece în ziua respectivă inculpatul B. a fost antrenat în alte activități din alte zone geografice. Din punctul de vedere al apărării, această înregistrare nu poate susține o hotărâre de condamnare, având în vedere că nu s-a putut afla cu ce dispozitiv și în ce împrejurări a fost efectuată.

S-a mai arătat că transcrierea înregistrării a fost făcută în mod necorespunzător, sensul cuvintelor fiind denaturat, în mod nelegal interpretul desemnat în cursul urmăririi penale procedând și la identificarea participanților la întrunire, expertiza criminalistică a vocii și vorbirii fiind singura modalitate tehnică prin intermediul căreia poate fi identificată persoana vorbitorului.

Curtea de apel a apreciat că materialul probator administrat în cauză conduce fără echivoc la concluzia că întrunirea membrilor Q. a avut loc la data de 10.10.2015, la sediul SC HH. SRL, administrată de inculpatul A., în biroul acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepselor care au fost aplicate inculpaților s-a ținut seama, conform art. 74 alin. (1) din C. pen., de împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, de gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor amplificat de scopul urmărit (să se provoace în rândul participanților la festivitatea organizată în Târgu Secuiesc de Ziua Națională a României panică, dezordine, supunerea la batjocură a unor funcționari publici), de rezonanța socială deosebit de negativă a faptelor, respectiv de datele care caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpați: fără antecedente penale, integrați social și familial.

În raport de aceste criterii, s-au aplicat inculpaților pedepse cu închisoarea orientate spre limita maximă prevăzută de lege.

La alegerea pedepselor complementare și accesorii, curtea de apel a avut în vedere că săvârșirea infracțiunilor de către inculpați, în condițiile descrise mai sus, dovedește incompatibilitatea cu exercițiul dreptului de a ocupa o funcție electivă publică sau o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, respectiv o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public (prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), k) din C. pen.).

Referitor la solicitarea Parchetului de a se constata că organizația, fără personalitate juridică pe teritoriul României, Q. și Asociația "BB." - CIF x au caracter fascist, rasist și xenofob, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G nr. 31/2002, republicată, constatându-se legal învestită și competentă să soluționeze această cerere, în temeiul dispozițiilor art. 52 și art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen., curtea de apel, analizând actele și lucrările dosarului, a observat că solicitarea Parchetului este fondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a), b) din O.U.G . nr. 31/2002, republicată, "prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute la prezenta literă.

Prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele prevăzute la lit. a)".

Din această perspectivă, în cauza Vona c. Ungaria (Hotărârea din 9 decembrie 2013), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat următoarele:

"Crearea unui sentiment de neliniște, în grupuri de cetățeni, prin actul demonstrării verbale și vizuale a puterii realizat prin marșuri de intimidare, ca prim pas în realizarea unei anumite viziuni asupra "legii și ordinii" pe care vor să o instituie, îndreptățesc autoritățile să ia măsuri preventive pentru a proteja democrația împotriva celor ce amenință să submineze valorile fundamentale pe baza cărora o societate democratică funcționează, fără a aștepta subminarea efectivă a acestor valori ori recurgerea la violență, statul având dreptul de a acționa preventiv în cazul în care se stabilește că o astfel de mișcare a început să ia măsuri concrete în viața publică, incompatibile cu standardele Convenției și ale democrației."

Făcând aplicarea acestor considerații în speța de față și raportându-se la situația de fapt anterior expusă, curtea de apel a reținut ca pertinentă concluzia procurorului în sensul că activitățile, acțiunile, manifestațiile organizate și/sau desfășurate pe teritoriul României sub însemnele și folosind simbolurile Q., au avut drept scop promovarea în comunitățile de etnici maghiari din zona Transilvaniei a unor idei, concepții și direcții de acțiune naționalist-extremiste, plasând organizația fără personalitate juridică pe teritoriul României, Q. și Asociația paravan "BB." (SS. n.n.) în categoria organizațiilor cu caracter fascist, rasist și xenofob, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 31/2002, republicată.

Pe lângă mijloacele de probă anterior expuse, instanța a avut în vedere și alte elemente certe care conduc în mod rezonabil la această concluzie.

Astfel, în cursul anului 2014, pe pagina de TT. a Q. a fost postat un comunicat intitulat "Susținere patriotică a Rusiei". În textul comunicatului au fost evidențiate mesaje de susținere la adresa separatiștilor pro-ruși din Ucraina, dar și de solidarizare:

"în contrast cu principiile liberale occidentale și sub semnul dreptății, îi susținem pe rușii care luptă pentru libertatea lor! Afirmăm că Ucraina Subcarpatică nu este Ucraina, Pământul Secuiesc nu este România! Trebuie să devenim luptători pentru libertate și să luptăm pentru independența noastră, ca vârf de lance al Estului!". Comunicatul este însoțit de două fotografii în care membrii Q., mascați și înarmați încadrează câte un banner pe ale căror laturi se află drapelul rusesc și drapelul secuiesc.

În data de 10 martie 2014, inculpatul B. împreună cu alți membri ai Q., au fost implicați într-o confruntare violentă cu jandarmii aflați în dispozitivul de asigurare a ordinii publice, cu prilejul manifestației pro-autonomiste desfășurate sub egida "Zilei Libertății Secuilor" la Târgu Mureș.

"Noi În timp ce în discursul public, opozabil etnicilor români și autorităților naționale, prin cerința autonomiei Ținutului Secuiesc s-ar urmări obținerea unei autonomii administrative a regiunii în cadrul statului național unitar român, mesajul promovat în rândurile etnicilor maghiari, privitor la același subiect, este pe deplin sintetizat de discursul președintelui Consiliului Național al Secuilor din 6 ianuarie 2012 de la Târgu Mureș:

"Pe limba Europei secolului XXI, Autonomia Ținutului Secuiesc exact asta înseamnă: statut național, independent, liber și legal. Aceste cuvinte să fie motoul luptei noastre pentru autonomie." (rezultat percheziție informatică - A.).

Același mesaj iredentist este promovat în cadrul taberelor organizate sub egida UU. prin vocea numitei VV., persoană indezirabilă pe teritoriul României în perioada 1994 - 1998: "A cere autonomia Ținutului Secuiesc fără modificarea granițelor înseamnă că maghiarii sunt de acord cu Tratatul de la Trianon".

Totodată, s-a remarcat faptul că, sub paravanul păstrării tradițiilor și culturii maghiare în rândul comunităților de etnici maghiari din România, manifestările culturale, comemorările, spectacolele de muzică și poezie organizate de membrii Q. sau la care aceștia au participat conțin și transmit un puternic mesaj antiromânesc.

Elocvent în acest sens este modul insistent, șicanator pentru autoritățile române, în care se omagiază memoria scriitorului maghiar EE. - condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj în anul 1946 pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 lit. c) rap. la art. 3 alin. (2) și (4) din Legea nr. 312/1945 (dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război constând în ordonarea sau săvârșirea de represiuni colective sau individuale din motive rasiale asupra populației civile, actuala infracțiune prevăzută de art. 440 alin. (1) lit. a) din C. pen.) constând în aceea că, în septembrie 1940, a determinat prin instigare pe locotenentul ungur, pe nume WW., să aresteze șase locuitori din localitatea Sucutard, iar mai apoi să execute patru dintre aceștia (