ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1660/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1660/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 350
din 25 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte acțiunea
formulată de reclamanta V.A. împotriva pârâților V.S. și V.R. și s-a constatat
nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 735
din 20 iunie 2007, având ca obiect terenul în suprafață de 9000 mp înscris în
C.F. 158205 Cluj A+1 nr. cadastral 9098; terenurile înscrise în C.F. 15341 Cluj
nr. top 13711/11/1/2, 13711/12/1/2/2 – în suprafață de 1256 mp precum și cota
de 1/4 parte din parcelele top 13711/11/1/5 și 13711/12/1/2/5. S-a respins
cererea reclamantei privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, s-a
reținut în esență că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 745
din 20 iunie 2007, reclamanta a înstrăinat pârâților terenurile arătate în
petitul acțiunii pentru prețul convenit de 208.500 Euro și că din probele
administrate s-au confirmat susținerile reclamantei privind lipsa cauzei convenției
constând în neplata prețului, reclamanta făcând dovada acestei cauze de
nulitate. Când lipsa cauzei constă în lipsa contraprestației – la contractele
sinalagmatice – lipsește un element esențial al actului juridic, iar reclamanta
a răsturnat prezumția instituită prin art. 967 C. civ. și că lipsa cauzei
atrage sancțiunea nulității absolute a contractului deoarece actul încheiat
este contrar normelor de drept stabilite pentru încheierea sa valabilă. Cererea
privind rectificarea C.F. s-a respins ca nedovedită întrucât reclamanta a depus
la dosar doar C.F. în care este proprietar, fără a fi depuse cărțile funciare
în care imobilul s-a transcris după încheierea actului de vânzare-cumpărare.
Împotriva acestei sentințe au
declarat apel pârâții V.S. și V.R. solicitând modificarea ei în totalitate în
sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii. Excepția inadmisibilității
acțiunii invocată de apelanți a fost respinsă prin încheierea pronunțată în
ședința publică din 5 decembrie 2007. Pe fondul cauzei s-a susținut prin
motivele de apel că în soluționarea cauzei s-au produs erori de judecată
constând în analiza selectivă a răspunsurilor la interogatoriu de către
reclamantă, prima instanță reținând doar pe acelea prin care se afirmă că s-a
încheiat contractul la insistențele pârâtului, că nu a primit nici un preț și
că nu i s-a citit contractul de către notar, omițând cu desăvârșire
răspunsurile date de reclamantă la întrebările nr. 5 și 8.
O altă eroare de judecată
constă în denaturarea apărării subsidiare a pârâților din întâmpinare în sensul
că, dacă instanța va aprecia că este lovit de nulitate contractul de
vânzare-cumpărare ca act de vânzare-cumpărare, el rămâne valabil ca act de
donație, întrucât întrunește condițiile de formă și fond ale unei donații și,
pe cale de consecință actul trebuia menținut în vigoare.
Curtea de Apel Cluj prin
decizia civilă nr. 342 din 12 decembrie 2008 a respins ca nefondat apelul.
În considerentele deciziei
s-a reținut că actul autentic de care se prevalează pârâții, în care s-a
consemnat că prețul terenului de 208.500 Euro a fost achitat în întregime la
data încheierii actului, nu reprezintă o probă certă a plății prețului, știut
fiind că actul autentic face dovada deplină până la înscrierea în fals numai cu
privire la constatările personale ale notarului, nu și cu privire la celelalte
mențiuni ale actului, declarate de părți, cum este achitarea anticipată a
prețului.
S-a mai reținut de asemenea
că avocatul reclamantei a justificat calitatea în proces cu împuternicirea
avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică, fiind fără
relevanță faptul că acest contract a fost semnat de fiica reclamantei, iar
referitor la analiza selectivă a răspunsurilor la interogatoriu s-a menționat
că instanței nu i se poate cere, procedând la motivarea soluției, să analizeze
detaliat fiecare răspuns la întrebările cuprinse în chestionar.
Împotriva acestei din urmă
hotărâri au declarat recurs pârâții invocând incidența dispozițiilor art. 304
pct. 5, 7 C. proc. civ.
Recurenții critică hotărârea
sub următoarele aspecte:
- Hotărârea pronunțată în
calea de atac a apelului este nulă în raport de dispozițiile art. 20 din Legea
nr. 146/1997.
- În sensul că taxele de
timbru se plătesc anticipat iar reclamanta, deși i s-a pus în vedere să achite
taxa de timbru, nu a respectat această obligație. Instanța de fond prin minută,
în loc să admită excepția insuficientei timbrări, a admis în parte acțiunea
civilă dispunând darea în debit a reclamantei pentru suma de 1400 lei
reprezentând taxă de timbru neachitată.
- Actele de procedură
încheiate de mandatarul reclamantei sunt lovite de nulitate absolută.
- Hotărârea recurentei este
nemotivată, simpla expunere a stării de fapt și a reținerilor instanței de fond
nu echivalează cu motivarea hotărârii.
În ședința publică din 11
martie 2010, s-a invocat excepția netimbării recursului.
Înalta Curte având în vedere
dispozițiile art. 137 C. proc. civ. – instanța se va pronunța mai întâi asupra
excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos în
totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii – va analiza excepția
netimbrării recursului invocată de părțile din proces.
Potrivit art. 20 din Legea
nr. 146/1997 republicată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat iar
neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu
anularea acțiunii sau a cererii.
În speța supusă analizei,
recurenților-pârâți li s-a pus în vedere, în ședința publică din 25 iunie 2009,
că datorează o taxă judiciară de timbru, în recurs, în cuantum de 4950 lei și
4936,5 pentru apel.
Deși s-au acordat termene de
judecată în scopul îndeplinirii acestei obligații, recurenții nu au satisfăcut
această obligație legală, așa că excepția netimbrării cererii de recurs
invocată de reclamanți este fondată.
Așadar, având în vedere textul
de lege sus enunțat, Înalta Curte, va admite excepția invocată de reclamantă și
în consecință va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat
de pârâții V.S., V.S. jr., V.C. și V.E. împotriva deciziei civile nr. 342 A din
12 decembrie 2008 a Curții de Apel Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2010.