ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, petiționarul N.V. a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de agresiuni fizice și distrugeri de bunuri, comise la data de 14 iunie 1990 la sediul revistei „Anul 2000”, în timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990. În motivarea plângerii petiționarul a susținut că mai multe persoane, îmbrăcate în haine de mineri au pătruns în clădirea în care își avea sediul redacția revistei, l-au lovit și au degradat bunurile aflate în interior, l-au condus apoi la sediul unei secții de poliție, și apoi, la Spitalul de Urgență.

De asemenea, a mai susținut că, în timpul acelorași evenimente un grup de civili și militari au întocmit un plan prin care să fie păstrată puterea, care era contestată practic în Piața Universității, existând acte de instigare la război civil. Prin rezoluția nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus, între altele, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 180, art. 181, art. 182 și art. 217 C. pen. cu motivarea că a intervenit prescripția răspunderii penale și că procurorii, pe baza cercetărilor efectuate, nu au putut stabili identitatea autorilor infracțiunilor, care, într-adevăr au fost comise.

Prin aceeași rezoluție, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților I.I. pentru infracțiunile prevăzute de art. 356, art. 357 lit. a), b) și c), art. 358 lit. d) și art. 26 raportat la art. 267 1 C. pen.; M.V. pentru infracțiunile prevăzute de art. 357 alin. (1) lit. a) și b), art. 358 alin. (1) și (2) lit. d) și alin. (3), art. 359, art. 360 și art. 362 alin. (1) C. pen.; C.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 358 lit. d) și art. 360 C. pen.; S.V.A. pentru infracțiunile prevăzute de art. 358 lit. a) și art. 360 C. pen.; D.V. pentru infracțiunile prevăzute de art. 358 lit. d) și art. 360 C. pen.; D.C. pentru infracțiunile prevăzute de art. 358 lit. d) și art. 360 C. pen.; P.P.

pentru infracțiunile prevăzute de art. 358 lit. d) și art. 360 C. pen. și D.E. pentru infracțiunile prevăzute de art. 358 lit. d) și art. 360 C. pen., considerându-se că faptele nu există ori că faptelor le lipsesc unele dintre elementele lor constitutive. De asemenea, s-a dispus încetarea urmăririi penale față de B.D. pentru infracțiunile prevăzute de art. 360, art. 218 și art. 175 C. pen., întrucât a intervenit decesul acestuia și față de I.I., C.M., S.V.A., D.V., D.C., P.P. și D.E., pentru infracțiunile prevăzute de art. 218 și art. 175 C. pen., întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. Împotriva acestei rezoluții petiționarul N.V. a formulat plângere, susținând că este „neadevărată și absurdă”, concluzia procurorilor în sensul că nu s-a putut stabili identitatea minerilor agresivi, întrucât ei au fost cazați într-o unitate militară, în care au fost identificați cu exactitate.

Totodată, a solicitat să fie dispuse măsuri pentru recuperarea pagubelor materiale care au fost produse de mineri. Prin rezoluția nr. 7301/3419/II/2/2009 din 3 septembrie 2009 a procurorului șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost respinsă plângerea petiționarului N.V., apreciindu-se corectă soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru faptele reclamate de acesta de vătămare corporală și distrugere de bunuri, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. Au mai fost respinse plângerile formulate de două asociații și de două persoane fizice, respectiv Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România, Asociația 21 Decembrie 1989, E.V.

și C.C. De asemenea, prin aceeași rezoluție a fost infirmată rezoluția atacată dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală pentru inexistența faptelor față de I.I. pentru infracțiunile prevăzute de art. 356, art. 357 alin. (1) lit. b) și art. 358 alin. (2) lit. d) C. pen., V.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 357 alin. (1) lit. b), art. 358 alin. (1) și (2) lit. d) și alin. (3), art. 359 și art. 360 C. pen.; M.C., V.A.S., C.D., P.P. și E.D. pentru infracțiunile prevăzute de art. 358 alin. (2) lit. d) și alin. (4) C. pen., art. 360 și art. 175 C. pen. Împotriva rezoluției de netrimitere în judecată petiționarul N.V. a formulat, în baza art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen.

plângere solicitând desființarea rezoluției atacate, susținând că aceasta este greșită, că nu au fost efectuate cercetări pentru identificarea autorilor, că sediul revistei „Anul 2000” a fost atacat, că a fost lovit și că au fost distruse bunuri, că atacatorii au manifestat cruzime și sălbăticie. Totodată, a susținut că rezoluția nr. 7301/3419/II/2009 ar fi nulă întrucât procurorul care a adoptat-o nu era îndreptățit să soluționeze plângerea. Plângerea formulată nu este întemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen., dacă din actele premergătoare efectuate după primirea plângerii rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 10, organul de urmărire penală dispune neînceperea urmăririi penale.

Din examinarea actelor dosarului se constată că în privința faptelor reclamate de petiționarul N.V., prevăzute de art. 180, art. 181, art. 182 și art. 217 C. pen., comise la 14 iunie 1990 a intervenit prescripția răspunderii penale, cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale. Actele premergătoare efectuate de parchet au confirmat realitatea acestor infracțiuni care au fost, într-adevăr, comise, însă împlinirea termenului de prescripție, prevăzut de art. 122 și art. 124 C. pen. împiedică continuarea cercetărilor pentru angajarea răspunderii penale a autorilor respectivelor fapte. Referitor la rezoluția nr. 7301/3419/II/2/2009 se arată că a fost adoptată de procurorul șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în baza competențelor statornicite de art. 278 alin. (1) C. proc.

pen. Având în vedere cele ce preced, Curtea constată că rezoluția atacată este conformă cu dispozițiile legale evocate, neexistând temeiuri pentru desființarea ei. Referitor la soluția parchetului care a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale față de persoanele arătate mai sus, petiționarul N.V. nu a invocat aspecte de nelegalitate și netemeinicie a rezoluției nr. 175/P/2008, criticile sale având ca obiect actele de violență și distrugerile din 14 iunie 1990 comise la sediul Revistei „Anul 2000”, descrise mai sus. Față de considerentele arătate, Curtea, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondată plângerea petiționarului N.V.

și a menține rezoluția atacată. Potrivit art.192 alin. (2) din același cod se va dispune obligarea petiționarului la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul N.V. împotriva rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, pe care o menține. Obligă petiționarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 18 ianuarie 2010.