ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2970/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2970/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Deliberând asupra recursului
comercial de față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 5424
din 2 aprilie 2009, pronunțată în dosarul nr. 30810/3/2008, judecătorul
fondului din cadrul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a respins
excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; a respins,
totodată, acțiunea formulată de reclamantul C.N. în contradictoriu cu pârâta SC
J.L. SRL și pârâtul G.A.
În considerentele sentinței,
judecătorul fondului a reținut că reclamantul a solicitat constatarea nulității
absolute a H.A.G.A. SC J.L. SRL din data de 30 iunie 2008, iar în subsidiar să
se dispună anularea acesteia, motivat de faptul că realizarea convocării
adunării a fost efectuată că încălcarea prevederilor legale, fiind efectuată de
unul din asociați, iar locul unde a avut loc adunarea nu a fost sediul
societății, ci sediul profesional al unui avocat.
Judecătorul a respins excepția
prescripției dreptului material la acțiune, în ședința publică din data de 18
decembrie 2008, pentru faptul că au fost invocate motive de nulitate absolută
ale hotărârii A.G.A., iar pentru motivele de nulitate relativă invocate, a fost
respectat termenul de 15 zile de la data când reclamantul a luat cunoștință de
hotărârea atacată.
La același termen de judecată a fost
admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G.A., în raport
de prevederile art. 132 alin. (5) din Legea nr. 31/1990.
A fost unită cu fondul excepția
lipsei calității procesuale active. Prin sentință, excepția a fost respinsă, ca
neîntemeiată, judecătorul reținând calitatea de asociat a reclamantului, motiv
pentru care poate ataca celelalte decizii adoptate prin hotărârea A.G.A., mai
puțin cea care vizează revocarea sa din funcția de administrator.
Pe fondul cauzei, judecătorul a
apreciat netemeinicia cererii reclamantului, reținând că prin hotărârea atacată
a fost numit un alt administrator pentru societatea pârâtă, iar în condițiile
în care reclamantul a fost mandatat în această funcție prin actul constitutiv,
înlocuirea sa nu are numai caracterul unei revocări, ci reprezintă și o
modificare a actului constitutiv. S-a mai reținut că reclamantul a fost
convocat pentru a participa la adunarea generală din data de 26 iunie 2008 și
reconvocat pentru data de 30 iunie 2008, el refuzând, considerând că este
incorectă solicitarea celuilalt asociat raportat la ordinea de zi, câtă vreme
societatea funcționa bine.
Judecătorul a înlăturat susținerea
reclamantului cu privire la convocare, reținând refuzul evident al
reclamantului de a convoca adunarea generală cu ordinea propusă, precum și
prevederile art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora asociatul
care deține cel puțin o pătrime din capitalul social poate cere convocarea
adunării generale. A fost înlăturată și susținerea reclamantului referitoare la
ținerea adunării la sodiul unei societăți de avocatură, iar nu la sediul
social, apreciind că acesta nu este un motiv de nulitate absolută, prevederile art.
195 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 fiind destinată să ocrotească un interes
particular. S-a apreciat că reclamantul nu a suferit vreo vătămare prin
convocarea adunării generale în alt loc decât sediul social. A fost înlăturată
și susținerea referitoare la lipsa de pe procesul verbal al adunării generale a
semnăturilor președintelui și secretarului, neexistând vreo prevedere legală în
acest sens.
Sentința de fond a fost apelată de
reclamantul C.N., acesta solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței
în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
Reclamantul a susținut greșita aplicare a prevederilor art. 195 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 31/1990, menționând că numai administratorul are abilitarea
legală de a convoca adunarea generală, interpretarea dată de judecătorul
fondului fiind nelegală, a mai susținut greșita apreciere a situației de fapt,
probele administrate nerelevând un refuz al său de convocare al adunării
generale; a criticat soluționarea greșită a excepției lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului G.A., criticile sale în fond vizând actele
nelegale efectuate de acesta.
Prin decizia comercială nr. 90 din
11 februarie 2010, completul de judecată din cadrul Curții de Apel București, secția
a V-a comercială, a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat în parte
sentința de fond în sensul că a admis acțiunea reclamantului și a anulat
hotărârea A.G.A. din data de 30 iunie 2008 a SC J.L. SRL; a menținut în rest
dispozițiile sentinței.
Completul de judecată a reținut
temeinicia primei critici a reclamantului, vizând prevederile art. 195 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 31/1990, constatând că adunarea generală a asociaților
poate fi convocată numai de către administrator, în speță adunarea generală
fiind convocată de unul din asociați; a mai reținut că nu rezultă din probele
administrate că reclamantul, în calitate de administrator ar fi refuzat
convocarea adunării generale.
A fost apreciată, ca întemeiată, și
critica reclamantului vizând cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârii, în
speță, nefiind îndeplinită cerința majorității absolute, nefiind incidente în
cauză prevederile art. 193 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. S-a reținut că la
prima convocare, constatându-se neîndeplinirea condițiilor de cvorum, s-a
stabilit o nouă convocare pentru data de 07 iulie 2008, în timp ce adunarea a
fost reconvocată pentru data de 30 iunie 2008.
A fost înlăturată critica reclamantului
vizând greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a
pârâtului G.A., fiind reținut că reclamantul a criticat doar sentința
pronunțată în cauză, nu și încheierile de ședință anterioare, cea care a vizat
soluționarea excepției fiind o încheiere premergătoare.
Decizia de apel a fost recurată de
pârâta SC J.L. SRL, care a solicitat să se constate nelegalitatea soluției
pronunțate de completul de judecată în calea de atac.
Criticile pârâtei, subsumate
prevederilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ., au vizat soluționarea cauzei cu
încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de
dispozițiile art. 105 alin. (1) C. proc. civ. Pârâta a arătat că anterior
soluționării apelului, împotriva societății a fost deschisă procedura
insolvenței, astfel încât societatea trebuia citată la proces prin
administratorul judiciar I.M.S.P.R.L.
Reclamantul a invocat excepția
lipsei calității de reprezentant al semnatarului cererii de recurs, precum și
excepția lipsei de interes.
Excepția lipsei calității de
reprezentant al semnatarului cererii de recurs este apreciată, ca nefondată,
reținându-se că cererea a fost însușită de administratorul judiciar al
societății pârâte, conform declarației existentă la pagina 10 din dosar, acesta
precizând în mod expres că are calitatea de recurent pârât în cauză.
Va fi respinsă, ca nefondată, și
excepția lipsei de interes, pârâta invocând încălcarea unei prevederi
imperative a legii, respectiv soluționarea cauzei cu încălcarea formelor de
procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. În acest context, se
apreciază că există interesul pârâtei recurente de a se soluționa cauza cu
respectarea formelor de procedură, mai ales că pârâta se află în procedura de
insolvență, iar apărările acesteia trebuie formulate de administratorul
judiciar desemnat de judecătorul sindic.
Pe fondul cauzei, se apreciază
temeinicia recursului declarat, pentru următoarele considerente: potrivit
probelor administrate, față de pârâtă a fost deschisă procedura generală de
insolvență, la data de 10 decembrie 2009, dată anterioară celei la care a fost
soluționat apelul reclamantului. Potrivit art. 87 pct. 5 C. proc. civ.,
societățile supuse proceduri ide insolvență trebuie citate prin
administratorul/lichidatorul judiciar. În speță, pârâta nu a fost citată pentru
soluționarea apelului prin administratorul judiciar, ceea ce implică aplicarea
prevederilor art. 105 alin. (2) teza a 2-a C. proc. civ., citarea prin
administrator judiciar al societății aflate în insolvență fiind prevăzută cu
caracter obligatoriu de lege.
Pentru considerentele reținute, în
temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi admis, decizia
de apel va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecarea apelului, cu
respectarea dispozițiilor legale privind citarea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepțiile lipsei calității
de reprezentant și lipsei de interes invocate de intimatul reclamant.
Admite recursul declarat de
recurenta – pârâtă SC J.L. SRL BUCUREȘTI prin administrator judiciar I.M.S.P.R.L.
BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 90 din 11 februarie 2010 a Curții de Apel
București, secția a V-a comercială, casează decizia recurată și trimite cauza
spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 28 septembrie 2010.